CONTABILITATEA FINANTARII DIN SURSELE BUGETELOR LOCALE

Contabilitatea finantarii din sursele bugetelor locale

1 Particularitati de finantare prin bugetele locale

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor de interes local se asigura astfel:

integral din bugetul local, in functie de subordonare;

din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare;

integral din venituri proprii

Institutiile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate la bugetul unitatii administrativ - teritoriale care le finanteaza. Ele mai pot folosi, pentru desfasurarea si largirea activitatii lor, mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale. Fondurile acordate de persoanele juridice si fizice in vederea participarii impreuna cu autoritatile administratiei publice locale la finantarea unor actiuni de interes public, precum si mijloacele banesti primite in situatia institutiilor si serviciilor publice, finantate integral de la buget, sunt varsate direct de la bugetul de local din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului local, iar fondurile se vor utiliza potrivit destinatiilor stabilite de transmitator.

Veniturile proprii ale bugetelor institutiilor de interes local, provin din taxe, chirii, manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor de interes local, finantate integral din veniturile proprii, raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot hotari ca soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor subordonate, finantate integral din venituri proprii, sa se preia la bugetul local, dupa deducerea sumelor incasate anticipat si a obligatiilor de plata.

Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din venituri proprii se intocmesc o data cu bugetul institutiei sau serviciului public de interes local de care apartin si se aproba o data cu bugetul acestora.

Veniturile si cheltuielile activitatilor finantate integral din venituri proprii se grupeaza pe baza clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobata de Ministerul Finantelor Publice.

In situatia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele activitatilor finantate integral din veniturile proprii, cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.

Soldurile anuale, rezultate din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii, se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie sau se preiau ca venit la bugetul local.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba contractarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, conform acordurilor incheiate, din resursele aflate la dispozitia unitatii administrativ-teritoriale, cu exceptia transferurilor de la bugetul de stat cu destinatie speciala.

Instrumentele datoriei publice locale sunt, in principal, urmatoarele:

titluri de valoare;

imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit.

Emiterea si lansarea de titluri de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii sau al altor institutii specializate.

Ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, dobanzile si comisioanele datorate de unitatile administrativ-teritoriale se prevad in bugetul local. imprumuturile contractate de unitatile administrativ-teritoriale pot fi garantate de catre autoritatea administratiei publice locale prin orice sursa de venituri.

Datoria publica locala nu reprezinta obligatia sau raspunderea Guvernului. Aceasta va fi rambursata exclusiv din veniturile prin care s-a garantat imprumutul respectiv de catre autoritatile administratiei publice locale.

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale.

Valoarea totala a imprumutului care poate fi angajat de autoritatile administratiei publice locale este supusa urmatoarelor limite:

nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului fiscal in care se face imprumutul;

autoritatile administratiei publice locale nu pot angaja imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi an fiscal.

Ca si in cazul finantarii din bugetul de stat, finantarea din sursele bugetelor locale parcurge cele doua etape. O alta similitudine consta in aceea ca deschiderea de finantare afecteaza de asemenea conturi in afara bilantului, procedura de deschidere a finantarii respectand documentatia prezentata la inceputul acestui capitol. Aci apare insa si deosebirea majora cu implicatii directe in contabilitatea institutiilor de subordonare locala si anume: intre ordonatorii de credite de la nivelurile unitatilor administrativ - teritoriale nu exista relatiile de subordonare identificate la nivel central. Conform legii finantelor publice locale institutiile de institutiile publice de interes local functioneaza cu deplina autonomie. Din acest motiv, ordonatorii finantati din bugetele locale nu desfasoara lantul de relatii cu ordonatorii de rang superior, ei fiind direct raspunzatori de elaborarea bugetului, solicitarea creditelor si executia bugetelor.

2 Sistemul de conturi

In conditiile autonomiei la nivel local, contabilitatea publica realizeaza o diferentiere a creditelor bugetare in functie de perioada de timp pentru care sunt aprobate, respectiv deschide. Astfel, la nivelul fiecarui ordonator de "subordonare" locala se evidentiaza credite aprobate, conform bugetului, utilizand contul 8060 "Credite bugetare aprobate". in acest cont se inregistreaza creditele bugetare solicitate si aprobate pentru tot exercitiul bugetar.

Deschiderea de finantare se realizeaza pe trimestre cu ajutorul contului 8068 "Credite repartizate din bugetul local", care se debiteaza , la inceputul trimestrului cu creditele bugetare alocate pe baza repartizarii pe trimestre a creditelor, precum si cu suplimentarile din cursul trimestrului. Contul se crediteaza cu diminuarile sau anularile de credite bugetare efectuate in cursul trimestrului. Soldul debitor reprezinta credite repartizate din bugetele locale pana la sfarsitul perioadei.

Toti ordonatorii de la nivel local evidentiaza credite bugetare pentru nevoi proprii, conform bugetului aprobat. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul contului 8069 "Credite repartizate din bugetul local pentru cheltuieli proprii". Acest cont functioneaza la toti ordonatorii finantati din bugete locale si inregistreaza creditele deschise pe trimestre cu destinatia cheltuieli proprii.

Ca si in cazul deschiderii de finantare din sursele bugetului de stat, conturile specifice deschiderii finantarii pe seama resurselor bugetelor locale inregistreaza solduri care nu se preiau la inceputul exercitiului urmator.

In ceea ce priveste finantarea propriu-zisa remarcam concordanta politicilor contabile aplicabile. Astfel, regulile si procedurile prezentate la finantarea din sursele bugetului de stat se reitereaza in cazul institutiilor de interes local. Cum insa sursa de finantare este diferita, conturile de plati nete, cheltuieli efective si rezultat patrimonial primesc, ca ultima cifra in simbol, cifra 2 care desemneaza ca sursa de finantare bugetul local. Asadar, conturile utilizate pentru finantarea propriu-zisa din sursele bugetelor locale sunt urmatoarele:

770.2 "Finantare de la bugetele locale" utilizat pentru evidentierea platilor nete, dupa aceleasi reguli ca si in cazul finantarii din bugetul de stat;

conturi din clasa 6 "Cheltuieli" pentru inregistrarea dupa natura a cheltuielilor efective;

122.2 "Rezultatul exercitiului - bugetul local" pentru stabilirea rezultatului executiei bugetului local respectiv.

3 Contabilitatea finantarii institutiilor publice de interes local

Neavand legaturi ierarhice, ordonatorii de interes local inregistreaza deschiderea de finantare in conditii de autonomie deplina. Mentionam ca pe linia unor proiecte sau actiuni comune au loc transferuri de fonduri intre ordonatorii de credite de la acest nivel. Acest lucru se demonstreaza cu ajutorul exemplului urmator.

Exemplu:

Primaria generala a capitalei beneficiaza de o finantare in baza bugetului propriu de 2.000.000 lei pentru exercitiul bugetar N. Pentru trimestrul I se repartizeaza din bugetul primariei, conform repartizarii pe trimestre a cheltuielilor acesteia suma de 500.000 lei din care 490.000 lei sunt credite bugetare pentru cheltuieli proprii si 10.000 lei se repartizeaza primariei sectorului 1 in vederea modernizarii parcului Herastrau.

1. inregistrarile in contabilitatea primariei generale:

aprobarea finantarii pentru exercitiul bugetar N

repartizarea creditelor bugetare aferente trimestrului I din creditele aprobate exercitiului N, cu recunoasterea creditelor pentru cheltuieli proprii

repartizarea creditelor pentru modernizarea parcului

2. inregistrarea creditului bugetar de 10.000 lei la primaria sector 1

Pentru finantarea propriu-zisa abordarea contabila este similara celei de la finantarea din sursele bugetului de stat, cu respectarea cifrei 2 in simbolul conturilor de plati nete, cheltuieli efective si rezultat, care semnifica drept sursa de finantare bugetul local.

3.5 Contabilitatea finantarii din sursele bugetelor fondurilor speciale si din fonduri cu destinatie speciala

Contabilitatea finantarii din fonduri speciale

Bugetele fondurilor speciale se elaboreaza si aproba separat de bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale de stat. Conform legii finantelor publice se elaboreaza bugete pentru fondul de asigurari sociale de sanatate si pentru fondul asigurarilor de somaj. In afara acestora, in functie de prioritatile si sarcinile statului dintr-o anumita perioada se pot crea noi fonduri speciale a caror viabilitate sa corespunda perioadei si obiectivelor . Bugetele fondurilor speciale se aproba ca anexa la legea bugetului de stat. Proiectele acestor bugete se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective.

Potrivit proiectului de norme metodologice, contabilitatea finantarii din fonduri speciale, finantare cu caracter de complementaritate, functioneaza dupa regulile cunoscute, de recunoastere a unor venituri in baza carora se constituie, respectiv alimenteaza un cont de disponibil.

Sistemul de conturi specific finantarii din fonduri speciale, potrivit acestor norme cuprinde:

conturile de venituri din fonduri speciale si anume: 731 "Veniturile fondului asigurarilor sociale de sanatate", 732 "Veniturile fondului special pentru protejarea asiguratilor" si 734 "Veniturile bugetului asigurarilor de somaj". Sunt conturi cu functii contabile de pasiv, care se crediteaza cu ocazia recunoasterii veniturilor si se debiteaza, la sfarsitul exercitiului, pentru inchidere;

conturile de disponibilitati create pe seama acestor venituri sunt: 571 "Disponibil din fondai de asigurari de sanatate", 572 "Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguratilor" si 574 "Disponibil din veniturile bugetului asigurarilor de somaj". Toate sunt conturi de activ, care se debiteaza cu ocazia constituirii si alimentarii disponibilitatilor si se crediteaza cu platile nete de casa efectuate din sursele fondurilor speciale. Soldurile sunt debitoare si reprezinta disponibilitati neconsumate din sursele fondurilor speciale;

conturile de cheltuieli recunosc si in acest caz consumurile finantate din aceste surse;

contul 122 "Rezultatul exercitiului" in care se stabileste excedentul sau deficitul din executia bugetelor fondurilor speciale.

Exemplu

O institutie publica primeste o finantare de 100.000 lei din fondul asigurarilor sociale de sanatate. In baza acestei finantari cumpara de la furnizori materiale sanitare in valoare de 100.000 lei, achita furnizorul si da in consum materiale in valoare de 98.000 lei:

1. primirea finantarii

2. achizitia de materiale sanitare

3. achitarea furnizorului din sursele fondului special

4. darea in consum a materialelor sanitare

5. inchiderea contului de cheltuieli

inchiderea contului de venituri

rezultatul patrimonial obtinut in executia bugetului fondului special reprezinta excedent de 2.000 lei, corespunzator valorii stocului de materiale sanitare.

Avand in vedere ca si fondurile speciale sunt bani publici gestionati prin sistemul unitar de bugete, consideram oportuna procedura contabila de finantare folosita si exemplificata in cazul finantarii din sursele bugetului statului. In aceste conditii la contul 770 "Finantare de la buget" se vor crea analitice distincte pentru fiecare fond special in parte, urmand ca platile nete sa se faca din contul de finantare si nu printr-un cont de disponibil.

3.5.2 Contabilitatea finantarii din fonduri cu destinatie speciala

Indiferent de subordonare, institutiile publice pot sa beneficieze de sume primite sub forma de donatii, sponsorizari sau granturi. Toate acestea au la baza contracte sau conventii prin care donatorul stabileste suma si destinatia finantarii avansate. Asadar, acest gen de finantare nu are ca obiect banul public ci surse din tara sau strainatate primite din sectorul public sau privat datorita interesului in activitatea sustinuta financiar.

Contabilitatea finantarii din fonduri cu destinatie speciala respecta procedura exemplificata la finantarea din fonduri speciale, dar utilizeaza conturi specifice sursei:

735 "Veniturile fondurilor cu destinatie speciala";

550 "Disponibil din fonduri cu destinatie speciala"

conturile de cheltuieli dupa natura;

122.30 "Rezultatul exercitiului - asistenta financiara nerambursabila"

3.6 Contabilitatea autofinantarii sau a finantarii din venituri proprii

Autofinantarea poate fi unica forma de sustinere financiara a unei institutii, dupa cum se poate constitui si ca forma complementara de finantare. Oricare ar fi situatia de fapt, veniturile proprii se obtin din activitatile specifice institutiei in cauza si sunt destinate in totalitate desfasurarii activitatii sale.

Pe seama veniturilor proprii se constituie un disponibil distinct in care sunt recunoscute in casarile si platile efectuate, avand la baza aceleasi subdiviziuni ale clasificatiei bugetare. Contul de disponibil este 560 " Disponibil din venituri proprii ", cont de activ, in debitul caruia se inregistreaza incasarile din activitatea proprie, iar in credit platile efectuate pe seama veniturilor proprii. Soldul contului este debitor si reprezinta disponibilitati existente in cont.

Pentru determinarea rezultatului exercitiului in conditiile autofinantarii se utilizeaza contul 122.3 "Rezultatul exercitiului - venituri proprii", respectand aceeasi procedura.

Exemplu:

O institutie din domeniul sanatatii, care functioneaza in regim de autofinantare incaseaza in numerar, pe baza de chitante, taxe de consultatii, analize si spitalizari in suma de 15.000 lei. Pe seama lor se constituie disponibilul in baza caruia se realizeaza o serie de tranzactii.

Incasarea veniturilor din activitatea proprie

constituirea disponibilului

Tranzactiile perioadei efectuate in baza veniturilor proprii:

se procura medicamente in valoare de 3.000 lei

□ se achita furnizorul

□ se cumpara cu numerar hrana pentru bolnavii spitalizati, in valoare de 500 lei si se da in consum integral:

a) ridicare de numerar din disponibil si depunere in casierie

b) cumparare hrana cu numerar

c) darea in consum a hranei

□ se dau in consum integral medicamentele cumparate

□ se inregistreaza salarii brute in valoare de 10.000 lei

se inregistreaza retineri din salarii: contributii individuale la asigurari sociale 950 lei, sanatate 650 lei, somaj 100 lei si impozit pe salarii 1.600 lei

se ridica numerar si se achita salariile nete care sunt in valoare de 6.700 lei:

a) ridicare numerar din disponibil

b) depunerea in casierie

c) achitarea restului de plata

2. Inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri si stabilirea rezultatului patrimonial.

□ inchidere conturi de cheltuieli

inchiderea contului de venituri

rezultatul exercitiului reprezinta excedent de 1.500 lei. Disponibilul din cont este de:

560 "Disponibil din venituri proprii"

Modalitatile de finantare prezentate sunt completate de contributii ale Comunitatii Economice Europene, precum si de imprumuturi externe ori alte surse. Ele nu fac parte din categoria finantarii bugetare, sursele in baza carora se acorda nefiind fonduri publice.