Implicatiile societatii informationale asupra dezvoltarii comertului international

Implicatiile societatii informationale asupra dezvoltarii comertului international

Revolutiile, prin insasi natura lor, creeaza oportunitati noi, provocari si riscuri pentru toti cei implicati in sfera lor de propagare. In prezent, omenirea se afla in mijlocul unei revolutii tehnologice propulsata de procesele de natura digitala.

In acest cadru, noile aranjamente economice bazate pe cunoastere modifica profund modul in care oamenii muncesc, comunica, se relaxeaza si consuma. Aceste modificari s-au derulat rapid si au fost diseminate pe scara larga. In consecinta, noua economie emergenta i-a surprins cu regularitate pe toti aceia care au incercat sa o analizeze in detaliu. In 1997, de exemplu, analistii au estimat ca valoarea vanzarilor cu amanuntul derulate prin Internet va atinge 7 mld. USD pana in 2000 - nivel ce a fost depasit cu aproape 50% din 1998. Anul urmator, analistii si-au triplat estimarile privind cresterea pe termen scurt pentru comertul electronic B2B (business to business). Devine astfel evident ca analiza fluxurilor comerciale si investitionale asociate noii economii impune identificarea unor indicatori noi si promovarea unor tehnici de masurare specifice.

In contextul acestor evolutii, prezenta lucrare isi propune sa investigheze, sa evalueze si sa explice modificarile importante inregistrate in planul comertului international. Studiul porneste de la un aspect fundamental al situatiei actuale din economia mondiala, si anume rolul determinant al noii economii pentru dezvoltarea fluxurilor comerciale si investitionale internationale. Studiul analizeaza succesiv impactul noii economii asupra naturii si cantitatii bunurilor si serviciilor tranzactionate, precum si asupra investitiilor straine directe. De asemenea, sunt identificati noii actori economici ai comertului internationali, o atentie deosebita fiind acordata divizarii digitale si integrarii pietelor. In continuare, analiza este focalizata asupra comertului electronic, demonstrand cum acesta influenteaza modul in care sunt tranzactionate bunurile si serviciile. In final, o sectiune separata este dedicata analizei aspectelor specifice societatii informationale si noii economii in contextul realitatilor Romaniei.

Pentru a da un caracter sistematic analizei, teza este structurata in 5 parti principale.

Prima parte este consacrata unei discutii introductive despre societatea informationala si noua economie. Aceasta parte debuteaza cu o trecere succinta in revista a problematicii societatii informationale, privita ca determinant de data recenta al relatiilor economice internationale in general, al comertului international in special. Aceasta tematica a fost abordata intr-o perspectiva geografica, urmarind atat situatia actuala cat si perspectivele strategice. Tot in aceasta sectiune am acordat o atentie speciala definirii termenului "noua economie". In plan conceptual exista confuzii frecvente cu notiunea de "economie Internet" sau "e-Economie".

Noua economie nu se limiteaza numai la comertul electronic si aplicatiile Internet, desi aceste evolutii merita o atentie speciala. Definitia noii economii este mult mai ampla, iar efectele sale in termenii cresterii, comertului si investitiilor trebuie identificate in toate sectoarele care fac uz de noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor. Reciproc, nu tot ce are caracter de noutate apartine noii economii; astfel, cateva sectoare lider din comertul international nu pot fi incluse in definitie.

Capitolul 2, intitulat "Impactul noii economii asupra volumului si tipologiei schimburilor comerciale", are un rol deosebit de important in economia lucrarii. El ofera, in baza datelor statistice si a analizelor disponibile, o oglinda a starii actuale a comertului international, mai exact a efectelor calitative si cantitative ale noii economii asupra tranzactiilor internationale. In aceasta sectiune a lucrarii atentia a fost focalizata asupra comertului international cu noile tehnologii informationale si de comunicatii, urmarind deopotriva identificarea efectelor acestor fluxuri asupra comertului din alte sectoare.

Sectorul TIC a inregistrat in ultimul deceniu una din cele mai semnificative expansiuni sub aspect comercial. Valoric, comertul international in sfera TIC a sporit cu 126% pentru zona OCDE; in acelasi timp, comertul global a inregistrat o expansiune de numai 56%. Aceasta inseamna ca ponderea TIC in comertul cu marfuri si servicii a sporit considerabil. Se poate astfel aprecia ca efectele directe ale noii economii asupra fluxurilor comerciale si investitionale sunt substantiale. Totusi, principala forta motrice a expansiunii comerciale globale nu este reprezentata de comertul cu noile tehnologii, ci de diseminarea acestora in intreaga economie mondiala. Prin TIC, economia traditionala devine larg deschisa catre comert.

In scopul identificarii externalitatilor pozitive ale diseminarii TIC din punct de vedere comercial, am comparat sporul cheltuielii TIC inregistrat pentru tarile selectate cu performanta lor comerciala. Rezultatul? Tarile cu cel mai ridicat nivel al cheltuielii TIC au obtinut frecvent cele mai bune rezultate sub aspect comercial. Exista totusi tari care inregistreaza o cheltuiala scazuta in privinta TIC, dar care si-au sporit prezenta comerciala internationala intr-un ritm rapid. In consecinta, apreciez ca exista alti factori (in afara diseminarii TIC) decisivi pentru expansiunea comertului international, cum ar fi eliminarea/reducerea taxelor vamale si barierelor tehnice din calea tranzactiilor comerciale sau cresterea economica globala.

In acelasi timp analiza demonstreaza existenta unei relatii de dependenta intre gradul de deschidere al economiei si nivelul cheltuielii TIC. Aceasta cauzalitate se traduce fie prin aceea ca realizarea cheltuielilor TIC incurajeaza deschiderea comerciala, fie ca cele mai deschise economii investesc cel mai mult in noile tehnologii.

In privinta actorilor comertului international in sfera TIC, studiul releva existenta unor disparitati semnificative de la tara la tara si de la firma la firma. Accesul la noile tehnologii depinde in particular de dimensiunea afacerii si de sectorul de activitate. In timp ce liberalizarea pietelor TIC a impulsionat emergenta mai multor competitori concomitent cu procesul de reducere a preturilor, sporirea climatului concurential a condus in ultima vreme la un proces substantial de consolidare la nivel corporatist.   

La nivel national, lucrarea isi propune sa analizeze originea si destinatia fluxurilor comerciale si investitionale asociate noii economii. Se demonstreaza ca economiile emergente obtin rezultate mai bune in comertul international din sfera TIC decat in alte sectoare. Altfel spus, in timp ce divizarea digitala accentueaza tendintele de excludere a unor tari de la circuitul comercial international, noua economie contribuie pe ansamblu la sporirea integrarii economice si implicit, la diminuarea posibilitatilor de excludere prin intermediul tranzactiilor TIC si investitiilor directe asociate domeniului.

Urmatoarele doua capitole ale lucrarii, respectiv capitolul 3 si capitolul 4, sunt consacrate in totalitate comertului electronic. Comertul electronic - definit simplu drept producerea, distributia, promovarea si vanzarea produselor prin intermediul retelelor moderne de telecomunicatii - a cunoscut o dezvoltare rapida, reprezentand astazi incarnarea cea mai vizibila si spectaculoasa a globalizarii.

Expansiunea tranzactiilor electronice constituie o oportunitate majora pentru comertul international si dezvoltarea globala. E-comertul poate fi sursa unui numar semnificativ de evolutii in baza carora tarile si firmele vor atinge niveluri noi de competitivitate internationala, participand mai activ si eficient la fluxurile asociate noii economii globale.

Considerand ca tranzactiile electronice se afla inca intr-o faza incipienta de dezvoltare, este totusi prea devreme pentru a aprecia daca e-comertul va adanci sau va reduce diferentele economice existente intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Ceea ce poate fi afirmat cu certitudine este ca e-comertul apare la inceputul noului mileniu mai degraba ca o promisiune decat ca o realitate, cel putin in ce priveste tarile aflate in curs de dezvoltare. Mai mult, pentru unele dintre acestea, e-comertul apare mai degraba ca o provocare decat o promisiune. Depasind aceste incertitudini, apreciez ca increderea in noul sistem reprezinta elementul vital care va permite comertului electronic sa creasca rapid si sanatos, devenind in scurt timp adevaratul motor al dezvoltarii globale.

Pentru a ajunge in aceasta situatie se impune ca realitatile asociate comertului electronic sa fie analizate si cunoscute in detaliu. In lumina acestui considerent, in debutul capitolului 3 am urmarit definirea fenomenului, evidentierea avantajelor si dezavantajelor sale, precum si identificarea tuturor aspectelor relative la acesta. Analiza a fost orientata in continuare spre cele mai importante provocari induse in economia mondiala de comertul electronic. Prin intermediul unor abordari metodologice intentionat diferite, doua aspecte trans-sectoriale si doua sectoriale sunt analizate din perspectiva dezvoltarii: fiscalitate, legislatie, servicii de transport si servicii financiare. Una din dificultatile demersului de descriere a dependentelor potentiale existente intre comertul electronic si dezvoltare este circumscrisa imperativului ca analiza sa fie suficient de precisa in surprinderea tuturor fatetelor e-comertului, fara a pierde insa din vedere imaginea de ansamblu a dezvoltarii globale.

Capitolul 4 este dedicat in exclusivitate aspectelor de ordin politic si strategic asociate e-comertului, care au relevanta directa pentru activitatea si scopul OMC. Aceasta sectiune a lucrarii a fost dezvoltata de la premisa ca potentialul urias al comertului electronic nu este deplin exploatat in prezent. Argumentand aceasta constatare, am urmarit trecerea in revista a actualelor tratate OMC (GATT, GATS, TRIPS), care desi nu contin clauze specifice e-comertului, cuprind numeroase precizari cu relevanta semnificativa pentru acest domeniu. De asemenea, sunt identificate deficientele cadrului comercial international actual; aceasta analiza reprezinta punctul de plecare pentru a sustine necesitatea urgenta a demersurilor OMC pentru promovarea comertului electronic.   

In capitolul 5, referitor la situatia societatii informationale in Romania,

s-a desprins ideea necesitatii asigurarii consensului national in problematica dezvoltarii societatii informationale ca societate a cunoasterii. O solutie posibila consta in crearea unui organism de orientare independent, neafectabil de alternantele la guvernare, format din specialisti proveniti din domenii dintre cele mai diverse, precum informaticieni, economisti, juristi, sociologi, pedagogi, s.a. In prezent, toate atributiunile asociate realizarii premiselor pentru tranzitia Romaniei spre societatea informationala sunt detinute de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Analiza realizata pe parcursul sectiunii finale a lucrarii s-a referit la urmatoarele aspecte esentiale: definirea conceptului de societate informationala si a modului de abordare a dezvoltarii acestuia, recomandabil pentru Romania, evaluarea starii actuale a domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor ca ramura economica, optiunile strategice in domeniu si identificarea actiunilor cu declansare necesara imediat. Evolutia catre societatea informationala este preconizata a rezulta, in conditiile Romaniei, din conjugarea unor evolutii pilotate strategic cu unele emergente (aparitia de comunitati virtuale, formarea unor noi elite); acestea se vor articula prin plasarea intr-un cadru favorizant si prin activarea unor factori stimulativi, paralel cu eliminarea unor constrangeri.

Atuurile pe care Romania poate conta in dezvoltarea societatii informationale se refera, in plan national, la calitatea invatamantului superior de profil si a pregatirii profesionistilor in tehnologia informatiei si comunicatiilor, la receptivitatea deosebita a tineretului fata de aceasta tehnologie, precum si la infrastructura nationala acumulata (magistrale de comunicatii, retele de telefonie mobila si televiziune prin cablu). Contextul international favorabil decurge, in principal, din initiativele Uniunii Europene, ale G8 si ale Bancii Mondiale, precum si din tendinta mondiala de reducere a preturilor la echipamentele, tehnologiile si serviciile informatice si de comunicatii. Ca principale limitari ce decurg din situatia actuala a Romaniei au fost mentionate: accesul restrans, neuniform si la costuri prohibitive al populatiei la calculatoare si Internet, rezultand o falie digitala intre mediul urban si cel rural; exodul "creierelor" din categoria tinerilor dotati, corelat cu imbatranirea demografica a populatiei; rezistenta la informatizare a structurilor afectate de birocratie si coruptie; concentrarea investitiilor in informatica spre echipamente in detrimentul instrumentelor inteligente; mentinerea demersurilor guvernamentale din ultimii 10 ani la nivel declarativ, cu obiective necorelate si insuficient transpuse in legislatie si actiune.

In finalul lucrarii se reasambleaza concluziile la care au condus analizele efectuate pe parcurs, pentru a ne dezvalui esentialul: societatea informationala si noua economie pot juca un rol decisiv in arhitectura procesului de dezvoltare globala, relatia dintre comertul electronic si bunastarea planetara reprezentand un element crucial. Totusi, asa cum reiese din prezentul studiu, noua economie in general, comertul electronic in special, implica mai mult decat tehnologie, strategie si instrumente legale adecvate. Mai mult ca orice, se impune stringent ca noua economie sa fie privita si promovata drept o noua cultura a progresului, eficientei si echitatii la scara planetara.   

Actiunea este urgent necesara, la fel ca si continuarea si aprofundarea studiului unora dintre concluziile enuntate. Lucrarea de fata nu putea sa epuizeze perspectivele de abordare a tematicii enuntate prin titlu si nici nu ofera o solutie completa la o problema punctuala. Este mai degraba un demers de jalonare si problematizare intr-un domeniu relativ nou, mai putin explorat, dar care va influenta in scurta vreme, intr-o maniera decisiva, realitatile economiei mondiale si practicile de comert international.