Tranzitia de la structura provizorie GTT la una permanenta O.M.C. - Institutionalizarea sistemului comercial international

Tranzitia de la structura provizorie GTT la una permanenta O.M.C. Institutionalizarea sistemului comercial international

Contextul institutionalizarii SCI

Al doilea razboi mondial a dus coeficientul de dizarmonie între state la cel mai înalt nivel;

S-a încercat înlocuirea confruntarii cu conlucrarea în plan financiar, bancar si comercial;

În plan comercial s-a vizat crearea unei O.I.C. Proces esuat datorita neratificarii Cartei de la Havana de catre Congresul S.U.A;

Perceptia fondatorilor a fost ca institutiile internationale care faciliteaza cooperarea dintre state sunt importante din ratiuni economice si politice.

Obiectivele prevazute în Preambulul GATT au fost:

Ridicarea standardului de viata la scara internationala;

Asigurarea unui înalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecvat de crestere a veniturilor reale si a cererii efective;

Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor la scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale.

Principiile fundamentale ale GATT

Principiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a CNMF si a CRN;

Interzicerea restrictiilor cantitative si a altor bariere cu efect echivalent în relatiile dintre PC;

Folosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci când acestea se justifica;

Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export si a taxelor compensatorii;

Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei nationale  cu conditia sa nu contina taxe cu nivel prohibitiv;

Adoptarea deciziilor prin consens, iar când nu se întruneste consensul si pentru probleme procedurale folosirea votului;

Solutionarea diferendelor între PC pe calea consultarilor bi sau multilaterale.

Cronologia Sistemului comercial multilateral

1947-GATT a fost redactat pentru a cuprinde rezultatele negocierilor tarifare si a intrat în vigoare la 1 ian. 1948;

1948- delegatiile a 56 de tari au semnat la Havana textul final al Cartei pentru crearea OIC.

1949- a avut loc runda de negocieri multilaterale de la Annecy;

1950-China renunta la participarea la GATT; administratia SUA abandoneaza eforturile de a convinge Congresul sa ratifice Carta de la Havana;

1951 – are loc Runda de negocieri de la Torquay.

1955- are loc o Sesiune a PC care modifica o serie de prevederi ale GATT. Se încearca transformarea GATT într-o organizatie internationala formalizata(Organizatia pentru Cooperare Comerciala) tentativa care esueaza; SUA primeste o serie de derogari de la normele de conduita multilaterala la unele produse agricole. Japonia adera la GATT;

1956- are loc a patra runda de negocieri la Geneva;

1957-În martie se semneaza la Roma Tratatele de creare a C.E.

Se creaza Consiliul reprezentantilor, ca organ executiv al GATT. Debuteaza Runda Dillon încheiata în 1961;

1961-se încheie un Acord pe termen scurt care prevedea aplicarea de contingente la importurile de textile din bumbac ca exceptie de la conduita GATT;

1962- Acordul pe termen scurt devine Acord pe termen lung.acesta este renegociat în 1967 si prelungit pentru 3 ani în 1970 devenind din 1974 AMF;

1964- debuteaza Runda Kennedy. Se institutionalizeaza UNCTAD.

1965- se adauga la textul GATT Partea a IV-a intitulata Comert si Dezvoltare;

1967- Polonia devine prima tara socialista membra a GATT;

1973- debuteaza Runda Tokyo;

1982- are loc Reuniunea Ministeriala care a esuat în tentativa de a stabili agenda unei noi runde de negocieri,

1986-lansarea la Punta del Este a celei de-a 8-a runde de negocieri;

Functiile SCI

Forum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale;

Obtinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului international;

Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale în planul politicilor comerciale;

Conturarea unui nou parteneriat international;

Principiile S.C.I.

Nediscriminarea;

Reciprocitatea;

Consolidarea angajamentelor;

Transparenta;

Salvgardarea.

Nediscriminarea este un pivot important din urmatoarele ratiuni:

De natura economica;

Ofera sanse egale tarilor indiferent de marime;

De eficienta;;

Reducerea costurilor si duratei negocierilor.

Reciprocitatea

Reflecta dorinta de a limita înclinatia spre unilateralism;

Se prezinta sub multe forme( poate fi difuza si specifica);

Apare si în procesul de aderare de noi membri întrucât acestia dobândesc pe cale multilaterala toate facilitatile negociate deja;

O cale de întelegere a rolului reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca sectoarele concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ;

Pentru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurile de interese favorabile liberalizarii sa nu aiba alte mijloace de a obtine acest deziderat;

Transparenta

Monitorizarea procesului de punere în aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux constant si nedistorsionat de informatii;

La Geneva functioneaza si au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru si consilii care primesc rapoarte, elaboreaza studii, publica culegeri cuprinzând practicile comerciale;

Tarile participante sunt obligate sa notifice reglementarile legale, modificarile în arhitecturile institutionale, intentiile de a pune în aplicare noi instrumente de politica comerciala, modul în care solutioneaza problemele specifice,

Trebuie realizata în dublu sens;

Reduce presiunile asupra mecanismului de solutionare a diferendelor, întrucât anumite masuri se pot discuta la nivelul cel mai adecvat;

Este vitala pentru credibilitatea sistemului,

Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente de politica comerciala;

OMC este deseori, singura sursa credibila de informatii pentru societatea civila;

Salvgardarea a fost o preocupare constanta si se bazeaza pe trei tipuri de prevederi

Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective noneconomice (protejarea sanatatii si securitatii, evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare economice);

Prevederi menite sa asigure o concurenta loiala;

Prevederi care permit interventia din ratiuni economice;

În concluzie SCI trebuie sa fie:

Nediscriminatoriu;

Definit prin liberalism comercial;

Previzibil;

Generator de concurenta corecta;

Benefic în egala masura pentru toti actorii participanti.

Aspecte specifice ale negocierilor comerciale multilaterale

Principii care au guvernat negocierile în cadrul rundelor GATT;

Tehnicile de negociere folosite;

Rezultatele negocierilor comerciale multilaterale;

Caracteristicile negocierilor multilaterale;

Principiile negocierilor

Fiecare PC decide daca participa sau nu la negocieri;

Nici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind sa fie de egala valoare;

Concesiile acordate în cadrul multilateral nu pot fi retrase în mod unilateral; în situatii determinate retragerea unilaterala se poate face cu oferirea de concesii echivalente;

De rezultatele negocierilor beneficiaza toate tarile P.C.

Tehnicile de negociere

Bimultilateralismul;

Formula reducerii liniare a taxelor vamale;

Tehnica armonizarii disparitatilor tarifare;

Tehnica negocierilor zero pentru zero;

Pentru a atenua dezechilibrele între concesii s-au folosit:

Regula furnizorului principal;

Echilibrul concesiilor.

Caracteristicile negocierilor

Negocierile sunt schimburi multivalente de concesii;

Negocierile sunt jocuri concurentiale desfasurate în mai multe etape;

Negocierile sunt procese care implica mai multi actori;

Negocierile necesita timp si au caracter repetitiv;

Guvernele participante nu sunt structuri monolitice;

Numarul de alternative poate fi mic si depinde de provocarile cu care se confrunta negociatorii;

Negociatorii pot cauta sa ajunga la aranjamente simbolice;

Echitatea este de multe ori mai importanta decât eficacitatea.

Etapele negocierilor de aderare

Orice tara sau teritoriu vamal autonom înainteaza Directorului general al OMC o cerere de aderare;

Uneori se solicita si se obtine statutul de observator;

Consiliul General desemneaza un grup de lucru, compus din reprezentantii tarilor interesate care examineaza candidatura;

Guvernul tarii candidate înainteaza acestui grup de lucru un Memorandum detaliat cu privire la regimul sau comercial;

În baza Memorandumului, membrii grupului de negociere discuta cu tara candidata functionarea regimului comercial, stabileste compatibilitatea acestuia cu conduita multilaterala;

De regula se poarta negocieri bilaterale cu unele tari interesate si se stabilesc calendare cuprinzând obligatiile asumate de candidat în fiecare domeniu al negocierilor;

Grupul de negociere elaboreaza un Raport privind schimbul de concesii si progresele candidatului pe care îl înainteaza Consiliului General împreuna cu un proiect de Decizie si cu Protocolul de aderare;

Decizia de aderare se adopta cu majoritate de 2/3 din numarul total de membri ;

Provocari cu care se confrunta SCI

Integrarea adecvata a tarilor în curs de dezvoltare si a celor în tranzitie;

Schimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de sistem;

Cresterea numarului de tari participante la SCI;

Integrarea TCD si a celor în tranzitie

Multa vreme GATT a fost privit ca un “club al tarilor dezvoltate”;

Treptat tarile în curs de dezvoltare membre au crescut ca numar si si-au asumat tot mai multe obligatii;

Este provocativ modul în care tarile membre vor gestiona tranzitia de la un “club elitist” la un organism multilateral cu peste 146 de membrii;

Termenii participarii tarilor în curs de dezvoltare la SCI au oscilat între reciprocitate si dezangajare;

Pentru tarile în curs de dezvoltare s-au conturat doua tipuri de tratament preferential:

Obtinerea unui acces mai favorabil pe pietele TD pe calea preferintelor comerciale;

Solicitarea si obtinerea unor derogari de la normele multilaterale de conduita.

Momente ale participarii TCD la activitatile GATT

Primul pivot al noii “ordini comerciale internationale” a fost crearea în 1964 a UNCTAD si a G 77;

Procesul specific de aderare la SCI (formula la prezentare si cu statut provizoriu);

SGP; (principiul gradualizarii);

Tratamentul diferentiat si mai favorabil, reciprocitatea si participarea mai activa;

SGPC;

Schimbarea atitudinii fata de SCI;

Prevederile specifice pentru tarile în curs de dezvoltare se pot grupa în:

Nivel mai redus al obligatiilor asumate;

Perioade mai flexibile de punere în aplicare a angajamentelor;

Angajamentul TD de a lua în considerare interesele specifice si nevoile de dezvoltare ale TCD;

Tratament comercial mai favorabil pentru tarile cel mai putin dezvoltate;

Acordarea de asistenta tehnica si sprijin pentru pregatirea cadrelor în domenii de interes special pentru aceste tari;

De la Carta de la Havana la Declaratia de la Punta del Este

La fondarea GATT au fost 18 PC si lumea se împartea pe axa E-V iar în 1985 erau 90 de PC iar lumea se împartea pe axa N-S;

Comertul a devenit tot mai important în raport cu productia;

Transformarile tehnologice au redesenat procesele productive ceea ce a condus la modificarea dimensiunilor productive, intensivitatea în capital si modificarea fundamentelor competitivitatii;

Schimbarea atitudinii autoritatilor publice nationale a creat efecte de antrenare asupra comertului global pe care GATT nu era echipat sa le gestioneze;

Efectele de bunastare care sunt specifice noii ere a globalizarii nu puteau fi gestionate de GATT;

Ca simbol al managementului interguvernamental asupra SCI, structura GATT nu putea face fata fenomenului de interdependenta;

Sistemul aur-devize care a fost heraldic pentru prima etapa a globalizarii s-a prabusit la mijlocul anilor 70.

Runda Uruguay

Contextul lansarii s-a definit prin:

Proliferarea protectionismului comercial îndeosebi a ceui netarifar;

Cresterea importantei comertului international cu servicii;

Accentuarea practicilor neloiale si a comertului cu marfuri contrafacute;

Accentuarea dimensiunii comerciale a proceselor investitionale;

Incapacitatea SCI de a raspunde adecvat noilor provocari de la nivelul economiei internationale;

Obiectivele

Liberalizarea si extinderea comertului international în avantajul tuturor PC prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare si netarifare;

Întarirea si îmbunatatirea SCI prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international unor norme noi de conduita mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu si convenite pe cale multilaterala;

Sporirea capacitatii SCI de a se adapta la noile provocari din economia internationala;

Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic între dimensiunile comerciala, financiara si investitionala.

Principiile

Transparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectivele si angajamentele asumate de PC astfel încât sa se obtina avantaje sporite si reciproce pentru toti participantii;

Lansarea, derularea si finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces;

Tratament diferentiat si mai favorabil pentru TCD;

Tarile în curs de dezvoltare nu vor trebui sa ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare;

Luarea în considerare a posibilitatii ca TCD sa aduca contributii la procesul de liberalizare pe masura îmbunatatirii performantelor lor economice;

Tratament specific pentru tarile cel mai putin dezvoltate;

Principiul angajamentului unic.

Clauza stand-still

Pe parcursul rundei nu se va adopta nici-o noua masura incompatibila cu conduita comerciala multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale;

În exercitarea drepturilor derivate din statutul de PC sa nu se adopte masuri comerciale care depasesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile invocate la adoptarea masurii;

Sa nu se adopte masuri doar cu scopul de a face mai consistenta oferta pe parcursul tratativelor.

Clauza Roll-back

Toate masurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comerciala multilaterala vor fi eliminate sau facute compatibile înainte de încheierea oficiala a tratativelor;

Angajamentul va fi pus în aplicare treptat, pe baze echitabile incluzându-i pe toti cei ale caror interese sunt afectate;

În schimbul retragerii masurilor neconforme nu se va pretinde nici-o concesie de la ceilalti parteneri.

Domenii de negociere

Taxe vamale

Masuri netarifare

Comertul cu produse tropicale

Comertul cu produse realizate prin folosirea resurselor naturale

Comertul cu textile si confectii

Comertul cu produse agricole

Salvgardarea

Revederea unor prevederi ale GATT

Subventii si taxe compensatorii

Reglementarea diferendelor

Aspectele comerciale ale DPI

Aspectele comerciale ale proceselor investitionale

Functionarea SCI

Comertul cu servicii

Noi provocari pentru agenda negocierilor

S-a produs o “schimbare de paradigma”, în sensul ca atentia s-a deplasat spre alte tipuri de probleme:

Reglemetarile interne

Practicile de afaceri ale companiilor

Dificultatile de natura structurala

Politicile în domeniul concurentei

Aspecte economice neconexe direct cu comertul

Reactia a fost discutarea – comertului cu servicii, TRIPs, TRIMs; achizitiilor guvernamentale.

Aceste masuri sunt mai putin transparente si îsi au originea în: traditii, cultura, relatiile dintre guvern si cercurile de afaceri, raporturile interinstitutionale

GATT versus OMC

În cadrul GATT s-au  finalizat 10 acorduri (80 de pagini) comparativ cu 28 de acorduri doar la Runda Uruguay (26.000 de pagini; 200 kg.);

Aspecte ale comertului care se bucurau în textul GATT de 1-2articole au devenit în cadrul OMC acorduri în sine;

Termenul reforma nu se regaseste în textul GATT dar se regaseste de 10 ori doar în Acordul cu privire la agricultura;

GATT este un acord “al diplomatilor, articolele fiind concise iar termenii lor nu sunt precisi;

Ce este OMC?

Este un forum de negociere;

Este un set de norme de conduita;

Este o arhitectura care faciliteaza solutionarea diferendelor comerciale între tarile membre;

Structura OMC

OMC-Functii

Crearea conditiilor pentru punerea adecvata în aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale;

Forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri;

Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii;

Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre;

Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un nivel sporit de coerenta la nivelul procesului decizional global.

Principalele deosebiri între OMC si GATT

GATT a fost un acord provizoriu si adoptat pe baze ad-hoc,OMC este o organizatie internationala având baze legale solide;

OMC are membrii  în timp ce participantii la GATT s-au numit parti contractante;

GATT s-a ocupat exclusiv de comertul cu bunuri în timp ce activitatile OMC vizeaza si comertul cu servicii si cu DPI;

Mecanismul OMC de solutionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil si actioneaza în mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o tara membra.

OMC -Structura

Conferinta Ministeriala-organul suprem de decizie;

Consiliul General - organul executiv;

Consiliul General – ca OSD;

Consiliul General – ca organism ded examinare a politicilor comerciale;

Consiliu pentru comertul cu bunuri;

Consiliu pentru comertul cu servicii;

Comitetul pentru comert si dezvoltare,

Secretariatul .

Proceduri decizionale

Aderarea la OMC este mai complexa decât cea la GATT pentru ca:

Problematica abordata de OMC este semnificativ mai cuprinzatoare;

S-a schimbat substantial atitudinea marilor puteri comerciale fata de problemele economice;

Marii actori comerciali percep tot mai evident procesul aderare ca un pas esential în integrarea tarii candidate în economia mondiala si de asumare a valorilor economiei de piata;

Procesul de aderare este un proces asimetric;

OMC trebuie sa ia în considerare ONG-urile si societatea civila;

OMC trebuie sa devina o organizatie mai agila prin

Accentuarea dezbaterilor privind standardele sociale

Cresterea transparentei interne si externe

Îmbunatatirea procesului decizional

OMC trebuie sa se repozitioneze în cadrul procesului de guvernare globala.

Etapele mecanismului OMC de solutionare a diferendelor

Consultari si mediere;

Cererea de constituire a unui panel de experti;

Activitatea propriu-zisa a panelului de experti;

Adoptarea deciziilor si apelul;

Implementarea

Aspecte sistemice ale mecanismului de solutionare a diferendelor:

Sunt implicate direct doar guvernele;

Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau acordata;

Capacitatea de punere în aplicare a deciziilor OSD este asimetrica;

Costurile de administrare a procesului sunt ridicate;

Cele mai multe cazuri se solutioneaza pe calea consultarilor bilaterale.

Principalele acorduri administrate de OMC

Acordurile vizeaza cele maicuprinzatoare aspecte ale comertului international si se definesc prin trei elemente structurale de fond:

Debuteaza cu principiile de baza :GATT, GATS, TRIPs si TRIMs;

La acestea se adauga acorduri complementare si numeroase anexe cuprinzând cerinte aferente unor sectoare specifice sau aspecte specifice ale comertului international;

Exista calendare detaliate si bine structurate cuprinzând angajamentele asumate de fiecare tara membra.

Acordurile cadru si anexele la acestea se refera la:

1.În domeniul comertului cu bunuri:

Agricultura

Reglementarile sanitare si fitosanitare

Textile si confectii

Normele tehnice aplicabile produselor

Aspectele comerciale ale masurilor investitionale

Masurile antidumping

Metodele de evaluare vamala

Inspectia înainte de expediere

Regulile de origine

Licentierea importurilor

Subventii si taxe compensatorii

Salvgardare

2. În domeniul comertului cu servicii:

Deplasarea persoanelor fizice

Serviciile de transport

Serviciile financiare

Transporturile maritime

Telecomunicatiile de baza.

Acordul privind comertul cu produse agricole

S-a convenit ca prevederile sale sa fie puse în aplicare în decurs de 6 ani de catre tarile dezvoltate si de 10 ani de catre TCD începând cu 1995;

Obiectivul sau principal este reformarea comertului pentru a face politicile în domeniu mai orientate spre piata si a spori predictibilitatea mediului comercial;

Noile reglementari si angajamente vizeaza:

Accesul la piete

Sprijinul intern

Subventionarea exporturilor.

Sprijinul intern

Masuri interne de sprijin care nu distorsioneaza fluxurile comerciale(zona verde-green box); sunt exceptate de la angajamentele de reducere putând fi chiar amplificate;

Programele guvernamentale prestatoare de servicii;

Platile directe catre producatori care nu sunt direct legate de deciziile productive;

Masuri destinate dezvoltarii,

Masurile adoptate în cadrul programelor de limitare a productiei (Blue Box);

Masurile agregate de sprijin;

Masuri interne de sprijin cu efecte distorsionante notabile (amber box – cutia de chihlimbar);

Subventiile de export

În categoria de subventii tratate de Acord intra:

Subventiile directe de export în functie de performantele obtinute la export;

Vânzarea la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub nivelul celor practicate pe piata interna;

Programele guvernamentale care presupun prelevarea unor sume asupra întregii productii care se folosesc apoi pentru subventionarea unei anumite parti din productie,

Masurile de reducere a costurilor prin subventii menite sa diminueze costurile de comercializare;

Subventionarea transportului intern doar în cazul produselor exportate,

Subventionarea imput-urilo folosite la realizarea produselor alimentare.

Comertul cu textile si confectii

A fost permanent un sector deosebit de protejat;

Din 1974 acest segment al comertului a fost guvernat de AMF, un aranjament de comercializare ordonata a produselor, compus dintr-o retea de acorduri bilaterale si de angajamente unilaterale bazate pe contingente;

La Runda Uruguay s-a convenit ca AMF sa nu mai fie renegociat, si pâna în 2005 comertul cu textile sa fie reintegrat sub incidenta regulilor SCI;

Reintegrarea comertului cu textile

Acordul privind comertul cu servicii

Prin adoptarea GATS se spera promovarea cresterii economice la scara internationala;

Se face o distinctie între barierele comerciale care distorsioneaza concurenta si restrâng accesul prestatorilor la piete si reglementarile necesare pentru a atinge obiective legitime de politica economica si pentru asigurarea functionarii adecvate a pietelor;

Un principiu de baza al Acordului este asumarea unor angajamente specifice de catre fiecare tara semnatara într-o maniera comensurabila;

Masurile vizate pot îmbraca forma de: legi, regulamente, decizii administrative, linii directoare, cutume, obiceiuri sau practici uzuale  care afecteaza comertul

Continutul Acordului

Obligatii neconditionate –se aplica tuturor sectoarelor prestatoare de servicii independent de faptul ca o tara si-a asumat sau nu angajamente specifice; acestea se refera la CNMF, la transparenta, la reglementari interne, la monopoluri, practici de afaceri si la cresterea participarii TCD;

Obligatii conditionate- sunt norme de conduita generale care angajeaza tarile semnatare doar în sectoarele la care si-au asumat angajamente specifice.

Derogari si exceptii- când participa la aranjamente de integrare sau urmaresc protejarea sanatatii si a ordinii publice

Posibilitatea unor reglementari ulterioare.

Principiile de baza ale GATS

Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;

CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale;

Tratamentul national se aplica doar în domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;

Transparenta reglementarilor,

Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;

Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,

Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;

Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.

Codul antidumping

Se considera ca un pret este sub valoarea normala atunci când este:

Inferior celui practicat de exportatorul respectiv pe piata sa interna cu conditia ca economia acestuia sa fie de piata;

Mai mic decât cel practicat de exportator pe o terta piata reprezentativa pentru exporturile lui;

Inferior costurilor de productie la care s-a adaugat o marja rezonabila de profit;

Masurile antidumping trebuie retrase în cel mult 5 ani de la initierea lor indiferent daca se poate dovedi ca renuntarea la ele poate prejudicia anumite sectoare;

Investigatia de dovedire a dumpingului trebuie sa înceteze imediat daca volumul importurilor este sub 35% din totalul importurilor la acel produs si marja de dumping este sub 25% din pretul de export al produsului.

Subventiile de export

Subventii interzise(zona rosie)- au ca scop principal sa stimuleze direct exporturile sau sa-i determine pe cei ce le primesc sa prefere produsele indigene celor importate;

Subventii actionabile (zona galbena)- trebuie sa se demonstreze ca practicarea lor a produs efecte negative în plan economic sau comercial.

Subventii permise(neactionabile-zona verde)- se pot folosi pentru cercetare-dezvoltare, pentru sustinerea unor sectoare incipiente, pentru sprijinirea unor regiuni dezavantajate etc.

Metodologii de evaluare vamala

Valoarea vamala se calculeaza pornind de la pretul de tranzactie;

Pretul unor bunuri identice importate de la acelasi furnizor într-o perioada relevanta de timp;

Pretul unor marfuri similare;

Pretul la care sunt revândute bunurile respective pe piata interna a  tarii importatoare din care se deduc elementele de acumulare pe parcurs intern;

Valoarea calculata pe baza elementelor de cost ale bunurilor identice sau similare la care se adauga o marja de profit.

OMC si guvernarea globala

Desi organizatia se prezinta ca un real succes si pare a avea perspective favorabile, este supusa la numeroase critici;

Este criticat faptul ca OMC pare a nu rezolva adecvat problemele pe care le ridica noua economie globala si evolutiile sociale tot mai sensibile;

TCD apreciaza ca OMC le neglijeaza în continuare problemele specifice;

O parte tot mai mare a mediului de afaceri considera  ca deciziile adoptate sunt contradictorii si este nemultumita de rezultatele negocierilor;

Probleme sensibile pe agenda OMC

Gruparile economice regionale;

Comert si mediu;

Comert si investitii;

Politicile în domeniul concurentei;

Transparenta în domeniul pietelor publice;

Simplificarea practicilor si procedurilor comerciale;

Comertul electronic;

Comertul si standardele sociale- nu se afla, în principiu, pe agenda OMC, dar întrucât a suscitat o mare atentie merita analizata.

Conferinta ministeriala de la Singapore 1996

Perioada imediat urmatoare rundei Uruguay a fost marcata de un optimism ridicat privind cresterea economica si rolul OMC;

Pe fondul acestui entuziasm a aparut riscul înscrierii pe agenda CM a unei palete de probleme mult prea complexe pentru a întruni consensul;

Pentru a evita esecul s-au detasat doar doua axe importante: raportul dintre comert si mediu si raportul dintre comert si standardele de munca;

Pe agenda CM s-au aflat si probleme ca: acordul privind TI si produsele farmaceutice; investitiile si PC; simplificarea procedurilor vamale; planul de actiune pentru TCMPD;

În Declaratia de la Singapore s-a reiterat angajamentul cu privire la:

Crearea unui SCM mai corect, echitabil si mai deschis;

Liberalizarea progresiva si eliminarea TV si a BN în comertul cu bunuri;

Liberalizarea progresiva a comertului cu servicii;

Respingerea tuturor formelor de protectionism;

Eliminarea tratamentului discriminatoriu în relatiile comerciale internationale;

Integrarea T în c d, a TCMPD si a economiilor în tranzitie în SCM;

Asigurarea nivelului maxim posibil de transparenta.

De la Singapore la Geneva 1996-1998

În Declaratia de la Singapore se titra “cresterea comertului global facilitata de liberalizarea acestuia printr-un sistem de norme de conduita a creat locuri de munca mai multe si mai bine platite în multe tari. Acumularile obtinute de OMC în acesti doi ani sustin dorinta comuna de a lucra împreuna pentru a face posibil ca SCI sa ofere o crestere economica sustenabila si o dezvoltare accentuata contribuind la un climat mai stabil si mai sigur la nivelul relatiilor internationale. Credem ca schimbarile la nivelul economiei internationale, inclusiv cresterea comertului cu servicii sia ISD si cresterea integrarii economiilor ofera ocazia fara precedent pentru sporirea cresterii economice, crearea de locuri de munca si dezvoltare”.

În 1998 s-au aniversat 50 de ani de la lansarea GATT fiind în primul rând un prilej de “marketing politic”;

S-au exprimat preocupari cu privire la:

Impactul SCI asupra dezvoltarii, pauperitatii si managementului problemelor ecologice;

Relevanta SCI asupra comertului global, înalt informatizat în care granitele îsi pierd semnificatia;

Echilibrul dintre concesii si câstigurile derivate din acordurile rumdei Uruguay;

Necesitatea promovarii “brand-ului” OMC

S-a convenit sa se organizeze o sesiune speciala a CG care sa înceapa în sept 1998 pentru a se pregati consensul cu privire la:

Problemele derivate din implementarea acordurilor de la Marrakesh;

Elaborarea agendei provizorii vizând negocierile si revizuirea mandatelor de la Marrakesh (continuarea negocierilor în domeniul agriculturii si serviciilor, revizuirea TRIPS si a mecanismelor de solutionare a diferendelor;

Elaborarea unui program de lucru privind aspectele identificate la Singapore;

Un program de urmarire a recomandarilor reuniunii la nivel înalt cu privire la TCMPR

Vorbind în fata PE, M. Moore spunea

“ce doresc de fapt t. în c.d. De la SCI

În primul rând, completa implementare a angajamentelor de liberalizare deja asumate. Aceasta este o preocupare pentru toti membrii OMC, dar pentru o serie de t. în c.d în particular aceasta este o problema care le influenteaza atitudinea în cursul negocierilor viitoare. Aceste tari au anuntat ca se confrunta cu probleme deosebite în ce priveste implementarea angajamentelor luate la R.Uruguay, si ca o serie de acorduri au deficiente care au devenit manifeste doar pe parcursul punerii lor în aplicare. Pe de alta parte, au acuzat ca o serie de avantaje scontate au esuat sa se materializezepentru ca TD nu respecta spiritul acordurilor, fac exces de masuri antidumping, sau refuza sa respecte principiul TDMF. În concluzie aceste tari vad acest lucru ca pe o problema de vointa politica si nu ca pe una de natura asistentei tehnice”.

Conferinta Ministeriala de la Seatle 1999

Dupa criza asiatica din 1997-1998 s-a produs încetinirea cresterii economice si a dinamicii CI, scaderea cererii globale si slabirea dolarului.

Reuniunea a fost un esec de anvergura care a transmis lectia ca “nu se poate negocia o agenda foarte larga cuprinzând multe aspecte sensibile care nu au fost pregatite în prealabil”.

S-a convenit :

Sa se revizuiasca activitatile OMC si sa se evalueze implementarea acordurilor;

Sa se adopte un text si orice actiune necesara pentru viitoarea activitate a OMC;

Sa se aleaga moderatorii pentru noua CM

Sa se decida asupra datei si locatiei noii CM

Drumul catre Doha 1999-2001

A fost nevoie de doi ani pentru a recompune pachetul de probleme supuse negocierilor;

OMC a trebuit sa-si recompuna echilibrele, sa mentina progresele în directiile fixate la Marrakesh, Singapore si Geneva si sa demonstreze membrilor sai si societatii civile ca SCI trebuie sa ramâna o componenta esentiala a raspunsului la provocarile globale si nu o parte a problemei;

Esecul de la Seatle nu afectat notabil activitatile OMC;CG, comitetele si grupurile de lucru au gestionat corect activitatile, solutionarea diferendelor s-a îmbunatatit, asistenta tehnica a sporit si aderarea de noi membri a ramas o prioritate;

Totusi, încrederea membrilor a fost scutcircuitata;

CG a adoptat un Program de lucru structurat pe mai multe parti:

Negocierile în doemniul agriculturii si serviciilor;

Implicarea DG si a presedintelui CG într-un program de consultare cu cu guvernele tarilor membre;

Ajungerea la un acord privind problemele implementarii acordurilor de catre T în c d ;

Transparenta si participarea;acordurile regionale; comert si pauperitate; asistenta tehnica; mecanismul de implementare;

Conferinta Ministeriala de la Doha 2001

În 2001 productia si comertul mondial au înregistrat cele mai slabe performante din ultimii 10 ani;

S-au creat 6 grupuri de lucru privind: agricultura; implementarea; relatia comert-mediu; regulile OMC; aspectele de la Singapore;TRIPS si alte aspecte;

Grupurile de lucru s-au reunit la momente diferite pentru a putea permite participarea tuturor membrilor;

Doha s-a deosebit de Seatle prin:

Problemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare privind agricultura si serviciile;

Lista cu privire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile;

Ministrii au constientizat efectele negative pe care le-ar genera înca un esec al negocierilor;

Climatul politic se schimbase; era o dorinta puternica de afirmare a intereselor comune si de a se transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI dupa prabusirea CI si dupa evenimentele din SUA;

Se depusesera eforturi sporute anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor în formularea de p.d.v în procesul de pregatire;

Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor;

Declaratia de la Doha a vizat:

Aspectele legate de implementare;

Agricultura;

Serviciile;

Accesul la piete pentru produsele non-agricole;

TRIPs;

Problemele Singapore;

Regulile OMC;

Aranjamentele regionale;

Solutionarea diferendelor;

Comert – mediu;

Tratamentul diferentiat si mai favorabil;

Conferinta Ministeriala de la Cancun

Reuniunea a început cu desemnarea “facilitatorilor” care sa conduca consultarile în cele 5 grupuri de lucru pentru princpalele aspecte – agricultura, aspectele Singapore, NAMA, problemele dezvoltarii, alte aspecte;

Grupurile au lucrat în paralel nu secvential ca la Doha;

Cea mai sensibila problema a ramas tot cea agricola;

Pentru ca SM nu au agreat proiectul de text înaintat de Stuart Harbinson, SUA si UE au înaintat un proiect propriu în iulie 2003 pe care îl doreau ca baza pentru Declaratia Ministeriala;

Grupul celor 20 a respins textul;

Reuniunea a esuat în avansarea în ce priveste agenda rundei.

În activitatea OMC sunt de retinut urmatoarele probleme

Participarea în crestere a TCD la activitatile organizatiei si la definirea agendei acesteia;

Atentia sporita pe care negociatorii trebuie sa o acorde barierelor comerciale apartinând unei noi generatii;

Influenta în crestere pe care o exercita grupurile societatii civile asupra agendei comerciale si a politicilor sectoriale din tarile membre.

10 avantaje derivate din participarea la SCI

SCI promoveaza stabilitatea la scara internationala;

Diferendele sunt solutionate într-o maniera constructiva;

Regulile de conduita sunt benefice pentru toti actorii participanti la sistem;

Comertul liber reduce costurile vietii;

SCI ofera posibilitati mai largi de alegere a bunurilor si serviciilor;

Comertul contribuie la sporirea veniturilor;

Comertul stimuleaza cresterea economica;

Principiile de baza simplifica si eficientizeaza activitatile economice;

Guvernele pot rezista mai usor la presiunile lobby-rilor,

Sistemul încurajeaza buna guvernare.

Perceptii critice la adresa SCI

OMC dicteaza politicile comerciale ale statelor;

OMC este pentru comertul liber cu orice pret;

Interesele comerciale au prioritate asupre celor de dezvoltare;

Interesele comerciale au prioritate asupre celor ambientale;

Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate;

SCI accentueaza saracia si conduce la pierderi de locuri de munca;

TCD nu au nici-o forta în cadrul OMC;

OMC se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese;

Tarile mai slabe sunt fortate sa adere la OMC;

OMC este o organizatie nedemocratica.

Peste 10 ani de functionare a OMC

OMC s-a dotat cu o densa retea compusa din acorduri multilaterale si de angajamente nationale si dispune de un mecanism conolidat de SD si de revizuire a politicilor comerciale;

Primele semnale privind capacitatea OMC de a gestiona SCI sunt pozitive;

Întrebarea care se poate pune este- Mai este sigur viitorul sistemului comercial multilateral?

Primii 10 ani indica-progrese notabile; evolutii pozitive dar si stagnari sau esecuri;

Concluzii

SCI este o interesanta colectie de reusite dar va trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a provocarilor derivate din procesul de globalizare;

OMC este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de guvernare globala, care implica în perspectiva o revizuire si o mai clara definire a functiilor diferitelor organizatii internationale;

Doar o combinatie sinergica între reformele interne si modificarea fundamentelor guvernarii globale poate garanta faptul ca OMC îsi va valorificaintegral potentialul de care dispune.