Negocierile de aderare la uniunea europeana

1.Situatia negocierilor de aderare a romaniei la uniunea europeana

1.1. Semnificatia datei aderarii

Data unilateral asumata de Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana (deci dobandirea calitatii de stat membru) este 1 ianuarie 2007. De aceea, toate masurile pe care autoritatile romane isi propun sa le ia pana la aceasta data (daca merita mentionate in documentele de pozitie datorita importantei lor) vor fi indicate sub forma de plan de masuri. Masurile pe care autoritatile romane considera ca le pot lua, pentru motive bine intemeiate, numai dupa 1 ianuarie 2007, vor fi indicate ca atare, cu motivarile corespunzatoare. Ele conduc astfel la formularea de solicitari de perioade de tranzitie.

In acest context, in esalonarea masurilor se va tine seama de distinctia intre:

 orizontul de timp al editiilor din anul 2000 ale Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si Planului National de Dezvoltare (31 decembrie 2003), pe de o parte, si

 orizontul de timp al documentelor de pozitie (31 decembrie 2006), pe de alta parte.

1.2. Ce se intelege prin acquis comunitar?

In elaborarea dosarelor de fundamentare si a documentelor de pozitie se va porni in primul rand de la dispozitiile acquis-ului comunitar din fiecare domeniu. Acquis-ul comunitar cuprinde:

        Tratatul instituind Comunitatea Europeana, republicat dupa modificarile si completarile aduse prin Tratatul de la Amsterdam;

        Tratatul instituind Uniunea Europeana, republicat dupa modificarile si completarile aduse prin Tratatul de la Amsterdam;

        directivele, regulamentele si deciziile, ca acte normative comunitare cu valoare obligatorie, precum si celelalte acte comunitare, cu valoare de recomandare;

        acordurile internationale la care Uniunea Europeana este parte (aici va fi inclus si Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte);

        jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene privind interpretarea si modul de aplicare a dispozitiilor pertinente ale tratatelor constitutive, ale acordurilor internationale si ale legislatiei secundare (directive, regulamente, decizii etc.)

1.3. Repere metodologice comunitare

  In stabilirea masurilor si a calendarului la care autoritatile romane se angajeaza prin documentele de pozitie sa le aplice in vederea dobandirii de catre Romania a calitatii de stat membru U.E. se va tine seama de punctele de vedere exprimate de institutiile Uniunii Europene prin:

rapoartele Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania si, in mod deosebit, de cel din 1999;

rapoartele actualizate (in anul 2000) privind examinarea analitica a adoptarii si aplicarii acquis-ului comunitar;

minutele reuniunilor sub-comitetelor si Comitetelor de asociere;

parteneriatul pentru aderare - versiunea 199 Prioritatile acestuia pe termen scurt si mediu trebuie sa fie reflectate in dosarele de fundamentare si, in final, in documentele de pozitie;

pentru capitolele de negocieri privind Piata Interna Unica se va tine seama indeosebi de:

a)      Cartea alba privind pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea in piata interna a Uniunii si anexa sa privind structurile administrative necesare;

b)      Strategia pentru Piata Interna europeana, adoptata de Comisie in 1999;

c)      road map (elaborat de fosta DG XV - Internal Market and Financial Services).

d)      approximation guide (elaborat de fosta DG XI - Environment, Nuclear Safety and Civil Protection), blue print (elaborat de fosta DG XXI - Taxation and Customs Union), pentru capitolele respective;

e)      alte documente adoptate in cadrul Uniunii Europene fie pentru uzul autoritatilor statelor membre, fie pentru a gestiona procesul de aderare a statelor candidate.

1.4. Repere metodologice nationale

Un alt set de repere, de egala importanta, trebuie sa il constituie obiectivele, masurile si actiunile cuprinse in documentele programatice proprii Romaniei, si anume:

        programul de guvernare aprobat de Parlament (decembrie 1999);

        strategia de dezvoltare economica pe termen mediu a Romaniei (mai 2000);

        planul de actiune al programului guvernamental pe anul 2000 si pe perioada 2001-2004 (Hotararea Guvernului nr. 456/2000);

        programele sectoriale asumate oficial de catre fiecare institutie a administratiei publice centrale, in conformitate cu programul de guvernare, cu strategia de dezvoltare economica pe termen mediu a Romaniei si cu planul de actiune;

        editiile din anul 2000 ale Programului National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Planului National de Dezvoltare si componentelor acestuia (mediu, transporturi, agricultura si dezvoltare rurala, dezvoltarea si utilizarea resurselor umane etc.), precum si alte eventuale asemenea documente utilizate in dialogul cu institutiile Uniunii Europene.

1.5. Structura acquis-ului comunitar

Acquis-ul comunitar este structurat in 31 de capitole de negociere:

Capitol 1: Libera circulatie a marfurilor

Capitol 2: Libera circulatie a persoanelor

Capitol 3: Libera circulatie a serviciilor

Capitol 4:  Libera circulatie a capitalului

Capitol Dreptul societatilor comerciale

Capitol 6:  Politica in domeniul concurentei

Capitol 7:  Agricultura

Capitol 8:  Pescuitul

Capitol 9:  Politica in domeniul transporturilor

Capitol 10:  Impozitare

Capitol 11: Uniune economica si monetara

Capitol 12: Statistica

Capitol 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca

Capitol 14:  Energie

Capitol 15:  Politica industriala

Capitol 16:  Intreprinderi mici si mijlocii

Capitol 17:  Stiinta si cercetare

Capitol 18:  Educatie, formare profesionala si tineret

Capitol 19:  Telecomunicatii si tehnologia informatiilor

Capitol 20:  Cultura si politica in domeniul audiovizualului

Capitol 21:  Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale

Capitol 22:  Protectia mediului inconjurator

Capitol 23:  Protectia consumatorilor si a sanatatii

Capitol 24:  Justitie si afaceri interne

Capitol 25:  Uniune vamala

Capitol 26:  Relatii externe

Capitol 27:  Politica externa si de securitate comuna

Capitol 28:  Control financiar

Capitol 29:  Dispozitii financiare si bugetare

Capitol 30:  Institutii

Capitol 31:  Diverse

1.6. Procedura negocierilor de aderare cu uniunea europeana

In vederea purtarii negocierilor de aderare a Romaniei la UE, autoritatile nationale trebuie sa intocmeasca si sa transmita Consiliului UE cate un document de pozitie corespunzator fiecarui capitol de negociere. Baza negocierilor de aderare este reprezentata de documentul de pozitie al Romaniei impreuna cu pozitia comuna a Uniunii Europene.

Romania dezvolta o abordare a negocierilor ce cuprinde consultari tehnice permanente cu Comisia Europeana (inaintea prezentarii pozitiei Romaniei la capitolul respectiv - in vederea fluidizarii si eficientizarii negocierilor), schimburi de opinii la nivel de Negociatori Sefi si intre echipele de negociere ale statelor candidate la statutul de membru al Uniunii Europene, precum si consultari pe plan intern (cu implicarea sindicatelor si patronatelor in cadrul Comitetului Economic si Social, a partidelor politice, a unor organizatii reprezentative, a societatii civile in general).

Delegatiile sectoriale interministeriale constituite pentru fiecare capitol de negociere reprezinta structura principala in procesul intern de negociere si consultari, in urma caruia sunt elaborate documentele de pozitie. Fiecare delegatie sectoriala este formata din reprezentanti ai tuturor institutiilor care au responsabilitati in transpunerea si implementarea acquis-ului din domeniul respectiv. Din toate delegatiile sectoriale fac parte, in mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Integrarii Europene (institutia care coordoneaza intregul proces de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE) si un reprezentant al Ministerului Finantelor.

La baza documentului de pozitie se afla un dosar de fundamentare, care are menirea sa asigure un caracter realist angajamentelor exprimate de Romania in cursul negocierilor. Pentru a permite stabilirea in mod corect a acestor angajamente, dosarele de fundamentare, alcatuite din fise elaborate pentru fiecare act normativ comunitar, trebuie sa arate cu precizie care sunt eforturile legislative, sociale si bugetare pe care le solicita fiecare masura, precum si ce conditii se cer a fi indeplinite in prealabil pentru ca o masura sa poata fi luata si care este impactul sau (efecte de constrangere si beneficii scontate).

Odata elaborate, documentele de pozitie si dosarele de fundamentare sunt supuse adoptarii de catre Guvernul Romaniei. In cursul elaborarii si dupa adoptare, au loc consultari cu Comisia Parlamentului pentru integrare europeana si cu comisiile parlamentare relevante pentru fiecare capitol de negocieri, in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei. Documentul de pozitie este apoi transmis Consiliului UE.

In relatia cu Uniunea Europeana, negocierile de aderare iau forma unei conferinte interguvernamentale bilaterale - Conferinta interguvernamentala de aderare a Romaniei la UE. La reuniunile Conferintei participa Romania, statele membre UE si Comisia Europeana.

Spre deosebire de alte tipuri de negociere, negocierile de aderare se desfasoara, in principal, in procedura scrisa. Intalnirile sunt concentrate la nivel de ministri/sefi de delegatii si la nivel de negociatori sefi, adjuncti ai sefilor de delegatii. Conform procedurii, au loc cel putin o intalnire la nivel ministerial si una la nivel de adjuncti ai sefilor de delegatii la fiecare sase luni (in cursul unei presedintii a Consiliului UE), cu posibilitatea ca frecventa acestor intalniri sa fie adaptata necesitatilor.

Comisia Europeana este institutia comunitara care elaboreaza proiectul de pozitie comuna a Uniunii Europene, prin consultarea statelor membre. Pozitia comuna a Uniunii Europene este adoptata de Consiliul UE. Acesta poate decide inchiderea provizorie a negocierilor pe capitolul respectiv sau, in cazul in care considera ca este necesar, poate sa solicite informatii suplimentare sau clarificari din partea tarilor candidate. Principiile de baza sunt acelea ca acquis-ul comunitar trebuie preluat in intregime de catre fiecare stat candidat (fiind admise derogari doar in mod exceptional, precum si unele aranjamente tranzitorii si tehnice, limitate ca durata si intindere); nici un capitol de negociere nu este definitiv inchis pana ce toate cele 31 de capitole nu sunt inchise; orice punct de vedere exprimat de oricare dintre parti asupra unui capitol de negociere nu va influenta pozitia cu privire la alte capitole de negociere.

Rezultatele negocierilor sunt incorporate intr-un proiect de tratat de aderare, elaborat de Comisia Europeana in colaborare cu viitorul stat membru. Acest document este supus spre adoptare Consiliului UE si spre avizare Parlamentului European. Dupa semnare, tratatul de aderare este ratificat de toate statele membre, precum si de tara candidata. In unele tari, inainte de ratificare, tratatul este supus referendumului.

1.7. Elaborarea documentelor de pozitie pentru procesul de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

In vederea purtarii negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, autoritatile nationale trebuie sa intocmeasca si sa transmita Consiliului Uniunii cate un document de pozitie corespunzator fiecarui capitol de negocieri.

Elaborarea documentelor de pozitie se realizeaza pe baza fundamentarii angajamentelor pe care Romania trebuie si poate sa si le asume in cadrul capitolului respectiv de negociere. Prin urmare, la redactarea documentelor de pozitie se ajunge in urma intocmirii unui dosar de fundamentare, care cuprinde toate elementele care au fost luate in considerare in procesul de elaborare a documentelor de pozitie.

Fiecare institutie a administratiei publice centrale elaboreaza propria contributie la dosarele de fundamentare si, implicit, la documentele de pozitie. Aceste contributii sunt apoi corelate si armonizate de catre institutia integratoare si Ministerul Integrarii Europene, in reuniuni de consultare cu celelalte institutii implicate in fiecare capitol. Definitivarea are loc in procedura scrisa, prin obtinerea avizului conducatorului fiecarei institutii, inaintea supunerii spre aprobare in sedinta Guvernului.

Odata elaborate, documentele de pozitie si dosarele de fundamentare sunt supuse adoptarii de catre Guvernul Romaniei. Dupa adoptare, pot avea loc consultari cu comisiile parlamentare relevante pentru fiecare capitol de negocieri, in conformitate cu prevederile Constitutiei. Scopul consultarii este acela de a oferi Parlamentului posibilitatea sa cunoasca problemele specifice fiecarui domeniu din punctul de vedere al negocierilor si de a obtine sprijinul sau ferm in procesul transformarilor legislative cerute de pregatirea pentru aderare.

Documentele de pozitie sunt documentele oficiale prin care Romania isi prezinta - in Cadrul Conferintei interguvernamentale pentru aderarea la Uniunea Europeana - pozitia fata de fiecare din cele 31 de capitole de negociere in care este impartit, pentru ratiuni metodologice, acquis-ul comunitar.

Documentelor de pozitie ale Romaniei li se raspunde de catre Consiliul Uniunii Europene prin pozitii comune, prin care pozitia Romaniei poate fi acceptata sau se poate cere Romaniei sa isi modifice pozitia in anumite privinte. In acest ultim caz, ramane ca Romania sa adopte un nou document de pozitie in acel capitol, modificat in functie de solicitarile primite si de interesele si posibilitatile proprii.

 Un document de pozitie cuprinde urmatoarele parti:

I.           pozitia generala a Romaniei, prezentata sintetic, privind acquis-ul comunitar din capitolul respectiv, adoptat pana la 31 decembrie 199 In aceasta sectiune, dupa caz, se va face si expunerea sintetica a derogarilor sau perioadelor de tranzitie solicitate.

II.         pozitia detaliata a Romaniei privind acquis-ului comunitar din domeniul respectiv, cu indicarea distincta a:

a)     echivalentului in legislatia romana a acquis-ului deja preluat, sau a dispozitiilor celor mai semnificative ale acestuia;

b)   calendarului si modalitatilor de transpunere a acquis-ului care nu a fost inca preluat.

III.        prezentarea institutiilor apartinand administratiei publice centrale sau de alt tip, cerute de legislatia comunitara pentru domeniul respectiv:

a)      institutii deja existente, caz in care vor fi prezentate date statistice care sa ateste eficienta functionarii acestora, precum si principalele masuri pentru sporirea eficientei lor;

b)   daca este nevoie, calendarul si masurile pentru crearea institutiilor care sunt inca necesare.

IV.     explicarea perioadelor de tranzitie sau derogarilor, in cazul in care exista asemenea solicitari.

Documentele de pozitie ale Romaniei trebuie sa fie concise si clare, astfel incat sa permita celorlalte parti (statele membre U.E. si, in subsidiar, Comisia Europeana) sa inteleaga care este punctul de vedere al autoritatilor romane privind situatia din Romania in domeniile in cauza si care sunt masurile pe care autoritatile romane se angajeaza in cursul negocierilor sa le ia pentru indeplinirea criteriilor de aderare la capitolele respective.

Documentele de pozitie se elaboreaza in limbile romana (in vederea adoptarii de catre Guvernul Romaniei), engleza si franceza (in vederea transmiterii catre autoritatile U.E.

Dosarele de fundamentare se elaboreaza numai in limba romana, cu exceptia acelor componente ale dosarelor de fundamentare care trebuie elaborate in limbi straine (e.g. listele TAIEX).

Documentele de pozitie si dosarele de fundamentare se transmit M.I.E. atat pe suport hartie, cat si pe suport magnetic (discheta). Versiunea pe suport hartie va fi transmisa in mod obligatoriu sub semnatura conducatorului institutiilor emitente.

Dosarul de fundamentare insoteste fiecare document de pozitie numai pe circuitul intern pe care acesta il parcurge. El nu se comunica partenerilor de negocieri si, in raport cu acestia, are caracter confidential.

Fiecare dosar de fundamentare se elaboreaza de catre grupul de lucru corespunzator capitolului respectiv de negociere. Reuniunile de lucru se vor desfasura la sediul institutiei care are ponderea cea mai mare in capitolul respectiv si care constituie institutia integratoare. La toate reuniunile participa reprezentantii tuturor celorlalte institutii implicate, precum si ai Ministerului Finantelor si Ministerului Integrarii Europene (M.I.E.). Ele se desfasoara conform unui calendar stabilit prin acord intre reprezentantii acestor institutii, la propunerea initiala a M.I.E.. Scopul principal al reuniunilor, care au un caracter de lucru, este de a trece in revista progresele in elaborarea documentelor de pozitie si a dosarelor de fundamentare, precum si de a evalua problemele care ridica cele mai mari dificultati si caile de solutionare a acestora.

Ciclul reuniunilor de lucru pregatitoare se incheie atunci cand se constata definitivarea documentelor si este posibila punerea la dispozitia fiecarei institutii participante a cate unui exemplar final al acestora. Consecutiv ultimei reuniuni pregatitoare se desfasoara procedura de avizare interministeriala a documentelor de pozitie si dosarelor de fundamentare. Dupa transmiterea documentelor de pozitie Conferintei pentru aderare, reuniunile grupurilor de lucru vor avea loc cel putin odata pe trimestru, in vederea actualizarii documentelor si pentru a trece in revista evolutiile care au avut loc de la ultima reuniune in domeniul de referinta.

In urma fiecarei reuniuni va fi elaborata de catre participantul din partea M.I.E. o minuta in care se consemneaza problemele dezbatute, eventualele pozitii divergente ale diferitelor institutii, precum si solutia identificata, acceptata de reprezentantii tuturor institutiilor participante. Proiectul minutei este circulat prin posta electronica reprezentantilor tuturor institutiilor pentru observatii si luare la cunostinta. El se definitiveaza si se prezinta spre semnare acestora la urmatoarea reuniune de lucru.

Cuprinsul dosarelor de fundamentare

Pentru a raspunde scopurilor urmarite, este util ca dosarul de fundamentare sa cuprinda urmatoarele componente:

        cate o fisa de fundamentare corespunzatoare fiecarui act normativ comunitar care face parte din acquis-ul comunitar complet (acte obligatorii si acte cu valoare de recomandare) al capitolului respectiv. Acolo unde un anumit act normativ comunitar a fost modificat si completat ulterior, va fi intocmita o singura fisa de fundamentare pentru toate;

        lista completa a acquis-ului comunitar,

        tabelele de concordanta intre fiecare act normativ comunitar si echivalentul sau in legislatia romaneasca;

        o copie a celor mai recente strategii si programe de politici sectoriale adoptate de partea romana in domeniul respectiv (sectiunile relevante din documentele nationale aratate la pct. 4 ale prezentei metodologii, precum si programele eventual adoptate numai la nivelul institutiilor);

        fisa de sinteza a necesitatilor de finantare pentru continuarea preluarii acquis-ului si politicilor comunitare in domeniul respectiv, pana la deplina armonizare. Fisa de sinteza va cuprinde intr-un mod sistematizat determinarile necesitatilor de finantare cuprinse in fisele de fundamentare corespunzatoare fiecarui act normativ comunitar;

        minutele reuniunilor pregatitoare.

Atributiile negociatorului roman al aderarii la uniunea europeana

Ministrul-delegat, negociator-sef pentru aderarea Romaniei la UE, este membru de drept al Guvernului, inlocuitor de drept al ministrului integrarii europene.

Ministrul-delegat, negociator-sef pentru aderarea Romaniei la UE, este seful Delegatiei nationale pentru negocierea aderarii Romaniei la UE.

Ministrul delegat are urmatoarele atributii:

emite metodologiile de elaborare a documentelor de pozitie si a dosarelor de fundamentare a acestora, care au caracter obligatoriu pentru toate institutiile publice participante la procesul de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana;

coordoneaza elaborarea documentelor de pozitie, a dosarelor lor de fundamentare si a oricaror alte documente necesare in vederea desfasurarii eficiente a procesului de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Dupa avizarea documentelor de catre conducatorii institutiilor publice participante la elaborarea lor, ministrul delegat le supune spre dezbatere si aprobare Guvernului Romaniei;

conduce procesul de negociere prin stabilirea calendarului activitatilor, a responsabilitatilor institutionale si a celorlalte elemente necesare pentru desfasurarea eficienta a acestui proces, precum si prin coprezidarea reuniunilor periodice ale delegatiilor sectoriale. Reuniunile delegatiilor sectoriale sunt coprezidate de ministrul delegat sau de secretarul de stat de resort din cadrul Ministerului Integrarii Europene, precum si de secretarul de stat pentru integrare europeana al institutiei integratoare pentru capitolul respectiv de negociere;

supune spre aprobare primului-ministru, pe baza propunerilor institutiilor administratiei publice centrale, componenta delegatiilor participante la reuniunile de consultari tehnice si la rundele de negociere, precum si mandatele acestora;

prezinta Guvernului Romaniei, primului-ministru, Consiliului si Comitetului interministerial pentru integrare europeana rapoarte privind desfasurarea procesului de negociere a aderarii la Uniunea Europeana, propunand solutii pentru punerea in aplicare a concluziilor acestora;

coordoneaza procesul de urmarire a indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in cursul procesului de negociere;

coordoneaza grupul interdepartamental permanent de negociatori, compus din reprezentanti ai Ministerului Integrarii Europene, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finantelor Publice si ai Ministerului Justitiei, care sa asigure continuitatea, coerenta si profesionalizarea intregului proces de negociere cu Uniunea Europeana.

Momente-cheie in procesul de negociere

1. Capitole pentru care negocierile au fost inchise provizoriu in cursul presedintiei portugheze a Consiliului U.E. (sem. I/2000)

 Intreprinderi mici si mijlocii (16)  

Stiinta si cercetare (17)  

Educatie, formare profesionala si tineret (18)

Relatii externe (26)  

Politica externa si de securitate comuna (27)

2. Capitole pentru care negocierile au fost inchise provizoriu in cursul presedintiei franceze a Consiliului U.E. (sem. II/2000)

Statistica (12)

3. Capitole deschise in cursul presedintiei franceze a Consiliului U.E. si pentru care negocierile se afla in curs.

Politica in domeniul concurentei (6) (Documentul de pozitie complementar al Romaniei, ca raspuns la pozitia comuna a UE, a fost comunicat Consiliului UE la 27 februarie 2001)

Telecomunicatiile si tehnologia informatiilor (19) (Documentul de pozitie revizuit al Romaniei, ca raspuns la pozitia comuna a UE, a fost comunicat Consiliului UE la 23 februarie 2001)

Cultura si politica in domeniul audiovizualului (20) (Documentul de pozitie complementar al Romaniei, ca raspuns la pozitia comuna a UE, a fost comunicat Consiliului UE la 2 martie 2001)

4.Capitole pentru care documentele de pozitie au fost comunicate Consiliului U.E in cursul presedintiei suedeze a Consiliului U.E. (sem. I/2001).

Libera circulatie a capitalului (4) (Documentul de pozitie a fost comunicat Consiliului UE la 23 februarie 2001)

Pescuitul (8)

Politicile sociale (13) (Documentul de pozitie a fost comunicat Consiliului UE la 30 mai 2001)

Energia (14) (Documentul de pozitie a fost comunicat Consiliului UE la 30 mai 2001)    

5.Capitole pentru care negocierile au fost inchise provizoriu in cursul presedintiei belgiene a Consiliului UE (sem. II/2001)

ProtematorI/2001

Libera circulatie a marfurilor (1)  

Libera circulatie a persoanelor (2)  

Libera circulatie a serviciilor (3)

Agricultura (7)

Impozitarea (10)  

Uniunea economica si monetara (11)  

 Politica industriala (15)  

Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale (21)

Mediul inconjurator (22) 

Justitie si afaceri interne (24)

Controlul financiar (28)

Prevederi financiare si bugetare (29)

6.Capitole pentru care negocierile au fost deschise in cursul presedintiei spaniole a Consiliului UE (sem. I / 2002):

Libera circulatie a marfurilor (1) 

Libera circulatie a persoanelor (2)

Uniunea Euconomica si Monetara (11)

Energia (14)

Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale (21)

Mediul inconjurator (22)

Justitia si afacerile interne (24)

Control Financiar (28)

Institutii (30) 

Uniunea Economica si Monetara (11)

Politica sociala

Institutii (30) 

7.Capitole pentru care negocierile au fost deschise in cursul presedintiei daneze a Consiliului UE (sem. II / 2002):

             Agricultura (7)

Politica industriala

0 :Capitole deschise, in curs de negociere

X : Capitol inchis provizoriu

(X) :Capitol a carui inchidere provizorie de catre EUCP nu a fost acceptata de catre tara candidata Data: 08/11/2002    www.euractiv.net

* : Capitol deschis spre negociere sub presedintia suedeza

** :Capitol deschis spre negociere sub presedintia belgiana    Fig. 19 Stadiul negocierilor cu UE

***:Capitol deschis spre negociere sub presedintia spaniola

****:Capitol deschis spre negociere sub presedintia daneza

~ : Capitol care inca nu a fost deschis spre negociere

Evolutia tarilor candidate in procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Situatia Ungariei, Poloniei si Bulgariei

2.1. ungaria

Relatiile diplomatice intre Ungaria si Uniunea Europeana au debutat in 1990. In acelasi an, Uniunea Europeana si-a deschis delegatie in Budapesta.

Uniunea Europeana si Ungaria avusesera relatii economice in trecut. Primul document care subliniaza relatiile economice dintre Comunitatea Europeana este Acordul de Comert si Cooperare semnat in 23 septembrie 1988.

Relatiile curente dintre Ungaria si U.E. sunt reglementate prin Acordul European semnat in decembrie 1991 si intrat in vigoare in februarie 1994. Acest acord se bazeaza pe valori si intelegeri comune si creeaza o cale pe care Ungaria si U.E. pot merge impreuna, din punct de vedere economic, politic, social si cultural.

Partea comerciala a Acordului European care ofera concesii generoase in ceea ce priveste comertul si creeaza o zona de comert liber a intrat in vigoare la 1 martie 1992, sub auspiciile unui acord interimar. Perioada de tranzitie a Acordului European este de maxim 10 ani, impartita in doua etape de cate 5 ani. A avut deja loc o evaluare generala, dar nu legata de problemele comerciale.

Ungaria a prezentat aplicatia pentru a deveni membru al U.E. in martie 1994, iar Comisia a emis o opinie pozitiva asupra aplicatiei Ungariei pe 15 iulie 1997.

Discutiile legate de aderare intre Ungaria si U.E. au inceput in martie 1998.

2.2. Polonia

Primele relatii diplomatice intre Polonia si U.E. au fost stabilite in 1988. In septembrie 1989, Polonia si U.E. au semnat Acordul de Comert si Cooperare Economica. In acelasi an, Consiliul de Ministri al U.E. a fost de acord sa lanseze programul PHARE, program de asistenta pentru Polonia si Ungaria.

In 16 decembrie 1991 a fost semnat Acordul European de Asociere. Acordul prevede stabilirea unei zone de comert liber pentru o perioada de 10 ani si instituie un dialog permanent la cel mai inalt nivel guvernamental. A intrat in vigoare la 1 februarie 1994.

Polonia si-a depus candidatura pentru intrarea in U.E. pe 5 aprilie 1994. Negocierile de aderare au inceput in martie 1998.

Printre problemele cele mai dificile in discutiile de aderare se numara: subventiile acordate de statul polonez industriei, Politica Agricola Comuna, Politica de Coeziune, introducerea standardelor de mediu ale Uniunii Europene, dreptul de proprietate asupra pamantului pentru straini si libertatea de miscare a fortei de munca.

2.3. Bulgaria

Dupa caderea zidului Berlinului in 1989, Comunitatea Europeana a stabilit rapid relatii diplomatice cu Bulgaria. Comunitatea Europeana a eliminat cotele de import aplicate diferitele produse bulgaresti si a extins Sistemul Generalizat de Preferinte. In acelasi timp, Comunitatea Europeana a incheiat Acordul de Comert si Cooperare cu Bulgaria.

In iulie 1993, Bulgaria a semnat Acordul European de Comert Liber (EFTA), urmat de semnarea Acordului European.

Acordul European reprezinta acum baza legala a relatiilor dintre Bulgaria si U.E. Scopul acestuia este de a furniza un cadru legal pentru dialogul politic, sa promoveze expansiunea relatiilor economice si comerciale intre cele doua parti, sa furnizeze baza pentru asistenta tehnica si financiara din partea U.E. si un cadru adecvat de sustinere a integrarii graduale a Bulgariei in Uniune.

Bulgaria si-a depus candidatura pentru admiterea in U.E. in decembrie 1995, iar Comisia a emis o Opinie pozitiva asupra aplicatiei Bulgariei pe 15 iulie 1997.

Discutiile de aderare intre Bulgaria si U.E. au inceput in martie 2000.