CONTINUTUL SI STRUCTURA STOCURILOR - Obiectivele si factorii organizarii contabilitatii stocurilor

CONTINUTUL SI STRUCTURA STOCURILOR

Contabilitate stocurilor de materii prime si materiale se regaseste in planul de conturi in CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE,GRUPA 30,si cuprinde: materii prime,materiale consumabile,materiale de natura obiectelor de inventar si deferente de pret la materii prime si materiale.Stocurile sunt bunuri materiale destinate a fi consumate sau vandute.

Materiile prime si materialele au un rol foarte important in cadrul intreprinderii, ele participa la procesul de fabricatie a produsului finit care prin vanzarea lui poate aduce intreprinderii un venit .

Materiile prime constituie substanta principala care compune produsul finit.

Materile consumabile participa sau ajuta la procesul de fabricatie fara a se regasi in aceeasi forma in produsul finit .

Materialele de natra obiectelor de inventar sunt mijloacele de munca, folosite la mai multe cicluri de productie, dar care nu indeplinesc conditiile de la mijloacele fixe. Materialele de natura obiectelor de inventar au o valoare mai mica decat limita stabilita de lege la mijloacele fixe indiferent de durata de folosinta sau cu o durata mai mica de un an indiferent de valoarea lor.

1.1          Diferentele de pret la materii prime si materiale este un cont rectificativ prin modul de suplimentare a pretului,cu diferentele de pret dintre cel efectiv de intrare si cel prestabilit de inregistrare,atunci cand este cazul. Stocurile

Stocurile reprezinta  acele valori economice care intervin in ciclul de exploatare al unitatii patrimoniale pentru a fi consumate in primele faze de fabricatie ca materii prime si materiale consumabile, pentru a fi vândute în situatia in care acestea apar ca produse finite sau marfuri,productie in curs de executie, daca au calitatea de productie neterminata.

Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa în stocuri si productia în curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internationala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicata începând cu 1.01.1976 si revizuita în anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare.

Stocurile pot fi:

Bunuri achizitionate în scopul revânzarii ( marfa cumparata de un comerciant cu amanuntul si destinata revânzarii) sau orice alta achizitie având acest scop;

Bunuri finite sau în curs de executie fabricate de întreprindere;

Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite în procesul de productie;

Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut înca venitul aferent, în cazul prestarilor de servicii.

1.2 Clasificarea stocurilor

În contabilitatea financiara a întreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate în functie   

de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri:

Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se în componenta lor integral sau partial, în stare initiala sau transformata;

Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, în produsul rezultat;

Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale;

Animale care nu au îndeplinit conditiile de a fi trecute la animale adulte, animale de îngrasat, pasarile si coloniile de albine;

Productia în curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse nesupuse probelor si receptiei tehnice, precum si lucrarile si serviciile în curs de executie sau neterminate;

Marfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpara în vederea revânzarii ;

Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.

Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii.

În România, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 este data urmatoarea definitie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor si comenzilor în curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate:

fie a fi vândute în aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor în procesul de productie;

fie a fi consumate la prima lor utilizare.

1.3. Obiectivele si factorii organizarii

contabilitatii stocurilor

Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei în curs de executie sunt, în principal legate de realizarea functiilor comerciale ale întreprinderii.

Principalele obiective ce revin contabilitatii în acest domeniu sunt:

Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei pe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu privire la stadiul aprovizionarii.

Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea permanenta a miscarii lor. Se asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, si în cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric, înregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la inventariere, sesizarea existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare lichidarii lor.

Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidenta economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum si a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în sectiile de fabricatie.

Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel încât acestea sa poata furniza informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport aprovizionare.

Înregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate tertilor.

Evidenta si urmarirea stocurilor de produse în procesul obtinerii si livrarii la preturi competitive.

Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.

Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea si înregistrarea în contabilitate a stocurilor.

Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea în considerare a factorilor specifici care influenteaza organizarea contabilitatii activelor circulante materiale printre care:

marimea întreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de contabilitate sintetica a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina circuitul documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale constituie premise de baza a contabilitatii, întrucât operatiile specifice lor genereaza o mare diversitate de documente primare de a caror corecta întocmire si completare depinde gradul de exactitate a informatiilor furnizate.

caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, în functie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturile sintetice corespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa si contabilitatea analitica.

decalajul ce poate aparea, uneori, în vânzarea si livrarea stocurilor.

sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din productie proprie, din prelucrare la terti ) influenteaza, în principal, conturile sintetice utilizate si preturile de evaluare.

modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, în special, modul de înregistrare a acestora în contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinare a preturilor de iesire la stocurile intersarjabile.

sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza organizarea contabilitatii stocurilor în vederea calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor, iesirilor si stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, în functie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.

De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie considerati si alti factori, ca: documentele însotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul.