TEHNOLOGIA AMENAJARII DEPOZITULUI DE MARFURI - ELEMENTELE DE FUNDAMENTARE A TEHNOLOGIEI AMENAJARII DEPOZITULUI

TEHNOLOGIA AMENAJARII DEPOZITULUI DE MARFURI

In acest capitol vor fi tratate depozitele comerciale ca entitati economice prin care se realizeaza in exclusivitate functia de gros, respectiv cumpararea, stocarea si revanzarea marfurilor diferitilor utilizatori profesionali (magazine si unitati de alimentatie publica: producatori, alti grosisti, diferite institutii pentru consumuri colective).

Ca functia de gros sa fie indeplinita de catre un grosist traditional sau de catre o forma de comert integral sau asociat se impune ca, in toate cazurile, in depozitul comercial sa se desfasoare un proces tehnologic complet, format din alte trei procese ordonate cronologic: preluarea (receptia), depozitarea si livrarea marfurilor

1. ELEMENTELE DE FUNDAMENTARE A TEHNOLOGIEI

AMENAJARII DEPOZITULUI

In proiectarea tehnologiei amenajarii unui depozit trebuie sa se ui mareasca ca diferitele procese de baza necesare indeplinirii scopului pentru care e a fost sau va fi creat sa se
deruleze intr-o inlantuire logica de spatiu si timp.

Depozitul comercial indeplineste acest scop prin cele cinci functii ale sale:

depozitarea si pastrarea marfurilor, pentru a putea asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si industriali, in conditiile existentei diferentelor temporale intre productie si consum datorate fenomenului de sezonalitate si de distanta spatiala dintre acestea;

- conditionarea si portionarea marfurilor in vederea constituirii unei oferte adaptate
diferitelor categorii de clientela;

- formarea sortimentului comercial in functie de necesitatile ferme ale comertului
de detail;

- transportul si ambalarea marfurilor fara de care nu este posibila nu numai participarea la intregul lant de distributie, ci si deplasarea bunurilor in interiorul depozitului;

prestarea de servicii materiale pentru detailisti, cum sunt: etichetarea, impachetarea marfurilor.

Din perspectiva acestor cinci functii iese in evidenta faptul ca un proces tehnologic complet la nivelul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi:

este un proces de productie care a fost "impins' in sfera: comertului;

- este caracterizat printr-un grad inalt de concentrare, ceea ce ii asigura posibilitati favorabile de rationalizare prin mecanizare si, eventual, automatizarea activitatilor.

- presupune inzestrarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat acelor operatii care se apropie de unele procese industriale (ambalare, sortare, instalatii de frig).

Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului trebuie sa aiba ca punct de pornire urmatoarele elemente fundamentale:

- tipul si dimensiunile depozitului (suprafata, inaltime, volum);

- felul si scopul spatiilor componente ale depozitului (depozitare, ambalare, uscare, coacere, frig, etc.); '^v-'-.'

- relatiile principale dintre diferitele suprafete, respectiv corespondenta dintre
fluxurile de marfuri, ambalaje, informatii, mijloace de transport;

- ordonarea functionala a depozitului;

- caracteristicile constructive ale depozitului si, indeosebi, relatia dintre lungimea si
latimea suprafetelor.

2. TIPURI DE DEPOZITE COMERCIALE

Depozitele comerciale, in functie de diverse criterii, pot fi impartite in mai multe categorii:

Dupa caracterul activitatii principale pe care o indeplinesc

- depozitele de colectare, care concentreaza partizi relativ mici de marfuri primite de la diversi furnizori, formand din ele partizi mai mari, pentru diferiti beneficiari;

depozite de repartizare, destinate acumularii marfurilor in partizi mari, pentru a le
livra beneficiarilor in partizi mici;

depozite de tranzit si transbordare, amplasate, de regula, in gari si porturi, servind
pentru pastrarea temporara si uneori pentru pregatirea marfurilor in vederea transporturilor
ulterioare la depozitele principate sau la diversi beneficiari;

depozite pentru pastrarea sezoniera sau de lunga durata, destinate acumularii de
marfuri intr-o perioada scurta pentru pastrarea sezoniera (legume, fructe) sau pentru pastrarea
mai indelungata (cartofi).

2) Dupa gradul de specializare:

- depozite strict specializate, in care se pastreaza un singur fel de marfa si de
sortimentul cel mai simplu (sare, cartofi, combustibili lichizi);

- depozite specializate, avand ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri
(confectii, incaltaminte, cosmetice etc.);

depozite combinate, care asigura pastrarea a doua sau trei grupe de marfuri legate
intre ele prin cererea de consum a populatiei (textile - incaltaminte, galanterie - cosmetice);

- depozite generale, destinate fie sectorului alimentar, fie sectorului nealimentar;

depozite mixte, in care se pastreaza marfuri din ambele sectoare.

3) Dupa particularitatile constructive:

• forma constructiei

- constructii deschise (depozit, liber), folosite pentru marfurile insensibile la clima; fundatia si suprafata depind de mijloacele de transport si de descarcare utilizate;

- constructii semideschise (depozite acoperite), destinate marfurilor ce trebuie protejate; suprafata utilizabila va fi limitata de inaltime si de punctele de sprijin;

- constructii inchise.

model de construire :

constructii din prefabricate 

constructii monolit 

- constructii in sistem combinat.

materiale de constructie 

constructii din fier beton ;

constructii din caramida ;

constructii dinotel usor ;

constructii din materiale metalice si urban ;

- constructii din lemn ;

- constructii din alte materiale.

inaltimea

depozite intinse ;

- depozite inalte.

climatizarea

neclimatizate ;

- partial climatizate ;

- climatizate.

pozitia fata de nivelul solului

deasupra pamantului ;

sub pamant.

Cunoscand ca particularitatile constructive reprezinta un element esential care isi pune amprenta asupra intregului proces tehnologic, in proiectarea unui nou depozit se recomanda:

- constructia de cladiri pe un singur nivel, asigurandu-se, astfe o mare facilitate
pentru operatiile de manipulare si stocare;

- adoptarea formei rectangulare sau, ideal, patrate, care permite cea mai mare
suprafata pentru un perimetru dat si, deci, reduce costul constructiei;

- adoptarea din punct de vedere arhitectural a constructiei de tip hangar: constructie
metalica lejera, repede amortizata, furnizand excelente posibilitati de extindere; trebuie
tinut seama ca l0 sau 15 ani dupa constructia cladirii, conditiile de exploatare pot fi complet schimbate, iar prezenta unei infrastructuri greoaie ar urma sa fie o frana in operatiile de modernizare;

- depozitul fiind conceput pentru a stoca Ia maximum marfurile, trebuie redusi stalpii de sustinere, asigurandu-se, totodata, stocarea pe inaltime cu ajutorul elevatoarelor.

3. AMPLASAREA DEPOZITELOR DE MARFURI

Criteriul de baza in amplasarea geografica a unui depozit il reprezinta organizarea rationala a vehicularii produselor, care sa conduca la circuite cat mai scurte ale distributiei marfurilor.

Asupra modalitatii de vehiculare a marfurilor actioneaza un complex de factori legati nemijlocit de participantii la procesul de distributie a marfurilor, respectiv productia, consumul, comertul si transportul.

Repartizarea teritoriala a productiei bunurilor de consum influenteaza intr-o mare masura fluxurile de marfuri, identitatea si directia acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor.

Repartizarea teritoriala a consumului. Spre deosebire de productie care inregistreaza un anumit grad de concentrare teritoriala, consumul se realizeaza in absolut toate localitatile tarii. Dar, totodata, localitatile difera intre ele prin marime, profilul economico - social, ceea ce determina diferentieri semnificative in cererea de bunuri de
consum.

Dezvoltarea si organizarea transporturilor. Laturile principale ale activitatii de
transport, formele si conditiile de realizare a vehicularii marfurilor sunt:

gradul de dezvoltare a retelei de transport. O retea de cai de comunicatie dezvoltata asigura deplasarea marfurilor de le producator la consumator, cu cheltuieli de transport mai reduse;

- gradul de dotare a spatiilor C.F. cu terminale pentru vehicularea mecanizata a
containerelor mici (1,5 t) si a containerelor de mare capacitate {transcontainere);

mijloacele de transport utilizate (tipul, nivelul tehnic, starea de functionare)
influenteaza, de asemenea, viteza de deplasate, conditiile de transport, cheltuielile
de transport.

Organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de
modernizare a bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le intretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor.

Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si in cadrul acestuia gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit, tinand seama de necesitatea minimizarii costurilor de depozitare, concomitent cu asigurarea urmatoarelor cerinte principate:   

- stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor;

respectarea principiului teritorial, prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare;

- localizarea depozitului in zona special amenajata in perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta, destinata sistemelor de depozite, de obicei in vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor, tocmai pentru a exista posibilitatea racordarii lesnicioase la drumurile auto si la calea ferata).

4. DIMENSIUNILE DEPOZITULUI

Pentru dimensionarea optima e unui depozit de marfuri se au in vedere urmatorii factori de influenta:

volumul si structura oscilatiilor sezoniere ale marfurilor ce urmeaza a fi rulate
anual prin depozit;

- stocurile de marfuri medii si maxime, stabilite anual, pe grupe de marfuri;

- sisteme de pastrare a marfurilor in depozit (stive, stelaje, vrac);

- nivelul de inzestrare tehnica preconizat;

- particularitatile constructive ale unui depozit.

Marimea suprafetei utile a unui depozit se determina pe baza numarului de palete conventionale necesare pastrarii marfurilor, folosind formula:

in care: N_q reprezinta numarul de palete;

S_max - stocul maxim de marfuri pastrate in noul depozit;

q - incarcarea orientativa pe o paleta.

in care:

D reprezinta volumul anual al desfacerilor de marfuri prin depozit;

V - viteza de circulatie a marfurilor, respectiv timpul mediu cat sta un lot de marfuri in depozit;

Z - numarul de zile pentru care se calculeaza stocul maxim (360 de zile);

K - coeficientul de neuniformitate al intrarilor si livrarilor de marfuri (K

Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic de exprimare a capacitatii depozitelor, el stand la baza tipizarii acestora. In conditiile promovarii pe scara larga a paletizarii - ca principiu fundamental al introducerii progresului tehnic in comert - specialistii considera numarul de palete conventionale ca fiind indicatorul cel mai potrivit, in functie de care se dimensioneaza suprafata unui depozit. Astfel, plecand de la acest indicator si cunoscand posibilitatile de utilizare pe inaltime a viitorului depozit, precum si normativele de spatii cu diferitele utilitati necesare (cai de circulatie, suprafete de receptie, expeditie, tehnice etc.), proiectantii au dimensionat diferite module-tip de suprafata de depozitare, pe cele trei mari destinatii - primire, pastrare, livrare.

2) Capacitatea globala a unui depozit, dimensionata pentru a indeplini functiile principale ale acestuia, este definita de trei capacitati partiale

capacitatea de prelucrare a marfurilor;

capacitatea de depozitare a marfurilor;

capacitatea de livrare a marfurilor.

Aceste capacitati se masoara prin capacitatea maxima de marfuri ce pot fi prelucrate, depozitate sau livrate intr-o unitate de timp bine determinata (ora, zi, an) cu resursele proprii de munca; se exprima in diferite unitati de masura: numar, m³, kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa.

Capacitatile partiale sunt influentate de diferite procese, care, la randul lor, sunt masurate prin alte capacitati secundare, cum ar fi: capacitatea de transport; capacitatea de ambalare; capacitatea de depozitare intermediara.

Gradul real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare este dat de marimea urmatorilor coeficienti:

coeficientul de utilizare a suprafetei CUS

CUS = Suprafata principala de depozitare folosita/ Suprafata totala a halei (camerei) de depozitare

coeficientul de utilizare a volumului de depozitare CUV

CUV = Volumul principal de depozitare folosit/ Volumul halei (camerei) de depozitare

coeficientul de utilizare a inaltimii CUH

CUH = Inaltimea utilizata efectiv/ Inaltimea totala a halei (camerei) de depozitare

Suprafata principala, si, corespunzator, volumul principal de depozitare reprezinta partea de spatiu utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor, inclusiv suprafetele necesare pentru manipularea marfurilor cand sunt stivuite sau preluate pentru livrare.

Corespunzator functiilor pe care un depozit comercial le indeplineste si in relatie cu procesele tehnologice care sustin aceste functii, suprafata de depozitare trebuie structurata potrivit FIGURII 25.

5. DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI

UTILAJE COMERCIALE

Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar formarii comenzilor, usurarea muncii personalului operativ sunt posibile a se realiza si prin dotarea, pe de o parte, cu tipuri de mobilier adecvate sistemelor de depozitare moderne, care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor, iar pe de alta parte, cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite.

In functie de anumite caracteristici, dotarile dintr-un depozit se clasifica in diferite
grupe:

Dupa natura lor

un sistem intern de recipienti, reprezentat de mijloace de depozitare, cum sunt
containere, rafturi de orice fel, recipienti si palete;

mijloacele muncii tehnice, respectiv toate mecanismele si utilajele mecanizate si
automatizate: instalatii de transport, de ambalare, de sortare;

Dupa functiile pe care le indeplinesc si apartenenta lor la diferite procese
tehnologice:

mijloace pentru depozitare: palete, recipienti, tancuri, silozuri;

mijloace pentru ingrijirea si pastrarea marfurilor: aspiratoare industriale, mijloace de ambalare, aparate de control etc.

mijloace pentru portionare si conditionare: echipamente pentru dozare, masini
pentru masurat, taiat, mijloace de ambalare;

mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare, masini de
calibrare;

mijloace pentru transport si ambalare: aparate de ridicat, elevatoare, aparate pentru servirea rafturilor, palete;   

mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale de: etichetare, impachetare.

Dupa locul lor in procesul tehnologic al depozitului

dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca care indeplinesc o anumita functie a depozitului (exemple, in acest sens, sunt grupele individualizate la criteriul 2 de clasificare);

dotari de completare: acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza
capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control, dispozitive
care asigura depozitarea (rame de sustinere, ghidare etc.), mijloace care ajuta la transportul
intern.

Dupa mobilitatea lor

mijloace stationare (fixe);   

mijloace mobile, care isi schimba locul.

Dupa felul activitatii pe care o desfasoara

- mijloace manuale

mijloace de putere

mijloace cu motoare cu ardere (cu benzina, Diesel);

- mijloace cu baterii electrice

O exploatare rationala a unui depozit nu se poate realiza decat respectand urmatoarele principii generale

marfurile sa fie depozitate corespunzator proprietatilor de utilizare;

- marfurile cu proprietati particulare deosebite sa fie depozitate in spatii izolate
(camere frigorifice, de uscare etc.);

- intreaga suprafata de depozitare sa fie utilizata intr-o conceptie tehnologica unitara;

- capacitatile de depozitare sa fie utilizate la maximum;

- sa fie asigurata libera circulatie a marfurilor;

- dotarile tehnice sa fie corelate cu functiile principale pe care le indeplineste
depozitul respectiv;

- proiectarea si constructia depozitului sa raspunda cerintelor de protectie a sanatatii,
a muncii si impotriva incendiilor;

- ordinea functionala si curatenia sa fie permanent mentinute.

Respectarea acestor principii este legata de natura, dispunerea spatiala si gradul de utilizare a mijloacelor de munca ce servesc la pastrarea marfurilor (FIGURA 26).

6. AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI

Sarcinile esentiale ale unui depozit comercial sunt:

receptia marfurilor ;

controlul si stocajul lor ;

pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiari.

Primele doua, receptia si stocajul, corespund circuitului primar, sau circuitului de stocaj. A treia sarcina, livrarea marfurilor, corespunde circuitului secundar, sau circuitului de servire.

Organizarea depozitului trebuie facuta astfel incat cele doua circuite sa nu se suprapuna (FIGURA 27).

In functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie - exista trei variante de flux al marfurilor intr-un depozit 

- circulatia marfurilor in linie dreapta, cand zonele de receptie si de expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului ;

- circulatia marfurilor in arc de cerc de 90, cand zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;

- circulatia marfurilor in arc de cerc de 180, cand zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului.

La amenajarea (organizarea) interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele
elemente:

sistemul constructiv al depozitelor, suprafata si inaltimea; numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului; dotarea cu rampe de descarcare - incarcare;

conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic in timpul depozitarii si efectuarea de operatii de intretinere a produselor in timpul depozitarii; asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat - primul iesit".

modul de ambalare: natura, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport;

tipul de palete folosite : simple, cu montanti, lada, speciale.

In amenajarea interioara a unui depozit tiebuie respectate urmatoarele principii

Mecanizarea prin paletizare a activitatii de manipulare si transport intern si de depozitare pe intregul flux de depozit si din anexele sale - de la descarcarea din vagoane sau camioane, a marfurilor (la primire), pana la incarcarea acestora in mijloace de transport (la livare). In situatiile in care marfa soseste nepaletizat sau soseste paletizat - dar caracteristicile mijlocului de transport nu permit descarcarea paletizata - paletizarea sau, dupa caz, repaletizarea se va realiza concomitent cu descarcarea marfii, prin incarcarea pe rampa depozitului, pe palete plane sau palete lada (in functie de specificul marfii), direct din mijlocul de transport si in imediata apropieie a acestuia. Transportul si manipularea in continuare, pe intregul circuit din depozit, urmeaza a se realiza paletizat.

Transportul intern al marfurilor paletizate, realizat, cu precadere, cu transpalete manuale si/sau electrice.

Depozitaiea cu prioritate in stelaje, in general, si in rastele deservite de translatoare, in particular, a marfurilor la care formarea de palete suprapuse in stive libere nu este indicata, si anume: marfuri de sortiment variat si/sau cu numar mare de sortotipodimensiuni; marfuri la care se cere acces independent la fiecare paleta, fara mutarea altor palete (selectivitate 100%); marfuri la care se cere respectarea principiului "prima marfa intrata - prima marfa iesita"; marfuri la care forma geometrica si/sau rezistenta mecanica nu permit suprapunerea paletelor, in cazurile in care problema nu poate fi rezolvata prin utilizarea de palete cu montanti sau palete lada.

La formarea incarcaturii pe paleta trebuie sa se tina seama de urmatoarele cerinte:

- incarcatura va acoperi cat mai complet suprafata paletei, putand sa depaseasca aceasta suprafata in limitele admise de standarde si de tehnologia de depozitare aleasa;

- coletele se vor sprijini, pe cat posibil, pe suprafata lor cea mai mare, care confera
stabilitate;

- amabalajele colective (lazi, cutii, pachete,etc.) vor fi asezate, pe cat posibil, in straturi incrucisate (tesute), astfel ca fiecare unitate de ambalaj sa fie sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati din stratul inferior, cu respectarea standardelor; in toate cazurile, cand aceasta asezare nu este realizabila sau nu asigura stabilitatea necesara, se vor prevedea sisteme de fixare a incarcaturii pe paleta (benzi metalice sau adezive, chingi, sarma, folie contractabila etc.).

In general, luand in considerare raportul intre structura sortimentala si marimea stocului de produse din fiecare sortiment, se recomanda in FIGURA 28 urmatoarele solutii de depozitare

- pe palete simple in rastele metalice, cand se depoziteaza cantitati mari de produse,
intr-o structura sortimentala foarte diversificata;

- pe palete cu montanti sau in palete lada, cand cantitatea de produse depozitate este mare, in gama sortimentala relativ diversificata;

- pe rafturi (fara palete), cand se depoziteaza cantitati de produse mici, intr-o structura sortimentala foarte diversificata.   

Exploatarea rationala a stelajelor deservite fie de translatoare, fie de electrostivuitoare presupune determinarea locului unde a fost depozitata fiecare paleta si, respectiv, fiecare sortiment de marfa. Acest lucru se poate realiza prin codificare, in sistem de coordonare, a fiecarei celule de stelaj (loc de pastrare a unitatii de incarcatura paletizata).

Codul trebuie sa fie format din minimum trei numere. Astfel, pentru localizarea unui punct in spatiu, se impune :

- numerotarea sirurilor de stelaje ;

- numerotarea pozitiei celulei in lungul culoarului de circulatie ;

- numerotarea nivelului /randului( la care se gaseste celula.

In acest sistem de codificare, de exemplu, codul unei celule din al treilea sir de stelaj, al unsprezecelea picior de palete si al cincilea nivel este urmatorul: 3.11.5.

Codificarea - prin introducerea unei fise distincte pe sortiment (daca nu exista calculator propriu) - permite si regasirea unei palete, respectiv a unui anumit sortiment de marfa, in orice celula a zonei de stelaje deservita de electrostivuitor sau translator, nefiind necesara rezervarea de locuri distincte de pastrare pe sortimente, care ar duce la neutilizarea integrala a capacitatii de depozitare. Pe baza unei asemenea evidente, principiul "prima marfa intrata - prima marfa iesita" poate fi respectat fara dificultate, o data cu emiterea dispozitiei de comisionare (de formare a comenzilor) catre manevrantul de translator sau electrostivuitor.

Un sistem permanent pentru cunoasterea permanenta a situatiei celulelor libere consta in realizarea unui fisier de celule, format din cartonase distincte pentru fiecare celula (atatea cartonase cate celule sunt in depozit). Cartonasul purtand codul unei celule se aranjeaza in fisier in ordinea numerica a codurilor, pentru a fi identificate cu usurinta.

La implantarea detaliata a grupelor de marfuri in hale de depozitare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele criterii

natura marfurilor: frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de complementarietate a diferitelor articole;

cerintele tehnice: particularitatile de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective, de dotare cu anumite utilaje specifice.

Se evidentiaza necesitatea zonarii pe orizontala a suprafetei de depozitare (FIGURA 29, FIGURA 30, FIGURA 31), dupa cum urmeaza:

- ZONA I, situata in imediata vecinatate a cailor principale de acces, este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare, in cantitati mari;

- ZONA II, localizata pe o parte si pe alta a primei zone sau in adancime fata de aceasta, este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecventa si in cantitati medii;

- ZONA III, amplasata in partile periferice ale depozitului, cele mai indepartate de caile principale de acces, este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon.

Pentru stocurile de marfuri din extrasezon se recomanda a se folosi, de asemenea, si spatiul de pastrare ce se poate amenaja in partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie, ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de inaltime ce se creeaza intre cele doua sectii, pe de o parte, si hala de pastrare, pe de alta parte.

Cerintele cresterii productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor impun, in functie de criteriile prezentate anterior, sectorizarea inaltimii utile de depozitare a unui stelaj, de asemenea, in trei zone:

. zona I, situata pe primul nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si
greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata;   

zona a II-a, situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum
si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta;

zona a III-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul
destinat stocurilor de rezerva.

Sortimentele care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra in celulele de stelaj aflate in vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente cu o frecventa mare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%) reprezinta aproximativ 2% din numarul total al sortimentelor depozitate.

RECEPTIA MARFURILOR

O latura principala a activitatii comertului de gros o formeaza receptia marfurilor. Orice primire de marfuri in orice gestiune (ca de altfel si la iesire) este urmata obligatoriu de receptionarea produselor respective, in scopul de a verifica:

- daca furnizorul si-a indeplinit exact obligatiile asumate, concretizate in documentele ce stau la baza comercializarii marfurilor (contract, factura, nota de comanda etc.), cu privire la cantitatea, calitatea si sortimentul marfurilor livrate;

daca organele de transport si-au indeplinit obligatiile asumate in privinta cantitatii si calitatii marfurilor transportate.

Receptia este operatia de identificare si verificare cantitativa si calitativa marfurilor ce se primesc in depozit.

Receptia loturilor de marfuri sub aspectul procesului tehnologic pe cale-l reclama se compune din derularea succesiva a trei categorii de operatiuni.

- verificarea documentelor de contractare si a celor care insotesc lotul de marfuri livrate ;

- identificarea lotului livrat si verificarea lui cantitativa ;

- verificarea calitativa a lotului de marfuri.

Procesul receptiei este mai complex, necesitand in afara acestor operatiuni de baza,
executarea si a altor operatiuni care au loc simultan cu receptia, ca de exemplu: consultarea documentelor care prescriu si atesta calitatea marfurilor; extragerea probelor elementare; manuirea, pregatirea si analiza acestora: intocmirea documentelor impuse, dupa caz, de receptie sau de respingere a: lotului de marfa.

Verificarea documentelor constituie prima operatie tehnica a receptiei lotului de
marfuri la nivelul depozitului de marfuri. Asemenea documente sunt:

documentele de livrare: factura, dispozitie de livrare-aviz de expediere si scrisoare
de trasura, de transport, conosament; se verifica existenta lor si modul de prezentare (numarul de exemplare, completarea corecta a rubricilor si existenta semnaturilor);

- documentele de livrare: factura, dispozitie de livrare - aviz de garantie, certificatul
de calitate si buletinul de analiza.

Certificatul de garantie precizeaza calitatea conform prevederilor contractului economic de furnizare si altor acte normative care stabilesc termenele de garantie. Intr-un asemenea document se mentioneaza:

- denumirea completa a produsului, cu precizarea seriei, cand prin valoarea si complexitatea lor sunt inseriate;

- data livrarii catre unitatea beneficiara, iar in cazul bunurilor care se desfac catre
consumatorii individuali, data cand a avut loc vanzarea;

- termenul de garantie;   

- termenul de valabilitate;   

- in cazul bunurilor vandute populatiei se indica unitatea specializata si remedierea eventualelor defectiuni care pot sa apara in termenul de garantie;

- semnatura conducatorului unitatii producatoare si a sefului compartimentului de control ori a persoanelor delegate in acest scop.

Certificatul de garantie are deci, dublu rol: de confirmare a calitatii produsului si de
garantare a acesteia pentru cumparator.

Certificatul de calitate constituie principala modalitate de certificare a calitatii
produselor in raporturile dintre unitati.

Certificatul de calitate trebuie sa mentioneze incercarile (fizice, mecanice, chimice, organoleptice) si probele la care a fost supus produsul in conformitate cu standardele, normele tehnice, caietul de sarcini sau cu alte conditii de calitate prevazute in contract. El se semneaza de catre conducatorul unitatii si de seful compartimentului de control al calitatii sau de delegatii acestora.

Mentiunea facuta, eventual in avizul de expeditie ca marfa corespunde din punct de vedere calitativ, nu inlatura raspunderea furnizorului pentru neemiterea certificatului de calitate, deoarece dovada calitatii produsului se face cu acest document si nu in alt mod.

Buletinul de analiza.pentru anumite produse, cum sunt cele alimentare, chimice, medicamente este necesara nu numai atestarea calitatii pe baza certificatului de calitate (cu referiri la documentatia tehnica ce a stat la baza fabricatiei) ci si precizarea detaliata a anumitor caracteristici (chimice, mecanice si organoleptice).

Absenta buletinului de analiza se sanctioneaza cu penalitati si cu refuzul de plata.

Cartea tehnica a produsului. Bunurile de folosinta indelungata vor fi livrate numai insotite de "Cartea tehnica' sau de "Instructiunile de utilizare'. Aceste documente deci nu fac parte dintre documentele care certifica sau garanteaza calitatea unui produs, faciliteaza punerea in functiune si exploatarea rationala a acestuia de catre beneficiar.

Verificarea cantitativa se realizeaza prin numarare, masurare sau cantarire, in functie de felul marfurilor, pe baza prevederilor din contract sau a altor conditii de livrare intervenite intre furnizor si beneficiar. Verificarea cantitativa se face integral (intregul lot) sau prin sondaj.

Dupa determinarea cantitatii efective a marfurilor primite, se compara cantitatea
primita cu cea indicata de furnizor in factura, precum si in celelalte documente de livrare si
transport (aviz de expeditie, scrisoare de transport), pentru a se constata concordanta datelor.

Controlul masei nete la marfurile ambalate se face prin cantarirea acestora fara
ambalaj. Daca.acest lucru nu este posibil, se determina masa bruta si ulterior, pe masura
vanzarii, se cantareste ambalajul. Prin scaderea masei ambalajului (tara) din masa bruta
rezulta masa neta.

Verificarea calitativa, care are ponderea cea mai mare in procesul de receptie a unui lot de marfa consta intr-o serie de operatiuni, cum sunt:

- identificarea produselor din lot;

- examinarea ambalajelor;

- verificarea integritatii sigiliilor;

- verificarea marcarii si etichetarii;

- definirea planului de control;

- prelevarea esantionului;

- analiza esantionului;

- concluzii pentru lot.

In urma executarii acestor operatii lotul este declarat corespunzator sau necorespunzator.

8. SORTAREA MARFURILOR

intr-un depozit comercial se organizeaza, in locuri si faze diferite, procese care servesc la sortarea marfurilor, completarea, portionarea, conditionarea, inclusiv unele prestari de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul.

Pentru rezolvarea tehnologica a acestor procese trebuie avute in vedere doua elemente de baza:

- procesele de sortare pot fi indeplinite cu ajutorul unor utilaje de transport;

- in majoritatea cazurilor aceste procese nu conduc la obtinerea unor unitati de impachetare (ambalare) ; felul, structura si proprietatile unitatilor de manipulare reclama alte mijloace si procedee tehnice, ingreunandu-se adesea aportul nemijlocit al omului.

Semnificativ pentru aceste procese este faptul ca ele se concentreaza pe doua grupe esentiale :

Procese de sortare la incarcare (concentrare, sortare si repartizare a bunurilor dupa principiul ordonarii in depozit), procese de sortare la descarcare (repartizare, sortare si formarea unor unitati de incarcatura) si procese de comisionare (concentrare si asortare).

Procese de prestari servicii materiale care dupa natura lor pot fi :

- prestari de servicii suplimentare pentru diferitii beneficiari ai depozitului (de exemplu, etichetarea produselor, pregatirea lor pentru vanzarea in autoservire) ;

- prestari de servicii raportate la nevoile consumatorilor individuali (de exemplu, pregatirea legumelor si fructelor pentru consum, protectia unor produse din fier impotriva ruginii).

In FIGURA 32 se prezinta unele echipamente tehnologice destinate proceselor de pastrare de servicii materiale.