Modificarea "Marketingului mix" sub impactul noilor tehnici operationale

Modificarea "Marketingului mix" sub impactul noilor tehnici operationale

Politica de pret un element cheie in marketing
Pretul si factorii sai de influenta

Pretul reprezinta valoarea unui bun sau serviciu atat pentru vanzator cat si pentru cumparator.
Valoarea atasata unui bun sau serviciu, pretul sau, se bazeaza atat pe elemente tangibile (calitatea produsului, avantaje oferite) cat si pe elemente intangibile (factorul feel-good luat in calcul pentru produsele de lux).
Pretul unui produs este influentat si influenteaza la randul sau numeroase variabile de marketing pe parcursul planificarii de marketing. Factorii ce afecteaza deciziile de pret au fost grupati de Kotler in factori interni si externi intreprinderii :

Factorii ce afecteaza decizia de pret


Toti acesti factori sunt luati in considerare la stabilirea pretului unui bun sau serviciu, avand un rol determinant in desfasurarea etapelor planificarii strategiei de pret. Este necesar insa discutarea anumitor influente ce nu pot fi localizate precis intr-o etapa sau alta a acestui proces de elaborare a strategiei.
Costul este unul din factorii principali in stabilirea preturilor, preferat ca fundament chiar si cererii estimate. La stabilirea preturilor trebuie evaluate diferitele costuri luate in calcul, astfel:
- costurile de cercetare-dezvoltare- sunt substantiale in industria autoturismului, crearea unui prototip fiind evaluata la peste un milion de dolari;
- costurile cu salariile- sunt destul de importante, dar nu au o pondere atat de insemnata incat sa influenteze hotorator pretul unui autoturism;
- costurile cu distributia- distributia de autoturisme este destul de costisitoare deoarece solicita spatii specifice de depozitare si de expunere (show-room-uri) si forta de munca specializata in domeniu.
Cererea: cantitatea dintr-un bun pe care consumatorii sunt dispusi sa o cumpere intr-un anumit moment, depinde de pretul acestuia. Cu cat pretul unui produs va fi mai mare, cu atat consumatorii vor fi mai putin dispusi sa-l cumpere; cu cat pretul va fi mai mic, cu atat mai mare va fi cantitatea ceruta din acel produs.
O prima concluzie ar fi ca preturile mici aduc noi cumparatori. Pe de alta parte cei mai multi vanzatori (ofertanti) sunt constienti de faptul ca, de la un anumit punct, stimularea vanzarilor nu se poate realiza decat pe seama reducerilor de pret. Fiecarei reduceri de pret (fiecarui nou pret) ii va corespunde, pe piata, o cantitate diferita de produse vanduta.
Deci, ca regula generala, cantitatea ceruta pe piata (respectiv cantitatea pe care consumatorii ar fi dispusi sa o achizitioneze) creste la fiecare reducere de pret. Dar gradul cu care cantitatea vanduta dintr-un anumit produs se modifica la fiecare reducere de pret, variaza de la un produs la altul. De exemplu, o reducere de o mie de lei la vanzarea unui ziar poate aduce o crestere serioasa a vanzarilor, in timp ce aceeasi reducere in pretul de vanzare al unui autoturism nici nu poate fi sesizata.
Factorii de mediu ce influenteaza pretul unui produs sunt la fel de diversificati:27
v factorii economici: inflatia, recesiunea, efectul Griffen28 (in perioadele de criza cumparatorii se orienteaza doar spre bunurile de folosinta curenta si renunta mai ales la bunurile de folosinta indelungata) etc.;
v factori politico-juridici: politica fiscala, reglementarile legale referitoare la stabilirea preturilor si a reducerilor de pret;
v factori tehnologici: sofisticarea modului de plata, variabilele de distributie etc.;
v factori socio-culturali: valoarea atribuita, factorul feel good, efectul Veblen (un efect de snobism, conform caruia un produs cu pret ridicat poate sa certifice apartenenta la un anumit grup social).

Elaborarea strategiei de pret
Procesul elaborarii unei strategii de pret eficiente trebuie sa parcurga mai multe etape:

Elaborarea strategiei de pret


Stabilirea obiectivelor de pret.
Inainte de a determina pretul potrivit pentru un produs, o intreprindere trebuie sa determine rolul pe care pretul il joaca in strategia sa de marketing.
Obiectivul de pret este scopul pe care intreprinderea urmareste sa il atinga prin strategia sa de pret, obiectiv care trebuie sa armonizeze cu obiectivele globale ale intreprinderii. De exemplu, daca obiectivul principal al intreprinderii este sa devina lider pe o anumita piata, strategia de pret isi va desemna acele obiective necesare pentru realizarea obiectivului global.
Obiectivele vizate de strategia de pret pot fi numeroase, cele mai importante fiind prezentate schematic astfel:

Principalele obiective de pret
˘ maximizarea profiturilor este obiectivul cel mai atractiv urmarit de o intreprindere, dar ridica si unele probleme, cum ar fi faptul ca neglijeaza rezultatele financiare pe termen lung in favoarea celor curente;
˘ realizarea unui indice de randament al investitiilor - prin care se urmareste utilizarea cat mai buna a capitalului;
˘ obtinerea unei cote anume de piata. Multe din cele mai importante companii din lume considera acest obiectiv ca fiind primul pe lista lor de prioritati sau unul din cel mai importante. Uneori aceasta strategie este riscanta deoarece urmarind numai cresterea cotei de piata se pot pierde din vedere numeroase alte oportunitati.
˘ stabilizarea preturilor - se urmareste deoarece cele mai multe intreprinderi nu agreaza variatiile bruste ale preturilor. Variatiile preturilor au efecte negative asupra tuturor competitorilor doar daca nu cumva curba cererii este foarte elastica iar piata pentru produsul respectiv se poate modifica cu repeziciune, ceea ce este putin probabil;
˘ descurajarea concurentei - prin practicarea unor preturi mici sau chiar foarte mici (predatory prices), obiectiv ce nu-si atinge intotdeauna scopul deoarece si concurentii au investit in uzine, echipamente, personal si deci nu au nici un interes sa se retraga de pe piata.
Pretul fiind doar un element al marketingului mix elaborarea unei strategii eficiente de pret trebuie sa coreleze pretul cu celelalte trei elemente ale mixului:
' pretul unui produs sau serviciu se bazeaza pe calitatile si trasaturile acestuia - cu cat acestea sunt mai bune, cu atat pretul stabilit este mai mare. De asemenea, pretul unui produs determina si nivelul cererii pentru acest produs si al consumului acestuia;
' distributia. Preturile practicate sunt direct corelate cu modalitatile de distribuire a produselor. Astfel, daca bunurile de consum cu preturi reduse sunt distribuite prin aproape toate retelele de desfacere posibile (magazin general, supermarket), bunurile durabile si cu preturi ridicate, cum este si automobilul, presupun puncte de desfacere in locuri special amenajate (dealeri, saloane de prezentare) ceea ce inseamna si preturi mai mari;
' promovarea. Sunt numeroase caile prin care pretul si activitatea promotionala interactioneaza:
- preturile mari pentru un nou produs pot furniza fondurile necesare programelor de informare a consumatorilor asupra produsului respectiv;
- publicitatea are un impact mai mare asupra vanzarilor la preturi mici;
- promovarea agresiva si continua reduce sensibilitatea consumatorilor la pret.
In afara acestor factori endogeni, la stabilirea preturilor pentru un nou produs sau la modificarea preturilor la produse existente, trebuie sa se tina seama si de reactia concurentilor la actiunile intreprinderii. In mod obisnuit, in materie de pret, orice intreprindere are urmatoarele variante strategice de raspuns:
sa pastreze pretul la acelasi nivel;
sa scada putin pretul;
sa scada pretul la nivelul celui mai mic pret practicat pentru un produs similar;
sa adopte o strategie ofensiva bazata pe cupoane, discounturi, cantitati mai mari la acelasi pret.
Preturile sunt partea cea mai transparenta a activitatii unei intreprinderi si de multe ori ele joaca un rol vital in supravietuirea acesteia. Pretul este unul din factorii cheie pe care consumatorul il ia in considerare la achizitionarea unui bun si cel mai potrivit termen de comparatie cu concurenta. Pretul bine fixat al unui produs impulsioneaza vanzarea, distruge concurenta si poate duce intreprinderea la dominarea pietei.

Procedura stabilirii pretului

Modul de stabilire a preturilor variaza de la o intreprindere la alta. Unele intreprinderi urmeaza pur si simplu pretul pietei, deci iau in calcul doar influenta concurentei in alegerea strategiei de pret, in timp ce alte intreprinderi determina costul produsului respectiv si in functie de acesta stabilesc pretul. Un alt factor care este in general luat in considerare la stabilirea pretului unui produs este cererea inregistrata pentru produsul respectiv. In cazul a doua produse identice, consumatorul il va alege pe cel mai ieftin. Cu cat pretul impus de o intreprindere este mai mare, cu atat scad sansele ca produsul respectiv sa fie ales de mai multi consumatori.
La stabilirea nivelului preturilor intreprinderea se poate ghida dupa costuri, dupa cerere si dupa concurenta:
' orientarea dupa costuri este cea mai elementara metoda de calculare a pretului si presupune ca pretul sa acopere integral costurile si sa permita obtinerea unui profit;
' orientarea dupa concurenta - concurenta joaca un rol important in stabilirea nivelului de pret si implica si o doza de risc. Daca intreprinderea hotaraste sa ridice pretul la un produs iar concurenta nu urmeaza aceasta tendinta, produsul poate fi scos astfel in afara pietei. Pe de alta parte, daca se opteaza pentru o reducere de pret si concurenta se decide pentru o reducere si mai mare la produsele proprii, se poate ajunge la un adevarat razboi al preturilor care nu aduce profituri nici unei parti;
' orientarea dupa cerere - este mai putin utilizata, intervenind de obicei cand cererea devanseaza oferta si atunci pretul este superior celui calculat in functie de costuri. Bineinteles, atunci cand oferta este mai mare decat cererea, pretul va fi diminuat corespunzator.
Mai pot fi utilizate si alte metode de stabilire a preturilor:
' metoda venitului - presupune stabilirea unui nivel anume al eficientei a investitiei ce va fi asigurat prin pret ;
' metoda valorii percepute - bazata pe ideea: un pret mai mare pentru o calitate superioara este adoptata de producatorii care vad in modul de percepere a valorii de catre cumparatori baza stabilirii preturilor. Este utilizata de intreprinderile care urmaresc crearea unei anumite imagini produsului lor care va atrage cumparatori dispusi sa cheltuiasca sume mari de bani pentru procurarea acestora ;
' metoda valorii - practicata de producatorii care folosesc un pret scazut pentru o oferta de inalta calitate.

Alternative strategice de pret

Dupa ce a fost stabilit locul pretului in mixul de marketing, marketerul poate dezvolta o strategie de pret in functie de obiectivele urmarite. Sunt numeroase variantele strategice de pret pe care o intreprindere le poate utiliza, cele mai cunoscute fiind:
' strategia 'pretului lider' (price-leader) - este in mod obisnuit adoptata doar de marile intreprinderi din industrie care au suficienta putere pe piata pentru a putea stabili un pret ce va fi urmat de celelalte intreprinderi din domeniu;
' strategia 'pretului urmaritor' (price follower) - adoptata in special de micile intreprinderi dar si de intreprinderile mai mari dar care nu au suficienta putere pe piata. Ratiunea utilizarii unei asemenea strategii este aceea ca, urmarind pretul liderului, intreprinderea care adopta un pret de urmarire obtine profituri bune daca vinde suficiente produse;
' strategia preturilor reduse (predatory pricing) presupune reducerea preturilor suficient de mult pentru a atrage clienti de la concurenta;
' strategia de 'luare a caimacului' (skimming price) consta in fixarea unui pret cat se poate de ridicat la lansarea unui produs. Este o strategie foarte utilizata pentru bunurile industriale si intreprinderile ce utilizeaza tehnologie de varf (computere, autoturisme, televizoare color, videorecordere);
' strategia pretului de penetrare (penetration pricing) - in opozitie cu strategia anterioara consta in cucerirea rapida a unei parti de piata prin practicarea unui pret scazut.
Alegerea unei strategii de pret se face si in functie de etapa din ciclul de viata in care se gaseste produsul, de gradul de noutate al produsului etc. Astfel, pentru un produs nou se utilizeaza, de obicei, strategia de luare a caimacului sau strategia de penetrare. Strategia pretului de penetrare este utilizata si pentru produsele de imitare, alaturi de strategia pretului de piata care presupune stabilirea unui pret inferior pretului lider, un pret ce urmareste tendinta generala a pietei si nu se diferentiaza de preturile produselor concurente.
Pretul unei linii de produse presupune stabilirea mai multor niveluri de pret pentru produsele respective, fiecare reprezentand un nivel de calitate distinct. Strategia pretului liniei de produse presupune stabilirea nivelelor limita (minim si maxim) de pret si a nivelurilor intermediare ale preturilor practicate in cadrul liniei respective. Preturile nu reflecta in mod fidel costurile produselor, fiind in concordanta si cu imaginea destinata lor.
In afara acestor strategii enuntate, marketerul va decide care va fi politica de pret pentru fiecare produs sau linie de produs, intocmind o asa numita lista de preturi. Lista de preturi cuprinde atat preturile de baza pentru produsele propuse, cat si reduceri de pret, intelegeri speciale, imprumuturi si vanzari in rate, diverse metode utilizate pentru a atrage cat mai multi cumparatori.
Fiecare din aceste optiuni legate de pret pot fi practicate in mai multe variante. De exemplu, reducerile de pret se pot manifesta astfel:
-vanzarea unor cantitati mai mari la un pret mai mic;
-reduceri pentru anumite perioade de timp;
-reduceri pentru anumite zone;
-reduceri pentru plata imediata.
Bonificatiile reprezinta o alta categorie de reduceri ce cuprind bonificatiile functionale (acordate intermediarilor pentru efectuarea unor servicii suplimentare de natura depozitarii, transportului etc.) si bonificatiile trade-in (reducerea pretului produsului nou daca la cumparare este predat produsul vechi).
Pretul final al unui produs poate contine si elemente suplimentare, de crestere a pretului de baza, generate de oferirea unor garantii suplimentare sau a unor optiuni si servicii preferentiale.

2) Publicitatea pe internet

SCURT ISTORIC AL PUBLICITATII PE INTERNET

In urma cu doar 40 de ani televiziunea era considerata "o noua media" si acum 15 ani televiziunea prin cablu a fost apreciata la fel. La inceputurile lor fiecare dintre aceste "noi media" a trebuit sa-si dovedeasca valoarea pentru a-i convinge pe anuntatori sa difuzeze un spot publicitar, iar Internetul se gaseste in aceasta situatie in prezent.

Apartine publicitatea pe Internet de planurile media? Aceasta este intrebarea pe care directorii executivi o pun directorilor responsabili cu promovarea produselor. Acestia i-au intrebat la randul lor pe directorii agentiilor de publicitate iar ei au pus aceeasi intrebare departamentelor lor media. Raspunsul a fost categoric DA-indiferent de marca despre care este vorba sau de categoria din care face parte. Faptele confirma acest raspuns:

Audienta TV migreaza spre Internet

Reducerea treptata a audientei retelei de televiziune in timpul anilor 1980 si 1990 a modificat planurile media pentru totdeauna. La inceputul anilor '80 televiziunea era usor de planificat si cumparat tinand cont de faptul ca erau doar trei retele de televiziune de luat in considerare. Apoi, a aparut televiziunea prin cablu, apoi o a patra retea denumita FOX urmata de multe oferte de fuzionare si de numeroase inregistrari de noi retele ca: Paramount si WB. Noile optiuni au continuat sa fragmenteze televiziunea traditionala iar bugetele de publicitate au urmat aceeasi tendinta.

Istoria recenta a televiziunii a demonstrat ca in cele din urma bugetele media sunt pragmatice. Deoarece audienta migreaza, planurile media au aceeasi evolutie confirmand scopul oricarei marci de a-si atinge audienta tinta intr-un mod eficient. Explozia peisajului media din anii '90 determinata de fragmentarea crescanda a audientei TV si de popularitatea Web-ului au determinat inceperea acestui proces. Asemanator anilor '80 si inceputului anilor '90 proiectantii media si-au adaptat planurile astfel incat sa ia in considerare numarul mereu crescator de persoane care isi petrec timpul on-line in detrimentul altor media.

Prima dovada a migratiei audientei a aparut in vara anului 1996 intr-un raport al firmei Forrester Research. Cercetatorii i-au intrebat pe utilizatorii de computere la ce activitati au renuntat pentru a petrece mai mult timp la calculator. In timp ce 24% au recunoscut ca au renuntat la o parte din timpul dedicat mancatului si somnului, peste trei sferturi din respondenti isi petrec mult mai putin timp la televizor in favoarea computerului. La scurt timp dupa publicarea acestui raport, a fost realizat un alt studiu de catre Georgia Institute of Technology's Graphic, Visualization and Usability Center (GVU). Acest studiu a fost realizat pe Internet si ii chestiona pe respondenti in legatura cu obiceiurile lor de telespectatori si cu impactul pe care Internetul l-ar putea avea asupra lor. In urma acestei cercetari s-a constatat o schimbare importanta in obiceiurile legate de media, 37% dintre respondenti afirmand ca utilizeaza Web-ul zilnic in defavoarea televizorului. La inceputul anului 1997 MSNBC a remarcat faptul ca mai putin de un milion de familii din SUA se uitau in primul rand la televizor in comparatie cu aceeasi perioada din 1996, sursa folosita fiind raportul Nielsen din februarie 1997. Simultan, Nielsen si CommerceNet au realizat un studiu referitor la Internet, in urma caruia au aflat ca audienta on-line a nord-americanilor s-a dublat in ultimele 18 luni. Este evident ca, concluziile celor doua studii sunt departe de o coincidenta. Aceasta migrare a audientei televiziunii catre Internet este impresionanta. Nu numai ca are loc o schimbare fundamentala in obiceiurile media dar audienta Internetului este reprezentata de populatia tinta cea mai dorita de marketeri fiind greu de atins, bine educata si cu venituri mari.

Astfel, Internetul este media cu cea mai rapida crestere din istorie.

Publicitatea pe Internet a inceput in 1994 cand au fost vandute primele bannere publicitare (Hotwired, octombrie 1994) si a fost realizat primul browser comercial valabil pe Web, Netscape Navigator 1.0 (Noiembrie 1994). Intr-un studiu, Mary Meeker, Morgan Stanley si echipa lor de cercetatori au examinat indeaproape rata de adoptie a Internetului, in contrast cu alte "noi media" inventate in acel secol: radioul, reteaua de televiziune si televiziunea prin cablu. Ca metoda de masurare comuna au examinat numarul de ani necesitat de fiecare media pentru a atinge 50 de milioane de utilizatori americani. Meeker a estimat ca Internetul va avea 50 de milioane de utilizatori in 5 ani in timp ce televiziunea a atins aceasta cifra in 15 ani iar radioul in 38 de ani.

Deci, gradul de raspandire al Internetului este visul marketerului.

Fiecare firma importanta de cercetare a studiat structura demografica a Internetului. In timp ce conceptiile si metodologiile utilizate difera, constatarile sunt aceleasi: utilizatorii Internetului sunt tineri, bine educati si dispun de venituri mari. Cercetarile mai arata si ca atat barbatii cat si femeile folosesc Internetul. In continuare sunt prezentate rezultatele cercetarilor. In ceea ce priveste:

Genul: Studiul realizat de CommerceNet/Nielsen in martie 1997 a evidentiat faptul ca femeile reprezinta 42% din populatia on-line. Sursa: Nielsen/CommerceNet.

Varsta: In conformitate cu cel de al saselea studiu efectuat de GVU asupra utilizatorilor Internetului, varsta medie a utilizatorilor Web este de 34,9 ani. Sursa: Georgia Institute of Technology Graphics Visualization&Usability center (GVU), 1997.

Venitul: Un studiu facut de Media Futures Program of SRI Consulting releva faptul ca mai mult de 65% din utilizatorii Internet au in medie venitul familiei de 50.000 USD. Sursa SRI International.

Studii: In conformitate cu acelasi studiu SRI mai mult de 75% din utilizatorii Internetului au urmat un colegiu. Sursa: SRI International.

Fapt: Bannerele publicitare fauresc cunoasterea marcii si pot fi mai bune in producerea cunoasterii decat televiziunea sau presa scrisa.

Odata cu prima aparitie a paginilor comerciale Web a fost dezbatuta valoarea bannerului publicitar. Multi considerau ca din punct de vedere psihologic era prea mic pentru a oferi o imagine a marcii si multi anuntatori s-au convins ca click-through era unica modalitate de masurare a eficacitatii reclamei - in ciuda faptului ca nu exista nici o cercetare care sa sustina aceasta opinie. In toamna anului 1996, Millward Brown International a studiat impactul bannerelor asupra procesului de cunoastere a marcii, obiectivul sau fiind masurarea impactului expunerii singulare a unui banner asupra cunoasterii marcii. Cele trei marci testate erau o marca de imbracaminte barbateasca, o marca de telecomunicatii si a unei companii tehnologice. Gradul de cunoastere a fost semnificativ mai mare in cadrul grupului care a vazut bannerele decat in cadrul celor neexpusi. Mai exact, numai vizualizarea bannerelor publicitare a crescut gradul de cunoastere a marcii de la 12% la 200%. Studiul a comparat de asemenea impactul bannerelor publicitare cu cel al televiziunii si revistelor din studiile anterioare realizate de Milward Brown. Descoperirile au fost remarcabile: o vizualizare a unui banner a generat un grad de cunoastere mai mare decat o expunere la un spot publicitar sau un anunt. Milward Brown a utilizat scorul FORCE ("First Opportunity to See Reaction Created by the Execution") ca mijloc de evaluare al impactului bannerelor. Acest scor indica efectele timpului, ponderea expunerii, diminuarea rezultatelor si nivelul de baza. Astfel scorurile FORCE pot fi comparate direct cu cele ale diverselor media.

In concluzie, fiecare media a trebuit sa-si demonstreze valoarea anuntatorilor. Doar cu 15 ani in urma televiziunea prin cablu a luptat sa castige respectul anuntatorilor iar astazi este o industrie de 6 miliarde de dolari. Cei care fac parte din mediatizarea Internetului realizeaza faptul ca acesta nu face o exceptie. Toate faptele prezentate creeaza o situatie atragatoare pentru anuntatorii de astazi pentru a include Internetul in planurile media, World Wide Web-ul fiind unul din instrumentele cele mai puternice de construire a imaginii de marca.

PUBLICITATEA PE INTERNET IN ROMANIA

In prezent nu se poate vorbi de o adevarata piata de publicitate pe Internet deoarece de-abia acum companiile isi construiesc site-uri, iar Internetul romanesc se umple de continut. Din acest motiv cheltuielile cu publicitatea pe Internet in Romania nu au depasit 0.1% din totalul cheltuielilor cu publicitatea in Romania. Piata publicitatii pe Internet a atins 250.000USD in 2000 estimandu-se a fi de 350.000USD in 2003. Expertii apreciaza ca, cheltuielile cu publicitatea pe Internet vor fi de 0.3% din totalul cheltuielilor cu publicitatea in Romania in 2001 iar in 2002 vor atinge 0.7-0.8% din total cheltuieli. Valoarea de 1% urmeaza a fi atinsa abia la inceputul lui 2003.

Totusi, desi bugetele publicitare au inregistrat o crestere in 2001 fata de 2000, expertii considera ca "explozia" va avea loc la inceputul lui 2002 cand majoritatea companiilor isi vor mari bugetele pentru publicitatea pe Internet. Aceasta se datoreaza in special faptului ca majoritatea companiilor sunt rezervate cu privire la includerea publicitatii pe Internet in bugetele lor de marketing de pe anul 2001 iar schimbarea acestei atitudini se va realiza la inceputul lui 200 O alta "explozie" va avea loc dupa 2003 cand reglementarea pietei telecomunicatiilor va determina cresterea considerabila a numarului utilizatorilor Internetului ceea ce va avea ca efect dezvoltarea serviciilor bazate pe Internet (inclusiv publicitatea on-line).

Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest suport sunt firmele de calculatoare, bancile, companii de telefonie mobila, de asigurari, trusturile de presa, firmele de e-commerce si, nu in ultimul rand, providerii de Internet. Principalele firme care isi fac publicitate pe Internet se impart in doua categorii:

Companii de IT&C (Compaq, HP Romania, rate.ro, emania.ro);

Alte companii care si-au transferat o parte din activitate pe Internet (Nokia, Xerox, KLM).

Reclamele pe Internet au in genere un mesaj lapidar, de incitare a curiozitatii. Scopul lor este de a atrage atentia catre un site. Este un mediu special, iar publicitatea imprumuta caracteristici apropiate de marketingul-direct. Avantajele oferite de acest suport investitorilor publicitari sunt: interactivitaea, posibilitatea ca informatia sa ajunga mult mai usor la publicul vizat, este ieftin, iar publicul poate fi repede fidelizat, mesajul publicitar poate fi mult mai bine individualizat, este prezent "zi-lumina" (citeste 24 din 24 de ore) si nu e limitat geografic. Aspectul pozitiv al pietei romanesti de publicitate pe Internet este acela ca bugetele alocate publicitatii pe Internet sunt in crestere in comparatie cu anul trecut, chiar daca valoarea lor este mai mica decat valoarea celor din Ungaria sau Polonia. Astfel, in 2001 vor exista unele companii ce vor cheltui mai mult de 10.000 USD cu publicitatea pe Internet chiar daca in 2000 un buget semnificativ este in jur de 000 USD.

Principalele dezavantaje ale publicitatii pe Internet in Romania sunt:

Lipsa de continut a site-urilor. Proasta calitate a multor site-uri romanesti ii determina pe multi internauti sa viziteze site-uri straine. De aceea, chiar daca numarul estimat de utilizatori de Internet depaseste 600.000 de oameni, cel mai vizitat site romanesc (evenimentulzilei.ro) are doar aproximativ 50.000 vizitatori individuali pe zi;

Numarul redus de site-uri romanesti potrivite pentru publicitatea pe Internet. In ciuda faptului ca numarul domeniilor romanesti depaseste 8.000, expertii din acest domeniu au estimat ca sunt intre 1.000 si 000 de de site-uri care sunt potrivite pentru publicitatea pe Internet. In plus, pe baza analizelor traficului, doar aproximativ 30 de site-uri au mai mult de 10.000 de vizitatori unici pe zi (in special site-urile de stiri si portalurile) ceea ce nu le confera anuntatorilor prea multe optiuni. Din aceste motive, Internetul romanesc ramane neatractiv pentru majoritatea anuntatorilor;

Lipsa fondurilor companiilor pe Internet. Companiile bazate pe Internet (site-urile de e-commerce, portalurile etc.) se confrunta cu o lipsa de fonduri care le impiedica sa-si faca publicitate pe Internet si sa dezvolte un continut mai bun al site-urilor pentru a atrage mai multi vizitatori.

Dezvoltarea scazuta a infrastructurii pentru e-commerce. Site-urile de e-commerce sunt anuntatori importanti pe alte piete dezvoltate. Puterea scazuta de cumparare, patrunderea scazuta a cartilor de credit, lipsa legislatiei in acest domeniu si diversi factori psihologici sunt principalele dezavantaje ale comertului electronic romanesc. In prezent sunt doar doi anuntatori importanti din acest domeniu: rate.ro si emania.ro.

STRUCTURA PUBLICITATII PE INTERNET IN ROMANIA

Principalele forme de publicitate pe Internet utilizate in Romania sunt: bannerele, links, buletinele de stiri.

Bannerul ramane cea mai utilizata tehnica de publicitate pe Internet.

Se observa insa ca si celelalte tehnici inregistreaza cresteri importante:

Newsletters (buletine de stiri): Desi nu sunt suficient dezvoltate in prezent, cresterea numarului de utilizatori de Internet combinata cu o calitate mai ridicata a site-urilor romanesti va determina o crestere a numarului de vizitatori ce se inregistreaza pe un site. In acest mod newsletter-ele ce vor fi trimise de un site abonatilor sai va deveni o unealta atractiva de publicitate, permitand anuntatorilor sa tinteasca o categorie foarte bine definita.

Aparitia altor tehnici publicitare:

Publicitate animata (folosind aplicatii Shockware si combinand efecte video si audio) va atrage tot mai multi anuntatori;

Dezvoltarea comertului electronic va umple in viitor Internetul autohton de o gama variata de servicii si informatii, ceea ce va atrage in mod direct cresterea volumului investitiilor publicitare pe acest suport. Va aduce pietei de publicitate alte tehnici ca cupoanele (daca faci click pe un banner obtii un discount de 10USD) si co-branding (ex. un site va vinde produsele unui alt site direct printr-o ferestra de pe site-ul sau).

BANNER-UL

Plasarea bannerelor pe site-urile romanesti se realizeaza, in proportie de aproximativ 80%, prin realizarea schimbului de bannere, cu o rata de schimb de 1 la 1. Astfel, multe site-uri evita sa cheltuiasca bani pe publicitate. Chair daca acest tip de publicitate prin bannere pare atractiv, este foarte greu sa realizezi o campanie publicitara eficienta bazandu-te doar pe schimbul de bannere, in principal deoarece site-urile foarte vizitate nu agreeaza acest gen de publicitate.

Daca discutam despre publicitatea realizata pe site-uri straine, se poate spune ca sunt doar foarte putine site-uri romanesti care platesc pentru publicitate pe site-uri straine. Cele mai intalnite cazuri au fost: romaniabynet.com care si-a facut publicitate pe cateva portaluri straine in 2000. In prezent acest portal are dificultati financiare si se apreciaza ca va fi inchis sau vandut in curand.

In ceea ce priveste mecanismele de plata pentru publicitatea pe Internet, acestea pot fi adaptate obiectivelor anuntatorului. Cele mai utilizate metode sunt:

Cost per thousand (CPM) care este utilizata in special in cadrul campaniilor al caror scop este instiintarea a cat mai multi utilizatori de existenta unui anumit site, indiferent daca internautii fac click pe banner sau nu. In cele mai multe cazuri acest tip de banner afiseaza adresa site-ului si ce ofera.

Cost per click (CPC) are drept scop cresterea traficului catre site-ul respectiv. Din acest motiv mesajul bannerului incearca sa ii determine pe utilizatori sa execute click pe banner.

Cost per lead (CPL) este folosita de anuntatorii care vor ca vizitatorii sai sa actioneze intr-un fel. Chiar daca este mai scump, acesta este platit doar cand vizitatorul se inregistreaza intr-o baza de date, ofera niste detalii, completeaza un chestionar sau realizeaza alte operatii ce nu implica nimic de ordin financiar.

Cost per transaction (CPT) se plateste doar cand vizitatorul cumpara ceva de la magazinul virtual sau efectueaza transferuri financiare. De obicei, aceste costuri reprezinta intre 5% si 15% din valoarea totala a tranzactiei. Deoarece in Romania putinele magazine on-line nu isi permit sa plateasca o taxa asa de mare (pot plati maxim 5%) si tehnologia de pastrare a evidentei tranzactiilor nu exista, aceasta metoda de plata nu este utilizata in prezent de site-urile romanesti.

Referitor la evolutia viitoare a tarifelor publicitare ce corespund principalelor metode de plata utilizate in prezent, doua directii de evolutie se vor manifesta in viitor:

Presupunand ca atractivitatea site-urilor romanesti va creste, CPC va inregistra o crestere de aproximativ 50% pe an. Oricum, CPM pe site-urile romanesti va ramane mai scazut in comparatie cu site-urile straine care taxeaza chiar si mai mult de 30USD pe CPM.

In paralel, atractivitatea pentru metoda de plata CPC va scadea in favoarea altor metode de plata ca CPL (cost per lead) si CPT (cost per transaction) care ofera posibilitatea unei masurari mai eficiente a efectelor cheltuielilor publicitare.

Tarifele medii sunt mai mult sau mai putin ca rate-cards. Sunt anumiti factori care influenteaza intr-un mod semnificativ cresterea sau scaderea tarifelor, ca:

Structura demografica a vizitatorilor unui site;

Unde este plasat bannerul in cadrul paginii;

Unde este plasat bannerul in cadrul site-ului (pe prima pagina, alte pagini etc.);

Volumul de publicitate cumparat o data.

Din cauza unor astfel de factori, multi anuntatori aleg serviciile unei retele de publicitate, care are multe site-uri si care ofera clientului posibilitatea de a-si concepe mesajul publicitar in concordanta cu urmatoarele optiuni:

-Run Of Network (RON) - bannerul clientului se va gasi pe toate site-urile din cadrul retelei respective de publicitate;

-Run Of Site (ROS) - bannerul va aparea doar pe unele site-uri (ex. site-uri de IT);

-Run Of Category (ROC) - bannerul clientului se va afla doar pe unele pagini/sectiuni de pe anumite site-uri (ex. informatiile financiare de pe portaluri) si doar intre anumite perioade de timp ex. de la ora 9 la ora 11 si de la ora 17 la ora

PUBLICITATEA PRIN E-MAIL DIRECT

Piata de e-mail direct totalizeaza in jur de 10.000USD pe an, ceea ce inseamna mai putin de 1.000USD/luna. In aceste circumstante, se poate spune ca piata de posta electronica directa in Romania nu exista.

Un aspect negativ al postei electronice directe din Romania este efectul de "spamming" care este foarte des intalnit datorita lipsei legislatiei in acest domeniu. Din acest motiv, imaginea negativa a spam-ului reduce impactul postei electronice directe legale, fiind un dezavantaj importan

3) Stabilirea factorilor de success a unui site pe piata

Planificarea este un aspect crucial in procesul de creare a unui site Web, deoarece este etapa in care se iau decizii care vor influenta designul, implementarea si, mai tarziu, promovarea site-ului. World Wide Web fiind un mediu deschis si dinamic, planificarea este mai degraba un proces continuu in care intervin schimbari determinate de innoirea permanenta a informatiilor si de aparitia altora noi.

Atunci cand creati un site Web trebuie sa fiti constient ca exista o serie de factori asupra carora creatorul site-ului nu are nici un control. Primul pas in procesul de planificare este identificarea acestor factori si determinarea modului in care acestia pot afecta structura viitoare a site-ului dumneavoastra.

 Factori care nu pot fi planificati

 Factorii pe care creatorul site-ului nu ii poate controla si prin urmare nu pot face obiectul unei planificari riguroase sunt urmatorii:

-Comportamentul utilizatorului.

Acest factor implica faptul ca nu puteti controla cum va accesa utilizatorul informatiile din site-ul dumneavoastra. Web-ul este un sistem permeabil, aceasta insemnand ca un vizitator poate intra in interiorul site-ului nu numai prin pagina de inceput (pagina home) ci si printr-o pagina oarecare. Vizitatorul site-ului poate ajunge la el parcurgand o lista de rezultate furnizata de un motor de cautare, sau prin intermediul unui link aflat pe un alt site, sau parcurgand o lista de resurse. Oricare dintre aceste metode il poate conduce pe vizitator la o alta pagina din interiorul site-ului, si nu la cea destinata de dumneavoastra a fi pagina Home.

In general, creatorul site-ului este tentat sa structureze site-ul avand in minte un anumit tip de acces, cel mai adesea cel care pleaca de la pagina de start, ceea ce conduce la alegerea unei anumite structuri, la o anumita organizare a legaturilor intre pagini, etc. Trebuie sa aveti permanent in vedere faptul ca vizitatorul site-ului poate avea un cu totul alt mod de a parcurge site-ul decat cel gandit de dumneavoastra si sa-i furnizati de-a lungul intregului site elemente de navigatie clare care sa-l ajute sa se orienteze.

-Browserul utilizatorului.

Asa cum am mai discutat, exista o mare varietate de browsere folosite pentru a vizualiza paginile Web. Prin urmare, vizitatorii site-ului vor percepe o imagine diferita a site-ului dumneavoastra, in functie de tipul de browser folosit. Creatorul site-ului nu poate sti ce tip de browser foloseste un anumit vizitator si deci nu are control asupra modului in care va fi afisat continutul paginilor sale. De exemplu, mai exista inca utilizatori care folosesc versiuni vechi de Netscape sau Explorer, care nu suporta anumite extensii HTML. Exista de asemenea inca in uz browsere text, cum este Lynx, care nu suporta grafica. Daca veti plasa informatii esentiale in fisiere grafice, de exemplu, acesti utilizatori nu vor avea acces la ele. Din acest motiv este bine sa stabiliti de la inceput care doriti sa fie nivelul de accesibilitate al site-ului dumneavoastra din acest punct de vedere. Un alt aspect este intelegerea faptului ca HTML este un limbaj care este destinat definirii structurii documentului si nu al modului sau de afisare. Este recomandat sa evitati specificarea in detaliu a aspectului paginilor sau optimizarea paginilor pentru un anumit tip de browser.

 Legaturile cu pagini externe.

 Intr-un site Web exista de obicei legaturi catre resurse exterioare site-ului care sunt si ele in afara controlului dumneavoastra. Paginile referite prin aceste legaturi isi pot schimba adresele, facand astfel ca legatura sa nu mai fie valabila (legaturi perimate). De asemenea pot exista legaturi rupte, in cazul cand serverul pe care este gazduita pagina respectiva are anumite dificultati tehnice. Tinand seama de imposibilitatea de a controla acest aspect, pot fi adoptate mai multe metode de abordare:

 Site-ul sa nu contina nici o legatura externa sau care sa se afle in afara controlului direct al designerului. Este metoda cea mai sigura. Din pacate, aceasta strategie anuleaza posibilitatea ca vizitatorul sa beneficieze de informatii conexe cu subiectul site-ului dumneavoastra aflate in exteriorul sau.

 Centralizarea resurselor. Este o practica des intalnita pe Web, aceea de a include toate legaturile externe intr-o pagina special destinata acestora. Beneficiul acestei strategii este ca in cazul cand una dintre aceste legaturi externe nu mai functioneaza, vizitatorul se poate cu usurinta reintoarce la pagina de resurse pentru a testa urmatorul link. In plus, cu unele exceptii, vizitatorii vor parcurge cel putin o parte a site-ului inainte de a ajunge la pagina de legaturi externe si a-l parasi, eventual, definitiv.

  Iesirea libera. Este cea mai flexibila abordare, permitand plasarea legaturilor externe oriunde in cadrul paginilor. Dezavantajul ei major este ca vizitatorul poate parasi prematur site-ul pentru a urma un anumit link.

 Daca nu aveti control asupra legaturilor de la site catre exterior, este tot atat de adevarat ca nu puteti controla nici legaturile care se fac din exterior catre site. Acest lucru poate fi dezavantajos, deoarece nu puteti sti in ce mod este prezentata legatura catre site-ul dumneavoastra. Poate ca referirea la el este ironica sau rauvoitoare, insa acest lucru este dincolo de controlul dumneavoastra. Tot ceea ce puteti face este sa creati un site de calitate si cu un continut valoros, care sa convinga prin el insusi.

 Cu toate ca elementele prezentate mai sus pot parea descurajante, unele dintre ele prezinta totusi si avantaje. Astfel, permeabilitatea Web-ului poate lucra in favoarea designerului, cu conditia ca acesta sa structureze atent informatiile prezentate si sa ofere suficiente elemente de navigatie. O pagina sau un grup de pagini din cadrul unui site pot fi folosite ca referinte in alte pagini sau chiar ca elemente constitutive ale unui alt site. De exemplu, un site de tip mono-pagina care face prezentarea unui manual de HTML poate fi folosit ca pagina individuala intr-un site de librarie electronica, sau poate constitui o legatura utila din interiorul unui site de design Web, marind astfel sansele ca pagina respectiva sa fie accesata de vizitatori printr-unul dintre aceste puncte.

Etapele planificarii site-ului

Procesul de planificare a unui site trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

 Stabilirea audientei

 Stabilirea scopului

 Definirea obiectivelor

 Colectarea informatiilor despre subiectul prezentat

 Stabilirea specificatiilor

 Stabilirea modului de prezentare

Audienta

Pentru a crea un site de calitate si o comunicare eficienta a informatiilor, o etapa deosebit de importanta este definirea audientei site-ului. Audienta reprezinta publicul caruia i se adreseaza site-ul. Stabilirea audientei site-ului dumneavoastra este esentiala deoarece contribuie la definirea continutului paginilor, precum si a organizarii si aspectului sau. Un site Web creat pe baza unor informatii precise asupra audientei sale actuale si viitoare are mult mai multe sanse de succes decat unul care nu se adreseaza unui public specific.

Stabilirea audientei unui site implica doi pasi:

  Definirea publicului tinta.

Trebuie sa stabiliti cui se adreseaza site-ul dumneavoastra. Puteti, de exemplu sa va adresati 'persoanelor care studiaza chimia'. Desi este un enunt care defineste intr-o oarecare masura audienta site-ului, este de dorit ca definirea audientei sa fie mai precisa decat atat. Va puteti adresa de pilda, specialistilor in chimie, si atunci informatiile vor avea un inalt grad de specializare si un nivel stiintific ridicat sau va puteti adresa elevilor de liceu interesati de studiul chimiei, sau care vor da examene la aceasta disciplina. In acest caz informatiile vor fi de nivel mai general, legate de programa scolara si de tipurile de subiecte cu care elevii se vor confrunta la examene.

Daca, de exemplu, doriti sa creati un site comercial, stabilirea segmentului de piata caruia va adresati este la fel de importanta. Daca intentionati sa vindeti produse cosmetice va veti adresa probabil femeilor. Dar aceasta este o reprezentare mult prea generala a publicului dumneavoastra. Ati putea sa fiti mai specific, stabilindu-va drept segment de piata femeile cu varsta mai mica de 25 de ani. In aceasta situatie este mai probabil ca vor avea succes produsele de infrumusetare mai indraznete, in vreme ce, daca va adresati femeilor de varsta medie, cele mai bine vandute vor fi produsele de intretinere, cremele anti-rid, etc.

Concluzia care se impune este ca definirea cat mai precisa a audientei este definitorie pentru toate etapele ulterioare ale elaborarii site-ului. Cu cat mai bine definita este audienta, cu atat sansele de a crea un site de succes sunt mai mari.

 Definirea informatiilor necesare care privesc publicul tinta.

Nu toate informatiile despre publicul tinta sunt esentiale in elaborarea site-ului. Daca intentionati sa va adresati specialistilor in chimie, care anume caracteristici ale acestora sunt importante pentru dumneavoastra? Nivelul de educatie? Aria de specializare? Caracteristici personale, precum inaltimea si greutatea? Evident, exceptand cazul in care intentionati sa vindeti prin intermediul site-ului echipament de laborator, ultimele informatii sunt inutile. Prin urmare este necesar sa identificati informatiile relevante privitoare la audienta site-ului dumneavoastra.

 Scopul

Stabilirea scopului site-ului este etapa in care trebuie sa raspundeti la intrebarea 'de ce?'. De ce doriti sa creati acest site? Definitia scopului site-ului reprezinta tema conducatoare in procesul de construire a acestuia. Un site fara un scop clar si bine definit lanseaza un mesaj neconvingator si cetos. Vizitatorul se va intreba, fara indoiala, 'La ce serveste acest site?' si se va grabi sa-l paraseasca.

Pentru a defini scopul site-ului trebuie sa aveti in vedere urmatoarele elemente:

  Aria de cuprindere a subiectului. Sa presupunem ca doriti sa creati un site care sa contina informatii despre muzica rock a anilor '60. Intr-o asemenea situatie, nu veti defini drept subiect al site-ului muzica rock in ansamblu, deoarece o definire atat de vasta depaseste cu mult aria de cuprindere a subiectului dumneavoastra.

  Audienta. In scopul site-ului trebuie sa faceti referire si la audienta stabilita anterior. Astfel, scopul site-ului ar putea fi definit in maniera urmatoare: 'Site-ul ofera informatii iubitorilor muzicii rock a anilor '60, de varsta medie'.

 Nivelul de detaliere a subiectului. Trebuie sa specificati daca va referiti doar la grupurile rock reprezentative sau doriti sa faceti o istorie completa a perioadei.

 Beneficiul sau avantajul vizitatorului. Ce are de castigat o persoana care viziteaza site-ului dumneavoastra? Poate afla informatii inedite despre formatiile preferate, sau poate fi informat cu privire la evolutia lor ulterioara.

Stabilirea scopului site-ului determina deciziile ulterioare ale designerului privind mesajul pe care il transmite site-ul. Un scop bine articulat serveste ca jalon pentru toate celelalte etape ale procesului de planificare si creare a site-ului. Scopul site-ului poate reprezenta chiar prima informatie care le este oferita vizitatorilor, la intrarea pe prima pagina.

Obiectivele

Dupa ce ati stabilit audienta site-ului, care sunt informatiile privitoare la publicul tinta, precum si scopul sau, pasul urmator consta in combinarea tuturor acestor informatii si formularea unor obiective specifice ale site-ului dumneavoastra. Obiectivele reprezinta o detaliere a scopului general al site-ului, continand informatiile specifice care vor conduce la indeplinirea scopului pentru care a fost creat site-ul. De exemplu, daca scopul unui site este 'sa ofere informatii despre orasul ZZZ' , acesta poate fi dus la indeplinire prin intermediul unor obiective specifice si variate cum ar fi: informatii despre asezarea geografica a orasului, despre dezvoltarea economica, despre viata culturala, obiective turistice, etc. Cu alte cuvinte, in vreme ce scopul site-ului comunica ce aveti de gand sa faceti, obiectivele comunica ce informatii veti oferi pentru a va indeplini scopul propus.

Spre deosebire de scopul site-ului, obiectivele se pot modifica in timp, pe masura ce apar noi informatii despre publicul tinta sau despre subiectul site-ului, cu ajutorul carora puteti sustine mai bine scopul sau.

Colectarea informatiilor despre subiect

Informatiile referitoare la subiectul site-ului includ atat informatiile on-line cat si sursele clasice de informatii. In aceasta etapa veti colecta nu numai informatii legate de subiectul site-ului care vor fi prezentate utilizatorului ci si informatiile si cunostintele de care aveti nevoie pentru realizarea site-ului.

 Pasii necesari in construirea colectiei de informatii necesare sunt:

  Stabilirea informatiilor necesare, atat cele pe care le veti furniza vizitatorului cat si cele care va sunt necesare dumneavoastra

 Determinarea modului cum veti obtine aceste informatii. In aceasta etapa trebuie sa identificati sursele de documentare. Informatiile despre subiectul ales le puteti gasi pe Web, in literatura de specialitate, in diverse baze de date.

 Modul de reactualizare a informatiilor. Daca informatiile pe care doriti sa le prezentati sunt dinamice si se perimeaza cu repeziciune, trebuie sa stabiliti cum intentionati sa le actualizati si care este intervalul de timp intre doua reactualizari. De exemplu, daca intentionati sa creati un site care sa prezinte stiri sau date despre vreme, ele vor trebui reactualizate zilnic sau chiar mai frecvent. Daca site-ul prezinta informatii despre istorie, evident ca informatiile vor fi reactualizate mult mai rar, eventual la aparitia unor noi descoperiri arheologice, de exemplu.

Specificatiile

 Stabilirea specificatiilor pentru un site reprezinta o detaliere a obiectivelor sale si definirea unor cerinte sau a unor restrictii. Specificatiile descriu in detaliu ce informatii vor fi oferite in paginile site-ului si cum vor fi ele prezentate. De exemplu, daca unul dintre obiectivele unui site este 'furnizarea de legaturi catre surse bibliografice referitoare la subiect' , atunci specificatiile vor preciza care sunt aceste surse bibliografice, care sunt adresele lor URL, cate astfel de adrese vor fi incluse intr-o pagina, etc.

Specificatiile trebuie sa identifice toate resursele necesare atingerii obiectivelor: link-uri, fisiere grafice, fisiere de sunet sau video, alte elemente care vor fi incluse in site: formulare, imagini harta, scripturi. De asemenea, in cadrul specificatiilor trebuie stabilite si elementele care nu vor fi incluse in pagini (daca este cazul). De exemplu, se poate specifica sa nu fie folosite anumite extensii HTML, sau formulare, fisiere care sa depaseasca anumite dimensiuni, etc.

Modul de prezentare

 Planificarea modului de prezentare implica o serie de decizii care vor servi drept puncte de reper in etapa de construire efectiva a site-ului. Aceasta etapa poate include:

  Crearea unor template-uri pentru site

 Crearea unor mostre de documente HTML, imagini harta, sau formulare

 Esalonarea in timp a etapelor de creare a site-ului.

4) Studiu de caz pe firma SAFILAR S.A

Profil client

Safilar SA este distribuitor unic in Romania pentru brandurile Kiwi Pratico (creme si bureti pentru incaltaminte), Catch (insecticide spray), Ambi Pur (odorizante pentru incaperi), Ambi Pur Car (odorizante auto), Taboo (colanti), Douwe Egberts (cafea premium).

Nevoia initiala.

Cu ocazia lansarii in Romania a gamei Ambi Pur Car seria Wiliams F1, sunt initiate masuri de marketing atit offline cit si online. Pentru marketingul online, se decide ca lansarea unui site care sa prezinte noua gama Ambi Pur Car sa fie insotita si de o campanie de reclama online.

Obiective

Campania online a urmarit atingerea a 3 obiective:

• cresterea gradului de awareness,
• atragerea de vizitatori pe site-ul de prezentare,
• furnizarea de informatii despre produs.

Tehnologii folosite

Atit site-ul cit si bannerele au fost create integral in Macromedia Flash. Ecranul de contact a fost cuplat la sistemul Netlogiq Feedback Management.

Cum s-a procedat

Site-ul. Designul site-ului sugereaza peste tot asocierea atit cu cursele de Formula 1 (prin utilizarea unor linii curbe si a unor fonturi cu desen care prezinta curbe ample, similare formei sinuoase a circuitului) cit si cu echipa de Formula 1 Williams, prin afisarea masinilor acestei echipe si prin omniprezenta siglei Williams F1.
Site-ul prezinta atit produsele clasice Ambi Pur Car, cit si pe cele din noua gama Williams F1, pentru fiecare produs fiind alocat cite un ecran.
Intrucit trebuiau prezentate multe informatii a caror cantitate nu justifica crearea unor ecrane dedicate, s-a ales solutia reunirii lor intr-o sectiune FAQ, sub forma de intrebari si raspunsuri.
Vizitatorii care doresc sa puna intrebari sau sa transmita vreun mesaj administratorilor site-ului au la dispozitie un formular de contact. Mesajele sunt inregistrate intr-un sistem de Feedback Management, fiind de asemenea trimise prin email administratorilor, pentru a i se raspunde in timp util (48h).
Setul de bannere. Pentru campania online s-au ales 3 dimensiuni de bannere (conform standardelor Internet Advertising Bureau), si anume: 728x90px (Leaderboard), 468x60 (wide banner) si 120x600 (120 Skyscraper).
In urma mai multor sedinte de brainstorming s-au identificat citeva idei care au fost concretizate ulterioare in citeva storyboard-uri. Acestea au fost rafinate in urma mai multor iteratii pina cind echipa de marketing a fost satisfacuta, moment in care s-a trecut la crearea bannerelor propriu-zise. Acestea trebuiau sa fie dinamice (la fel ca si cursele de Formula 1) si sa atraga atentia in momentul afisarii. In urma unui focus group cu utlizatori reali s-a constatat ca sunetul de motor de formula 1 poate fi deranjant daca e prea frecvent, astfel ca s-a decis ca sunetul sa se auda doar o data la 7 afisari ale bannerului.
Campania online. Campania de reclama online a fost difuzata in citeva dintre site-urile retelelor Arbomedia si Boom (cele mai mari din Romania). Au fost vizate acele site-uri a caror audienta este pasionata de automobilism, tuning, formula 1. Bannerul a fost rulat si pe site-uri cu continut economic si financiar, cum ar fi site-ul Ziarului Financiar (ZF.ro). In fiecare zi au fost prezentate rapoarte care prezentau atit numarul de afisari cit si ratele de click (CTR - clickthrough rate).