Politica netarifara

Politica netarifara

Politica netarifara utilizeaza ca mijloace prohibitiile la import (interdictii totale); restrictii cantitative (limitari directe prin cote sau contingente de import sau limitari indirect prin preturi prag sau taxe de prelevare la import); restrictii calitative care ingradesc artificial importul (standard, norme tehnice, norme privind continutul, modul de prezentare, de ambalare si de etichetare a produselor etc.); formalitati la import (documente complicat de intocmit sau inutile).

Spre deosebire de politica tarifara, care, asa cum s-a vazut, este considerata un instrument de natura economica de protectie a economiei, politica netarifara are caracter administrativ, intrucat poate opri total importul, indiferent de puterea concurentiala a exportatorilor. Astfel, un contingent (cota) de import nu permite importul decat in limita cantitatii stabilita de guvern. Odata contingentul epuizat, importul nu mai poate fi efectuat, este practic oprit.

Pe masura reducerii taxelor vamale in comertul international in cadrul negocierilor organizate sub egida GATT-OMC, s-a produs, in compensare, o proliferare a masurilor cu caracter netarifar, in special sub forma reglementarilor de ordin calitativ, care devin tot mai sofisticate, ca urmare a progresului tehnic si a cresterii exigentelor pentru protectia sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor.

1 Restrictii de ordin cantitativ

Restrictiile de ordin cantitativ sunt aplicate sub forma limit rii directe sau indirecte a cantit tii m rfurilor premise la import. Aceste m suri ingr desc libera concurenta prin restrangerea ofertei de m rfuri str ine pe piata local . Se pot aplica fie prin stabilirea de contingente (cote) de import, fie prin stabilirea de preturi prag la m rfurile importante. Contingentele de import sunt cele mai drastice, intrucat cotele odat epuizate, nu mai pot fi efectuate importuri. Preturile prag dau, aparent, posibilitatea consumatorului s opteze intre aprovizionarea de la intern sau de la import. In fond, ins , nivelul de pret prag ridicat stabilit la import il oblig s cumpere produsele locale.

Practica restrictiilor cantitative a fost abandonat inaintea primului r zboi mondial, a fost reintrodus in timpul acestui r zboi si apoi treptat eliminat pan la marea criz din 1929-1933. In timpul crizei si pan dup cel de-al doilea r zboi mondial restrctiile cantitative au fost practicate pe o scar extreme de larg . Incepand din anul 1974, cand au fost puse bazele GATT, s-a renuntat treptat la aplicarea restrctiilor cantitative, in special sub forma limit rii directe a importului. Concomitent, s-au intensificat m surile de influentare prin pret a cantit tii m rfurilor importate.

Regulile comertului international (GATT - OMC) interzic folosirea la import a restrictiilor cantitative, practicate sub form de contingente, licente de import sau alte procedee. Astfel de restrictii pot fi admise numai cu titlu temporar, pentru echilibrarea balantei de pl ti externe sau evitarea unui prejudiciu grav cauzat de importuri unor sectoare de productie intern , dar cu conditia administr rii lor de o manier nediscriminatorie fat de t rile exportatoare.

2 Restrictii de ordin calitativ

Dup cel de-al doilea r zboi mondial s-a produs o adev rat explozie in materie de standarde, norme tehnice si alte reglement ri de ordin calitativ, privind produsele care se comercializeaz pe pietele interne, atat din productia proprie cat si din import, in scopul protej rii s n t tii si securit tii consumatorilor, protectiei fitosanitare, protectiei mediului, asigur rii securit tii publice etc. T rile au devenit, ins , constiente, incepand din anii 60, c astfel de reglement ri, adoptate independent si diferentiat, pot constitui obstacole in calea comertului reciproc. In prezent, peste 80 de t ri fac parte din Organizatia International de Standardizare-OIS, incercand s -si armonizeze standardele si alte reglement ri tehnice.

Standardele pot afecta in mare m sur si exportul. Se pot consuma timp si bani pentru a fabrica un produs pentru exportul pe o anumit piat , pentru ca, in final, s se constate c produsul nu este admis la import, datorit faptului c nu intruneste conditiile unui standard, sau este respins de autorit tile t rii importatoare intrucat nu corespunde unor reglement ri adoptate uneori in mod deliberat pentru oprirea importurilor, impunand cerinte de ordin tehnic si calitativ extrem de complicate si costisitoare pentru agrearea pe piata intern a unor produse str ine. Unele din astfel de m suri sunt initiate si administrate de organisme semigurvenamentale sau de organizatii ale produc torilor locali, care, evident, sunt orientate in mare masur impotriva importurilor.

Principalele m suri din aceast categorie sunt: normele de securitate, m surile de ordin sanitar, reglement rile privind compozitia produselor, normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea produselor.

Normele de securitate in exploatare vizeaz in special materialele si electrostatice de uz casnic, cazanele si aparatele sub tensiune, echipamentul minier, aparatele de inc lzit materialele de constructii, echipamentul aeronautic, echipamentul nuclear. In multe t ri, inainte de a fi importate, produsele respective trebuie supuse unui proces de omologare.

M surile de ordin sanitar sunt destinate ap r rii s n t tii consumatorului. Reglent rile se refer la continutul alimentelor in coloranti, aditivi si conservanti. De asemenea, normele sanitare vizeaz si articole necomestibile, dar care pot s contamineze s n tatea: creioane, ambalaje care intr in contact cu alimentul etc. Produsele farmaceutice sunt controlate inaintea importului si supuse procesului omolog rii. Norme asem n toare se aplic si produsele chimice utilizate in agricultur

Reglement rile privind compozitia produselor vizeaz o list extins : conserve de carne, peste si legume, biscuiti, produse textile, fibre sintetice, produse din lan

Reglement rile privind ambalarea, etichetarea si marcarea sunt cele mai diverse, cele mai numeroase si cele mai jenante pentru exportatori. Se refer la vanzarea intr-un anumit fel de ambalaj, la necesitatea de a indica pe etichete continutul precis al produsului, la dimensiunile etichetelor etc.

3 Formalit ti vamale si administrative la import

Formalit tile vamale si administrative la import au, in general, un caracter legitim pentru aplicarea politicii comerciale. In multe situatii, astfel de m suri sunt ins utilizate pentru limitarea importurilor si chiar pentru descriminarea intre diferitele t ri partenere. Principalele metode folosite, in acest sens, sunt cele privind evaluarea incorect in vam a m rfurilor importate si cerintele referitoare la prezentarea de documente suplimentare, necesare la importul in anumite t ri.

Potrivit reglementarilor internationale, valoarea in vama se stabileste pe baza pretului normal al marfii, rezuland din facturi, iar transformarea din valuta straina in moneda natinala se face la un curs real, conform normelor FMI. Contrar acestei reguli, unele tari folosesc la evaluarea vamala alte preturi decat cel real al marfii importate (de exemplu, pretul intern al produsului similar sau preturi arbitrare mult mai ridicate), ceea ce scumpeste importul, facandu-l necompetitiv.

Desi exista tendinta de simplificare si standardizare a documentatiei necesare pentru realizarea tranzactiilor comerciale, o serie de tari pretind la import prezentarea de documentatii care ingreuneaza si, uneori, chiar opresc importurile. Intre documentele din aceasta categorie se inscriu certificatele consulare, certificatele suplimentare de origine a marfurilor, facturi vamale speciale, declaratii vamale extrem de complicate, solicitand declarantului elemente pe care, de multe ori, nu are de unde sa le cunoasca etc.