BAZELE CONTABILITATII

BAZELE CONTABILITATII

CURS NR. 2

ACTIVE PASIVE

D

A = Cp + D

Influenta operatiunilor asupra celor trei elemente poate fi tratata in mod diferit in functie de acceptiunea avuta in vedere, cea clasica, care porneste de la ecuatia A= P sau cea moderna care porneste de la ecuatia A= Cp + D .

In cadrul acestei acceptiuni , cele doua elemente care suporta modificari presupun existenta a 4 situatii posibile:

Modificari in volumul patrimoniului in sensul cresterii A si P ; A+x = P+ x

Modificari in volumul patrimoniului in sensul scaderii A Si P ; A- x = P+ x

Modificari numai in structura activelor in sensul cresterii si scaderii concomitente a acestora; A+ x -x = P

Modificari numai in structura P in sensul cresterii si scaderii concomitente a acestora; A= P +x -x

!!! 1 si 2 = modificari de volum

è

3 si 4 = modificari de structura

A = P è P = Cp + D è 9 situatii posibile :

A + x = Cp + D + x

A + x = Cp + x + D

A - x = Cp + D - x

A - x = Cp -x + D

A + x -x = Cp + D

A = Cp + x -x + D

A = Cp + D + x -x

A = Cp + x + D - x

A = Cp - x + D - x

Aplicatii:

I . Reflectati cu ajutorul bilantului si a contului de profit si pierdere , indicand natura modificarilor si intocmind relatia de echilibru dupa fiecare din urmatoarele operatiuni:

se achizitioneaza de la furnizori , cu plata ulterioara, materii prime in valoare de 1000 lei .

A P

A+ x = Cp + D + x

se achita din disponibilul de la banca ½ din datoria fata de furnizor.

A P

A-    x = Cp + D -x

3. se presteaza servicii de consultanta unui client in valoare de 800 lei care se vor incasa ulterior in numerar .

BILANT CONT DE PROFIT SI

PIERDERI

A P

A + x = Cp + x + D

4. se incaseaza creanta de la client in disponibilul de la banca

A P

TA =1300 Tp=1300

A-    x + x = Cp + D

5. societatea achita ½ din datoria ramasa fata de furnizor printr-un credit bancar.

A P

A = Cp + D + x - x

6. se dau in consum ½ din materiile prime

cheltuieli Cpp venituri

A P

A - x = Cp -x + D

7. se incorporeaza in capitalul social rezultatul exercitiului

A P

A = Cp + x -x + D

Dubla inregistrare - cu ajutorul bilantului se realizeaza dubla reprezentare .Bilantul ofera o imagine statica asupra elementelor primordiale la un moment dat (el nu surprinde evolutia elementementelor primordiale intre inceputul si sfarsitul exercitiului).

Intre doua bilanturi (bilantul initial si cel final) elementele primordiale sufera modificari in sensul cresterii si scaderii lor. Aceasta evolutie (dinamica) este surprinsa cu ajutorul contului.

Elementele contului :

1. Titlul (denumirea + simbolul contului )- ofera informatii cu privire la natura elementului reflectat cu ajutorul contului .Ex : 121 profit si pierdere
2. Explicatia operatiei inscrisa in cont - ofera informatii suplimentare cu privire la natura operatiei care are loc asupra elementului patrimonial reflectat cu ajutorul contului.

3. Debitul si creditul - prin conventie cele doua desemneaza partea stanga si partea dreapta a contului , indiferent de natura elementului reflectat cu ajutorul contului.

D C

4. Soldul initial - reflecta existenta initiala a elementelor patrimoniale preluata din bilantul initial . Soldul initial reprezinta : - in cazul conturilor descise pentru active, existentele initiale preluate din bilantul initial;

- pentru conturile deschise pentru pasive , existentele initiale preluate din bilantul initial;

- pentru conturile deschise pentru cheltuieli si venituri nu reprezinta niciodata sold initial.

5. Rulajul contului - reflecta miscarile sau transformarea elementelor reflectate cu ajutorul contului in urma operatiunilor care au loc pe parcursul unui exercitiu.Acesta reprezinta: - in cazul conturilor deschise pentru active , rulajul debitor reprezinta cresterea elementelor de activ reflectate, rulajul creditor -scaderea;

- in cazul conturilor deschise pentru pasive , rulajul creditor reprezinta cresterea elementelor de pasiv reflectate, rulajul debitor -scaderea;

-in cazul conturilor de cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cheltuielile ocazionate pe parcursul perioadei, rulajul creditor reprezinta cheltuielile incorporate in rezultat la sfarsitul perioadei;

- pentru conturile de venituri, rulajul creditor reflecta veniturile obtinute pe parcursul perioadei , rulajul debitor reflecta veniturile incorporate in rezultatl a sfarsitul perioadei.

Obs. RC al contului de cheltuieli semnifica nu scaderea cheltuielilor ci incorporarea lor in contul de profit si pierderi , iar RD al conturilor de venituri nu semnifica scaderea veniturilor ci incorporarea lor in rezultat .(RC= rulaj creditor, RD = rulaj debitor).

6. Total sume - reprezinta totalitatea sumelor consemnate pe parcursul unei perioade in debitul , respectiv creditul costurilor , inclusiv existentele initiale (cuprind rulajul perioadei si cand este cazul , soldurile initiale).

Pentru conturile de activ : total sume debitoare = rulaj debitor + sold initial debitor

TSD = RD + SiD

TSC = RC

Pentru conturile de pasiv:

TSD = RD

TSC = RC + SiC (sold initial creditor)

Pentru cheltuieli:

TSD = RD

TSC = RC

Pentru venituri:

TSD = RD

TSC =RC

D active C D pasive C

SFC = TSC -TSD

SFD = TSD -TSC

D cheltuieli C D venituri C

7. Soldul final - reflecta existentele finale ale elementelor patrimoniale la sfarsitul unei perioade si reflecta : - in cazul contului de activ , existentele finale de active la sfarsitul perioadei si poate fi numai debitor;

- in cazul contului de pasive è existentele finale de pasive la sfarsitul perioadei si poate fi numai creditor ;

- in cazul conturilor de cheltuieli si venituri nu reprezinta niciodata sold final, deoarece cheltuielile si veniturile au fost incorporate la sfarsitul perioadei in rezultat.

Pentru active :

SFD = TSD -TSC è SFD= sold final debitor

Pentru pasive :

SFC = TSC -TSD è SFC = sold final creditor

Pentru venituri si cheltuieli : è nu au

Regulile de functionare ale conturilor - indica modul in care conturile functioneaza in functie de natura lor .Se disting reguli partiale si reguli generale de functionare a conturilor .

Reguli generale :

1. Regula generala de functionare a conturilor de activ

conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele initiale de active preluate din bilantul initial;

se mai debiteaza cu cresterea sau majorarea activelor pe parcursul perioadei ;

se crediteaza cu scaderea activelor pe parcursul perioadei;

prezinta numai sold final debitor(daca exista) reflectand existentele finale de active la sfarsitul perioadei.

2. Regula generala a conturilor de pasiv

-incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele initiale de pasive preluate din bilantul initial;

- se debiteaza cu scaderea pasivelor pe parcursul perioadei;

- se crediteaza cu cresterea pasivelor pe parcursul perioadei;

- prezinta numai sold final creditor daca exista, reflectand existentele finale de pasive la sfarsit de perioada .

3. Regula generala a conturilor de cheltuieli

nu prezinta niciodata sold initial ;

se debiteaza pe parcursul perioadei cu cheltuieli ocazionate;

se crediteaza la sfarsitul perioadei cu cheltuieli incorporate in rezultat (! Nu cu scaderea cheltuielilor!)

nu prezinta niciodata sold final.

4. Regula generala a contului de venituri

nu prezinta niciodata sold initial;

se crediteaza pe parcursul perioadei cu veniturile obtinute;

se debiteaza pe parcursul perioadei cu veniturile incorporate in rezultat (nu cu scaderea veniturilor!);

nu prezinta niciodata sol final .

Analiza contabila . Formula contabila

Consemnarea in contabilitate a operatiilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape de analiza contabila :

Stabilirea naturii operatiei - este etapa in care se identifica natura operatiei ce urmeaza a fi consemnata;

Stabilirea influentei operatiei asupra patrimoniului;

Stabilirea conturilor corespondente - se identifica conturile care reflecta modificari care au avut loc asupra patrimoniului , adica asupra bilantului si contului de profit si pierderi;

Aplicarea regulilor de functionare a conturilor;

Intocmirea formulei contabile;

Ex: efectuati analiza contabila pentru urmatoarea operatie: se achizitioneaza de la furnizor marfuri in suma de 200 lei , cu achitarea ulterioara .

1. natura operatiei - achizitie de marfuri ;

2. stabilirea modificarilor patrimoniale : cum afecteaza operatia patrimoniul :

-in activ creste stocul de marfuri ;

-in pasiv creste datoria fata de furnizor.

3. Aflarea conturilor corespondente

371- marfuri

401- furnizori

4. aplicarea regulilor de functionare a conturilor

371 A + ( ↑) D

401 P + (↑ ) C

5. stabilirea formulei contabile

D C

371 marfuri = 401 furnizori 2000

D 401 C

D 371 C

Clasificarea formulelor contabile

1. Din punct de vedere al numarului conturilor debitoare , respectiv creditoare:

formula contabila simpla - un singur cont debitor si un singur cont creditor;

formule contabile complexe -un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare ; sau : un singur cont creditor si doua sau mai multe conturi debitoare.

2. Dupa scopul pentru care sunt intocmite :

formule contabileintocmite conform legislatiei in vigoare;

formule contabile de stornare.

Corectarea prin stornare se poate realiza in doua variante:- prin stornare in negru (consta in intocmirea unei formule contabile inverse formulei contabile gresite ) sau stornarea in rosu ( consta in intocmirea unei formule contabile identice cu cea gresita , cu deosebirea ca sumele vor fi consemnate cu culoare rosie ,in chenar ,sau cu semnul "- " , oricare dintre cele trei variante avand semnificatia matematica a semnului de scadere.

Ex: s-a constatat intocmirea formulei contabile gresite pentru operatia cumparare de marfuri de la furnizor

401 furnizor = 371 marfuri

1). Corectarea prin stornare in negru

401 furnizor = 371 marfuri 2000

371 marfuri = 401 furnizor

D 401 C

D 371 C

371 = 401

Stornarea in negru denatureaza rulajele conturilor .

2).Stornarea in rosu

401 furnizori = 371 marfuri 2000

401 furnizori = 371 marfuri - 2000

D 371 C D 401 C

Intocmirea formulei contabile corecte

371 marfuri = 401 furnizori 2000

PLANUL DE CONTURI GENERAL (PCG)

PCG reprezinta o lista a tuturor conturilor impuse de catre reglementarile contabile in vigoare. In lista conturilor este inclus fiecare cont cu denumirea si simbolul sau.

PCG se detaliaza pe mai multe niveluri :

clasele de conturi cu o singura cifra in simbol (9 clase => 1.9)

grupele de conturi cu 2 cifre in simbol ;

conturi sintetice de gradul I ( cu 3 cifre in simbol); (Ex : clasa 2 , conturi de imobilizari , grupa 20 imobilizari necorporale , contul 201 - cheltuieli de constituire )

conturi sintetice de gradul II (4 cifre in simbol) (ex: clasa 2 -conturi de imobilizari , grupa 21 -imobilizari corporale , contul 211 -terenuri si amenajari de terenuri , cont sintetic de gradul II 2111 - terenuri ) .

conturi analitice (cel putin 4-5 cifre ) (alegerea e la latitudinea entitatii patrimoniale)

Planul de conturi general romanesc cuprinde 9 clase de conturi , de la 1 la 9.

BILANT CPP

ACTIVE PASIVE CHELTUIELI VENITURI

Conturile pot avea urmatoarele functii contabile :

-conturile de activ => functie contabila de activ ;

-conturile de pasiv => functie contabila de pasiv;

-exista si conturi bifunctionale (cand reflecta o creanta are functie de activ , cand reflecta o datorie are functie de pasiv).

Aplicatie : ( se va rezolva in 10 mai 2008 , ora 9:00) curs nr 3)

Consemnati in evidente cronologice si sistematice (registrul jurnal si registrul cartea mare) urmatoarele operatiuni:

trei asociati hotarasc infiintarea unui SRL subscriind un capital de 2000 lei;

asociatii aduc la dispozitia societatii capital concretizat in : calculator -1500 lei ; marfuri -300 lei ; disponibil bancar - 200 lei ;

se transforma capitalul subscris nevarsat in capital subscris varsat;

se achizitioneaza un program informatic la un pret negociat cu furnizorul de 1800 lei fara TVA si TVA 19 % (furnizorul de imobilizari );

se achizitioneaza un autoturism la un pret negociat cu furnizorul de 20000 lei fara TVA si TVA 19% (furnizorul de imobilizari);

se amortizeaza programul informatic lunar, incepand cu luna urmatoare punerii in functiune , pe o durata de 2 ani, prin metoda liniara;

se amortizeaza autoturismul lunar , incepand cu luna urmatoare punerii in functiune timp de 4 ani ;

dupa amortizarea completa a programului informatic, acesta se scoate din evidenta (dupa 2 ani);

dupa 1 an se vinde mijlocul de transport la un pret negociat cu cumparatorul de 15000 lei fara TVA si TVA 19 %;

se scoate din evidenta mijlocul de transport vandut;

se cumpara materii prime de la furnizor la cost de achizitie de 1200 lei fara TVA si TVA 19%;

se dau in consum ½ din materiile prime

se obtin produse finite la cost de producator de 3000 lei;

se vand produse finite la pret de vanzare de 4000 lei fara TVA si TVA 19%;

se descarca gestiunea de produsele finite vandute;

se cumpara marfuri la cost de achizitie de 2000 lei fara TVA si TVA 19%;

se vand marfurile, incasarea facandu-se pe loc, in numerar;

se descarca gestiunea de marfurile vandute;

se incaseaza creantele de la clienti ½ in disponibilul de la banca si ½ in numerar;

se achita datoria fata de furnizor din disponibilul de la banca;

se inregistreaza statul de plata pentru luna curenta , 10000 lei;

se inregistreaza retinerea impozitului din salar , suma de 2800 lei;

se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale , suma de 1950 lei;

se achita in numerar obligatiile fata de bugetul statului (impozitul din salar si contributia unitatii la asigurarile sociale);

se ridica suma de 100 lei din casierie si se depune la banca ;

se regularizeaza TVA;

se inchid conturile de venituri si cheltuieli prin incorporarea in conturile rezultate.