Evolutii recente ale comertului international

Evolutii recente ale comertului international

Dinamica comertului international

Dupa anul 1985, pe parcursul unui deceniu si jumatate comertul international a inregistrat o crestere rapida si sustinuta, care devanseaza in permanenta dinamica productiei. Cu mici exceptii tendinta este valabila atat pentru exporturile cat si pentru importurile mondiale si pentru toate categoriile de tari. Ritmurile de crestere se accelereaza dupa anul 1995. Astfel, in cazul exporturilor, pentru tarile dezvoltate, cresterea de 5,9% din anii 1985-1994 este urmata de ritmuri mai inalte culminand cu 10,6% in 1997 si 12% in 2000; pentru tarile in dezvoltare cresterea exporturilor a fost de 7,7% in perioada 1985-1994, iar ritmurile maxime s-au inregistrat in anii 1997-14% si 2000-14,9%.

Evolutii similare au fost inregistrate la importuri, pentru care ritmurile maxime sunt atinse tot in anul 2000, fiind de 11,9% pentru tarile dezvoltate si 15,7% pentru cele in dezvoltare. Prin urmare anul 2000 reprezinta un an de varf al cresterii productiei productiei si comertului mondial.

Anul 2001, marcat de evenimentele "11 septembrie" inregistreaza o prabusire spectaculoasa a ratelor de crestere. Diminuarea ritmului activitatii economice si scaderea cererii pe principalele piete mondiale au afectat drastic dinamica fluxurilor comerciale internationale.

Pe ansamblul tarilor dezvoltate exporturile si importurile inregistreaza o crestere negativa de -1%.

Diminuarile cele mai accentuate au fost inregistrate de cei trei poli ai economiei mondiale:

SUA pentru care volumul valoric al comertului exterior s-a redus cu 7%

UE - cu 4% si

Japonia - pentru care exporturile s-au redus cu 16% iar importurile cu 8%.

Pentru tarile in dezvoltare caderea de ritm a fost substantiala, dar ritmurile s-au mentinut pozitive: 3,3% la exporturi si 2,2% la importuri.

Tarile in tranzitie din ECR au constituit exceptia de la caracteristica dinamicii generale a anului 2001: ele au inregistrat o crestere de ansamblu a exporturilor cu 5% si a importurilor cu 11% fata de anul precedent.

Incepand cu anul 2002, tendinta de crestere a comertului mondial se restabileste.

Ca rezultat al acestei evolutii volumul valoric al exportului mondial de bunuri a ajuns in 2005 la 10,1 trilioane dolari, iar cel al exportului mondial de servicii la 2,4% trilioane dolari.

Dintre principalii factori explicativi ai dinamicii comertului international in ultimele doua decade amintim:

- evolutia ritmului activitatii economice la nivel mondial; care subsumeaza ritmul cresterii PIB pe regiuni geografice si respectiv cresterea productiei interne mondiale etc.

- progresele pe linia liberalizarii regionale si multilaterale a Schimburilor comerciale internationale.

- tendintele diferite de evolutie a preturilor pe categorii de produse

- evolutia cursurilor de schimb ale principalelor monede de tranzactie in comertul international: dolarul, euro si yen-ul.

- momentul 11 septembrie 2001, urmat de numeroase conflicte militare regionale.

Actiunea acestor factori a fost diferita pe tari, perioade si categorii de produse.

Astfel, in ce priveste evolutia activitatii economice exprimata prin dinamica PIB dupa anul 1985 constatam o crestere relative sustinuta: in jur de 3% pentru tarile dezvoltate cu momentul de maxim de 3,8% in 2000 si de minim de 0,9% in 2001; si in jur de 5% pentru tarile in curs de dezvoltare, cu maxime de 6-6,6% in anii 95-97 si 5,7% in 2000 si un minim de 3,9% in anul 2001. Incepand din 2002 cresterea economica este reluata, dar in ritmuri mai modeste.

Din categoria tarilor dezvoltate, SUA au inregistrat cresteri mai mari cu circa 1-1,5 procente comparativ cu tarile europene.

In ce priveste tarile din Europa Centrala si de Rasarit aflate in tranzitie, dupa 1995, unele (Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia) au inregistrat cresteri moderate dar sustinute, altele printre care Cehia, Bulgaria, Romania au avut cresteri negative pe parcursul a 2-3 ani, dupa care au urmat reluari ale cresterii in ritmuri mai sustinute.

Din grupul tarilor in curs de dezvoltare, cresteri peste medie au inregistrat tarile Asiei (de ex: 7,7% intre anii 1985-1994), iar dintre ele se remarca in mod deosebit China cu o crestere de peste 7% pentru ultimele doua decenii.

Progrese substantiale pe calea liberalizarii schimburilor s-au obtinut in ultimele doua decenii prin proliferarea acordurilor regionale de liber schimb si ca urmare a reducerii barierelor tarifare si netarifare, conform acordurilor convenite in Runda Uruguay. Toate acestea au fost de natura sa mareasca gradul de deschidere spre exterior a tarilor participante si sa favorizeze accesul bunurilor si serviciilor pe pietele straine.

Deschiderea economiilor spre exterior si sporirea accesului pe pietele straine explica de ce ritmul de crestere a exporturilor si importurilor mondiale devanseaza ritmurile de crestere ale PIB si ale productiei industriale si agricole.

Astfel, in cazul tarilor dezvoltate pentru perioada 1985-1994 unei cresteri medii a PIB de 3% i-a corespuns o crestere a comertului lor cu bunuri si servicii de 5,9%, corelatia se mentine pana in prezent cu exceptia anului 2001. In momentul de maxim al anului 2000 cresterea PIB de 3,8% a sustinut o crestere a comertului cu un ritm de 12%.

Similar, pentru tarile in curs de dezvoltare, datele se coreleaza astfel:

Devansarea cresterii productiei de catre cea a exporturilor poate fi constatata si pentru principalele categorii de produse. Astfel, pentru perioada de dupa 1995 (1995-2001)

Productia mondiala de bunuri manufacturate a crescut de aproape 10 ori, iar exporturile de 38,6 ori

Productia de produse miniere a crescut de 4 ori, iar exportul mondial de 8,11 iar

Productia mondiala agricola a crescut de 3,3 ori, in timp ce exportul mondial de marfuri agricole de 5,73 ori.

3. Evolutia diferita a preturilor a imprimat dinamici diferite diverselor segmente ale comertului international. Cele mai mari cresteri de preturi au fost inregistrate la petrol si metale. Pentru produsele agricole preturile s-au mentinut relative constante. In schimb pentru multe produse manufacturate s-au inregistrat tendinte semnificative de scadere.

Spre deosebire de deceniul precedent, dupa anul 1990 cresterea pretului petrolului a imprimat o dinamica accentuata comertului cu bunuri, egaland astfel ritmul de crestere a comertului cu servicii (situat la 6,5% pentru ambele segmente in perioada 1990-2000).

In cadrul grupei produselor manufacturate pe primele trei locuri ca dinamica a productiei, investitiilor si comertului international se situeaza:

I.        - tranzistorii si semiconductorii

II.     - calculatoarele si componentele de calculator si

III.   - echipamentele de birou

Cursurile de schimb ale principalelor monede de tranzactie au avut evolutii diferite. In anul 2000 fata de dolar, yen-ul s-a apreciat cu 6% iar euro s-a depreciate cu 13%. Tendinta a continuat pana in anul 2003.

Dupa anul 2003 dolarul s-a depreciat in raport cu yen-ul si euro. Ori se stie ca deprecierea monedei nationale este de natura sa stimuleze exporturile si sa franeze importurile. Prin urmare deprecierea dolarului se inscrie ca un factor dinamizator al exporturilor americane, in timp ce aprecierea monedei euro reprezinta un factor de constrangere a exporturilor europene.

Tendinta de evolutie a structurii fizice a comertului international

In deceniile postbelice analizele generale ale comertului international sub aspectul structurii fizice luau in consideratie ponderea celor doua mari grupe de marfuri: produse de baza si produse manufacturate in exporturile sau importurile mondiale. Concluziile acestor analize se refera la:

Ponderea majoritara a produselor manufacturate in comertul international;

Preponderenta produselor manufacturate in exporturile tarilor industrializate; si

Cota ridicata a exporturilor de produse de baza in exporturile tarilor slabdezvoltate.

In ultimele doua decenii, progresele realizate de tarile dezvoltate pe calea industrializarii si cresterea gradului de diversificare a productiilor nationale in toate tarile lumii au impus aprofundarea analizei structurii fizice a comertului international prin luarea in consideratie a altor tipuri de clasificari pe grupe de marfuri.

Astfel, pentru exporturile tarilor dezvoltate, unii analisti iau in consideratie clasificarea propusa recent de OECD. Dupa un criteriu combinat, care se refera la: intensitatea resurselor utilizate, gradul de diferentiere si relatia cu baza de cunostinte stiintifice incorporate sunt delimitate trei grupe de produse si anume:

I grupa: HT- cuprinde produse de inalta tehnologie cum sunt: aerospatialele, echipamentul de calcul si birotica (respectiv computerele) medicamentele si produsele farmaceutice, echipamentele de radio, TV si telecomunicatii, etc.

a II- a grupa: MT- cuprinde produse de tehnologie medie considerate a fi: autovehiculele si alte mijloace de transport, produsele chimice, masinile - unelte, utilajele, instalatiile si echipamentele de productie.

a III-a grupa: LT- cea a produselor de tehnologie joasa include produse de genul: cauciuc, mase plastic, produse minerale nemetalice, metale feroase si neferoase, produsele de metal, petrolul si alte produse pentru prelucrare industriala.

Pentru a surprinde si specificitatea dotarii cu factori a tarilor in curs de dezvoltare analistii comertului international au propus o clasificare similar, dar mai detaliata, in functie de caracteristicile privind intensitatea consumului de munca, de capital si de tehnologie. Pe baza acestui criteriu produsele care fac obiectul comertului international sunt delimitate in cinci categorii si anume:

I - produse de baza, respectiv resurse primare care cuprind: diverse produse alimentare, bauturi, peste, tutun, materiale animale si vegetale crude, legume si fructe, carne, metale neferoase, uleiuri si grasimi animale si vegetale, pluta si lemn, produse lactate, nutreturi pentru animale, pasta de lemn si deseuri de hartie, animale vii, minereuri metalifere, zahar, fibre textile, condimente si bauturi tropicale, ingrasaminte natural si minerale, seminte oleaginoase, cereal, piei brute si piei tabacite, cauciuc brut, etc.

II - produse fabricate intensive in resurse natural sau munca, putin calificata unde sunt incluse: imbracamintea, textilele, celuloza si hartia, articolele de marochinarie, imbracamintea, jucarii si articole sportive, etc.

III - produse fabricate de joasa complexitate tehnologica sau/si de slaba calificare. In aceasta grupa sunt incluse: articole pentru instalatii sanitare, vehicule fara motor, articole din metale, fier si otel, banci si ambarcatiuni etc.

IV - produse fabricate de complexitate tehnologica si de calificare medie, cum sunt: masini electrice, produse din cauciuc si materiale plastic, masini si dispositive mecanice etc.

V - produse fabricate de complexitate tehnologica si de calificare inalta, respective:
calculatoare si echipamente de birotica, echipamente de telecomunicatii audio si video, produse chimice si farmaceutice, produse aerospatiale etc.

Analiza structurii fizice a comertului international pe aceste cinci grupe, denota pentru ultimele doua decenii respectiv dupa anul 1980 urmatoarele tendinte de evolutie:

- reducerea ritmului de crestere a comertul international scade de la 25,7% in 1980 la 14,8% in present;

- ponderea produselor intensive in munca sau resurse naturale (de genul textile, incaltaminte) se mentine relativ constant: 14& in 1980 - 15% in present.

- ca si produsele primare din grupa I, produsele de joasa complexitate din grupa III isi reduc ponderea de la 10% in 1980 la 7,6% in present.

- produsele fabricate de complexitate medie si inalta isi sporesc ponderea in comertul international respective:

Produsele din grupa 4 de nivel mediu de complexitate tehnologica si calificare ajung sa detina 29,6% fata de 26,4% in 1980 si o crestere mai semnificativa.

A ponderii grupei 5 cu grad inalt de complexitate de la 20,2% la 30,2% in prezent.

Prin urmare ponderea produselor cu inalta complexitate tehnologica si de calificare a egalat-o pe cea a produselor cu complexitate medie si reprezinta impreuna 60% din totalul comertului international.

Se poate vorbi deci de o ascensiune pronuntata pe scara tehnologica a produselor care intra in canalele comertului international.

Daca este de asteptat ca aceste tendinte au fost sustinute in principal de tarile avansate, elementul de noutate pentru ultimele doua decenii il constituie faptul ca in aceste evolutii s-au incadrat si tarile in curs de dezvoltare.

Astfel, dupa anul 1980, se constata ca la toate categoriile de produse exporturile tarilor in curs de dezvoltare au crescut mai mult decat media mondiala, iar diferentele de ritm au fost cu atat mai mari cu cat gradul de complexitate al produselor a fost mai ridicat.

Ca rezultat, in exporturile totale ale tarilor in curs de dezvoltare s-au produs urmatoarele modificari:

Ponderea produselor primare a scazut de la 50% in 1980 la 19%

Exporturile grupelor 2 si 3 si-au mentinut o pondere relativ constanta si anume:

a)      Produsele intensive in munca si resurse-grupa 2-detin 21-23%, iar cele de complexitate medie-grupa 3-detin circa 6-7%.

In schimb au crescut semnificativ proportiile exporturilor din grupele 4 si 5, compuse din produse cu complexitate tehnologica medie si inalta. Astfel, produsele de complexitate medie au crescut ca pondere de la 6% in 1980 la aproape 17%, iar cele de complexitate inalta de la 11% la 31%.

Prin urmare computerele, echipamentele de birotica, echipamentele video, audio si telecomunicatii si semiconductorii (din grupa 5-cu 31 de procente) au devenit principalele produse de export pentru tarile in curs de dezvoltare alaturi de textile si imbracaminte (din grupa 2 cu 23%)

Aceste evolutii pot fi considerate intru totul pozitive si benefice pentru tarile in curs de dezvoltare, daca avem in vedere doua aspect:

Prin exportul de produse din grupa 5, cu complexitate tehnologica inalta, tarile in curs de dezvoltare si-au afirmat prezenta pe segmente cele mai dinamice ale pietei mondiale si;

Asimilarea productiilor de complexitate tehnologica inalta semnifica integrarea tot mai pronuntata a acestor tari in retelele de productie global, edificate de cooperatiile multinationale.

Insa tocmai acest al doilea aspect este de natura sa corecteze "iluzia" ce poate fi inspirata de datele statistice. Desi procentul de 31% este important, el nu este pe deplin edificatory pentru a estima avansul tehnologic al tarile in curs de dezvoltare. Se stie ca de multe ori, chiar daca filialele multinationalelor implantate in tarile in curs de dezvoltare nu mai reprezinta "ateliere de ansamblare", secventele de fabricatie repartizate lor raman in multe cazuri intensive in munca si cu grad mai scazut de complexitate tehnologica.

Bibliografie:

Suta N, (coordonator) Comert international si politici comerciale contemporane, Ed. ALL, Bucuresti, 2002

Isan V., Tranzactii comerciale internationale, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2004

Rujan Ovidiu, Teorii si modele privind relatiile economice internationale, Ed. ALL, 1994

Burnete Sorin, Comers international: teorii, modele, politici, Ed. Economica, 1999

Bacescu-Carbunaru Angelica, Macroeconomia relatiilor economice internationale, Ed. All Beck, 2000

Krugman Paul, Economie internationale, De Boeck Universite, Bruxelles, 1992

Guillochn Bernard, Economie internationale, Dunod, Paris, 2001.

Michael Porter, The competitive advantage of Nations, Macmillan Press Ltd., London, 1990

Bo Sodersten and Geoffrey Reed, International Economics, Macmillan Press Ltd., 1994.