Contabilitatea de gestiune a consumurilor

Contabilitatea de gestiune a consumurilor

Contabilitatea consumurilor productiei de baza.

Contabilitatea consumurilor directe de materiale si modul de includere a lor in costul de productie

Contabilitatea consumurilor directe privind salarizarea si modul de includere a lor in costul productiei.

Contabilitatea si repartizarea consumurilor indirecte de productie.

Contabilitatea consumurilor activitatii auxiliare.

Calcularea costului de productie si legatura lui cu Raportul privind rezultatele financiare.

Contabilitatea pierderilor de productie

Evaluarea si contabilitatea productiei in curs de executie

Prin productia de baza a unei intreprinderi cu caracter productiv se subintelege productia care formeaza obiectul activitatii principale a intreprinderii si consta din:

productia finita;

semifabricate;

lucrari si servicii cu caracter productiv, care se desfasoara in sectiile principale de productie si care, in special, este destinata vinzarii catre alte unitati sau persoane, ca de exemplu: productia de masini si utilaje in industria constructoare de masini, productia firelor si tesaturilor in industria textila, etc.

Aceasta productie se realizeaza in mai multe faze de fabricatie succesive, organizata in mai multe sectii de producere, in care se fabrica mai multe produse sau comenzi.

Contabilitatea consumurilor productiei de baza se organizeaza cu ajutorul contului de activ 811 "Activitati de baza". Acest cont serveste pentru generalizarea informatiei privind consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor si determinarea costului lor efectiv. El este un cont de calculatie.

In debitul acestui cont se reflecta:

1. soldul productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune, care se trece din contul contabilitatii financiare 215 "Productie in curs de executie".

2. consumurile pentru fabricarea produselor in perioada de gestiune.

In creditul acestui cont se reflecta:

soldul productiei in curs de executie la finele perioadei de gestiune, care se trece la sfirsitul perioadei de gestiune in debitul contului 215"Productie in curs de executie";

costul efectiv al produselor fabricate si serviciilor prestate, rebutului definitiv si deseurilor recuperabile.

Dt 811 "Activitati de baza"    Ct

Nu are sold final.

Pentru o gestionare eficienta a materiei prime si materialelor se folosesc coduri sau numar nomenclator, care pot fi alcatuite din 7 sau 9 semne:

unde:

- contul sintetic "Materiale"

3 - subcontul "Combustibil"

2 - tipul combustibilului solid

04 - nr. de ordine "Carbune"

Documentarea consumului materialelor

Consumurile de materiale se reflecta in contabilitate in baza documentelor primare, in care sunt indicate directiile concrete de utilizare a materialelor.

Aceste documente sunt:

Fisa limita de consum - utilizata pentru eliberarea sistematica a materialelor in productie in baza limitelor prevazute. Se intocmeste in 2 exemplare: de catre sectia Aprovizionare sau sectia Planificare, reiesind din necesitatile planificate de materiale, in care obligatoriu se arata limita stabilita. Un exemplar se transmite sectiei consumatoare, iar al 2-lea - depozitului. In fisa sectiei semneaza seful depozitului, iar in fisa depozitului semneaza seful sectiei, asigurindu-se astfel un control reciproc privind veridicitatea inregistrarilor efectuate in aceste fise.

Eliberarea materialelor peste limita prevazuta sau pentru inlocuirea unor materiale cu altele este permisa numai cu autorizatia conducatorului intreprinderii sau inginerului sef. In asemenea cazuri se intocmeste Bon de inlocuire (eliberare suplimentara) de materiale care se elibereaza pentru un singur fel de materiale ( in 2 exemplare).

Dispozitie de livrare a materialelor (miscare interna) se utilizeaza pentru evidenta miscarii materialelor in interiorul intreprinderii si eliberarii acestora catre subdiviziunile structurale ale intreprinderii plasate in alte teritorii ( in 2 exemplare).

Bon de consum - se intocmeste pentru eliberarea de o singura data a materialelor consumate pentru necesitatile generale ale intreprinderii ( in 2 exemplare).

Metodele de repartizare a consumurilor materiale

In majoritatea ramurilor, consumurile directe de materiale se includ in mod direct in costul productiei, adica nemijlocit pe baza datelor din documentele primare, fara efectuarea unor calcule suplimentare. Insa, includerea directa a consumurilor materiale in costul produselor nu este intotdeauna posibil.

De ex: in unele ramuri complexe ale industriei unde din unul si acelasi material se fabrica cateva tipuri de produse, materialele utilizate se repartizeaza pe tipuri de produse indirect in baza urmatoarelor metode:

a)      Proportional consumului normat de materiale

Aceasta metoda se utilizeaza in intreprinderi care fabrica din acelasi material produse neomegene: la intreprinderi constructoare de masini, la fabrici de mobila, incaltaminte, etc.

Conform acestei metode, se parcurg urmatoarele etape:

se stabilesc consumurile normate totale de materiale prin inmultirea volumului de productie cu consumurile normate pe unitate de produs pentru fiecare tip de produs fabricat din aceeasi materie prima.

se stabileste coeficientul de repartizare prin raportul dintre cantitatea totala de materiale efectiv consumata si consum normativ total de materiale.

se determina consumurile efective de materiale pe fiecare tip de produs prin inmultirea coeficientului de repartizare cu consumul normativ de materiale.

EXEMPLU:

Din materialul "X" se fabrica 2 produse: A - 500 unitati si B - 800 unitati. Pentru fabricarea acestor produse s-a consumat 6840 kg de materialul X. Norma de consum pentru unitate pentru produsul A - 8 kg/unit si pentru produsul B - 4 kg/unit. Pretul materialului = 10 lei/kg.

Situatia de repartizare consumului de materialul X

Reflectarea consumului materialului X pentru fabricarea produselor:

Dt 811/A - 38 000 lei

Dt 811/B - 30 400 lei

Ct 211/X - 68 400 lei

b)     Metoda coeficientilor de echivalenta

Aceasta metoda se aplica la intreprinderi care fabrica din acelasi material cateva tipuri de produse foarte asemanatoare, dar care difera printr-un parametru (lungime, latime, densitate, procentaj de grasime, etc.). Ramurile in care se aplica metoda respectiva: industria alimentatiei, textila, fabricarea sticlei, etc.

Algoritmul metodei:

se alege un criteriu (un parametru tehnico-economic) cu ajutorul caruia se calculeaza coeficientii de echivalenta. De ex: consumul de materie prima, greutatea, lungimea, greutatea moleculara, densitatea, puterea calorica;

se alege produsul, sortul sau dimensiunea cea mai reprezentativa, care indeplineste rolul de produs etalon. De ex: prod. A

se calculeaza coeficientul de echivalenta prin raportarea marimii criteriului de echivalenta corespunzator fiecarui produs la marimea criteriului corespunzator produsului etalon.

Pentru produsul etalon, coeficientul de echivalenta = 1.

In ex: pentru A: Ke = 1;

B: Ke = 4/8 = 0,5 (4, 8 - normele de consum pe produse).

se exprima intreaga productie fabricata in unitati echivalente prin inmultirea volumului efectiv de productie pentru fiecare produs fabricat cu coeficientii de echivalenta;

se calculeaza consumul de materiale efectiv consumate pe o unitate echivalenta prin raportarea totalului cantitatii de materiale efectiv consumate la totalul volumului productiei in unitati echivalente.

se determina consumul efectiv de materiale pentru fiecare produs prin inmultirea consumului efectiv de materiale / unit. echivalente cu productia in unit. echivalente.

Situatia de repartizare consumului de materialul X

Consumul efectiv de materiale / unit. echiv. = 6840/900 = 7,6 lei / kg

Intreprinderile care folosesc in procesul de productie semifabricatele procurate, ca regula folosesc metoda directa de includere a lor in cost, pe baza documentelor primare.

Consumurile de combustibil tehnologic sunt stabilite in baza aparatajului tehnic instalat in locurile de utilizare a lui. Pentru aceasta se duce evidenta in registre speciale pe sectii, iar mai apoi consumurile se repartizeaza pe tipuri de produse, in baza urmatoarelor metode:

a)          proportional normelor de consum a combustibilului calculate la volumul efectiv de productie;

b)         proportional cantitatii materiei prime prelucrate;

c)          proportional masinilor - ore de functionare a utilajelor de productie.

Cantitatea de energie electrica folosita in procesul tehnologic se determina in baza contoarelor instalate la locurile de utilizare a ei. In lipsa contoarelor sau a altor aparate de masura, consumul de energie electrica se repartizeaza pe tipuri de produse, proportional numarului de ore de lucru a utilajului de productie sau a altor mecanisme electrice.

Consum de materiale auxiliare (ambalaj, piese) se includ in costul productiei indirect. Pentru aceasta ca baza de repartizare se utilizeaza normele de consum sau cantitatea de productie fabricata.

Contabilitatea consumurilor directe de materiale

Dt 811 - la suma totala a consumurilor directe de materiale utilizate in procesul de productie.

Ct 211 - consumul materiei prime, materialelor de baza, combustibilului, semifabricatelor achizitionate.

Ct 521, 539 - consumul energiei electrice, apei, aburului in scopuri tehnologice achizitionate de la furnizori.

Ct 522 - consumul energiei electrice, apei, aburului in scopuri tehnologice achizitionate de la intreprinderi - fiice, intreprinderi - asociate.

Evidenta analitica a consumurilor directe de materiale se tine pe produse in borderoul (situatia) de repartizare a consumurilor directe de materiale pe produse deschise pe sectii.

Evidenta sintetica se tine in:

Borderoul 8.11 "Activitati de baza";

Registrul 7.8 "Cheltuielile si consumurile intreprinderii" la nivelul intreprinderi.

In cazul consumurilor directe de materiale trebuie acordata o atentie sporita si luata in consideratie si deseurile, care apar, in mod firesc, in rezultatul procesului tehnologic.

De exemplu:

Deseuri - resturile de materii prime si materiale sau semifabricate, care apar in procesul transformarii materiilor prime in produs finit, care si-au pierdut total sau partial calitatile de materie prima (proprietatile fizice sau chimice).

Pentru contabilitatea corecta a deseurilor urmeaza ca acestea sa nu fie confundate cu resturile (ramasitele) de materii prime si materiale. Deseurile, in conformitate cu operatiunile procesului tehnologic, sunt transmise in alte sectii in calitate de materii prime si materiale de baza pentru fabricarea altor detalii, servicii, produse.

In contabilitate, deseurile, in functie de destinatie se grupeaza in doua grupe:

recuperabile - care pot fi utilizate in continuare in activitatea intreprinderii. Ex: in industria vinicola - tescovina, drojdiile de vin etc.

nerecuperabile - care nu mai pot fi utilizate in continuare in activitatea intreprinderii. Ex: in industria vinicola - ciorchini strugurilor, etc.

La randul sau, deseurile recuperabile in functie de modalitatea de utilizare, se clasifica in deseuri care:

pot fi utilizate pentru productia de baza sau auxiliara;

nu pot fi utilizate - acestea se folosesc in calitate de combustibil pentru alte activitati sau sunt realizate la terti.

Deseurile recuperabile se scad din costul produselor fabricate, indiferent de modalitatea de utilizare ulterioara, din aceste considerente ele urmeaza a fi masurate cantitativ si valoric. Cantitatea deseurilor se determina in baza documentelor primare, de ex. in industria vinicola - "Actele de prelucrare a strugurilor". Ulterior, in contabilitate deseurile recuperabile sunt evaluate la valoarea realizabila neta, prin intocmirea urmatoarei formule contabile:

Dt 211 Ct 811

Daca intreprinderea prelucreaza doar un singur produs, atunci valoarea deseurilor recuperabile urmeaza a fi repartizata in raport cu consumul de baza a materiei prime.

Deseurile nerecuperabile, de regula, sunt masurate doar cantitativ. Asa cum acestea nu mai pot fi utilizate, ele urmeaza a fi nimicite. In practica cheltuielile legate de evacuarea sau nimicirea deseurilor sunt neinsemnate si se contabilizeaza in componenta cheltuielilor perioadei.

La momentul de fata salarizarea angajatilor din economia nationala se infaptuieste in baza Legii salarizarii adoptata de Parlamentul RM nr. 847-XV din 14.02.2002 si Codul Muncii al RM cu modificarile si completarile ulterioare.

Se cunosc 2 factori interdependenti ce contribuie la organizarea stabilirii salariului:

sistema tarifara

formele de retribuire.

Baza organizarii remunerarii muncii o constituie sistemul tarifar ce include 3 elemente:

indicatorii tarifari de calificare;

reteaua tarifara unica de salarizare;

salariu tarifar.

Indicatorii tarifari de calificare se elaboreaza aparte pentru fiecare ramura a economiei nationale.

Reteaua tarifara serveste pentru stabilirea relatiilor in retribuirea muncii intre categoriile de munca si categoriile de muncitori.

Salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a Retelei tarifare unice serveste drept baza pentru stabilirea, in contractele colective si individuale de munca, a salariilor tarifare si de functie concrete.

Formele de salarizare ocupa un rol important in sistemul de salarizare si utilizarea eficienta a fortei de munca. In conformitate cu Codul Muncii si Legea salarizarii "munca muncitorilor si functionarilor este retribuita:

a)pe unitate de timp ( in regie);

b)      pe unitate de produs ( in acord).

Salarizarea pe unitate de timp sau in regie e forma de salarizare prin care plata fortei de munca se face in functie de timpul lucrat ( ora, zi, saptamina, luna, etc) fara sa se precizeze cantitatea de munca pe care el trebuie s-o depuna in unitatea data de timp.

Forma de retribuire dupa timp include 2 sisteme de salarizare:

a)      sistemul simplu;

b)      sistemul premial.

Sistemul simplu de salarizare pe unitate de timp prevede calcularea salariului numai in dependenta de numarul de ore, zile lucrate. Salariul se determina:

Salariul = tarif pe ora * numarul de ore lucrate

Exemplu Lucratorul categoriei a 5 a lucrat intr-o luna 165 ore. Salariul tarifar pe o ora e 5,68 lei. Salariul lunar al lucratorului este de 937,20 lei ( 165*5,68).

Sistemul premial de salarizare pe unitate de timp prevede in afara salariului calculat dupa timpul lucrat si un premiu stabilit in dependenta de coeficientul participarii in munca sau de calitatea muncii efectuate. Acest sistem de salarizare se foloseste pentru stimularea si cointeresarea lucratorilor.

In acest sistem salariul se calculeaza in felul urmator:

Salariul = salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite in % fata de salariul tarifar

Lucratorilor ce fac parte din personalul administrativ si de conducere salariul se determina conform tarifelor lunare. Daca lucratorul a lucrat intreaga luna, atunci lui i se atribuie salariul intreg. In cazul absentei de la lucru din diferite motive salariul se determina dupa timpul efectiv lucrat.

Exemplu : Dna Frunza, diridicatoare, are salariul tarifar lunar de 800 lei. In luna decembrie a lucrat 17 zile (136 ore). In luna decembrie sunt 183 ore lucratoare. Marimea primei este de 25% din salariul tarifar. De calculat salariul total.

salariul tarifar pe ora = 800 / 183 = 4,37 lei / ora

salariul pentru timpul efectiv lucrat = 4,37 lei / ora * 136 ore = 594,54 lei

suma primei = 594,54 lei * 25% = 148,64 lei

salariul total = 594,54 lei + 148,64 lei =743,18 lei

Salariul in acord (pe unitate de produs) este forma de salarizare potrivit careia remunerarea lucratorilor se face in raport cu cantitatea de bunuri produse sau cu numarul de operatii executate in unitate de timp.

In functie de conditiile concrete de organizare a muncii si de interesul stimularii mai puternice a unor laturi cantitative sau calitative ale activitatii, acordul poate imbraca urmatoarele sisteme:

acord direct - prevede calcularea salariului doar in functie de cantitatea de bunuri produse sau de numarul de operatiuni executate.

Salariul = tarif pe unitate de produs * nr de unitati efectiv fabricate.

Exemplu Lucratorul categoriei a 5 a fabricat intr-o luna 160 piese. Salariul in acord pe o piesa este de 10,00 lei. Salariul lunar al lucratorului este de 1 600,00 lei ( 160 piese * 10,00 lei).

acord indirect - se utilizeaza pentru remunerarea muncii muncitorilor auxiliari (lacatusi, mecanici, sudori etc.), care deservesc locurile in care activeaza muncitorii de baza. Conform acestui sistem salariul se determina in % fata de salariul muncitorilor de baza sau se stabileste un salariu fix lunar, ce se modifica in functie de indeplinirea normelor de productie.

Exemplu Muncitorului ce deserveste un numar anumit de utilaje, e stabilit tariful de 6,00 lei pentru 5 unitati productiei. In timpul lunii muncitorii de baza au produs 1000 unitati de productie finita. In acest caz muncitorului auxiliar se calculeaza salariul in marime de 1 200 lei (1 000/5x6).

(acord premial - prevede in afara de plata salariului de baza si plata unor premii pentru indeplinirea sau supra indeplinirea normei de productie.

Exemplu

Norma de productie lunara - 10200 pachete

V efectiv - 10791 pachete

Tarif     - 100,54 lei pentru 1000 pachete

Premiu - 25% pentru indeplinirea planului si 3,3% pentru fiecare 1000 pachete peste norma

De calculat salariul.

Salariul pentru pachetele fabricate = 10791 pachete * 100,54 lei / 1000 pachete = 1084,93 lei

S primei p-u indeplinirea planului = 1084,93 lei * 25% = 271,23 lei

S primei p-u supraindeplinirea planului:

Calculam numarul de pachete supraplanului: 10791 - 10200 = 591 pachete

Calculam marimea % de prima: 591 * 3,3% / 1000 = 1,9503%

Suma primei 2 = 1084,93 lei *1,9503% = 21,16 lei

Salariul total = 1084,93 lei + 271,23 lei + 21,16 lei = 1377,32 lei

acord progresiv - consta in faptul ca productia fabricata in limita normei de productie va fi remunerata la un tarif de piata obisnuit, iar productia fabricata peste norma de productie - la un tarif majorat in anumite proportii stabilite progresiv, adica cu cit gradul de indeplinire a normei este mai inalt, cu atit mai mult se majoreaza tariful pe o unitate de produs.

Exemplu 4:

Norma de productie - 150 bucati

Volumul efectiv - 171 bucati

Tariful pentru o unitate - 5,10 lei

Pentru supra indeplinirea planului de productie in limitele 101-110% - tariful se mareste cu 6%; de la 111 - 119 % - cu 12%; de la 120-230% - cu 18%.

Rezolvare:

gradul de indeplinire a normei de productie constituie 114% (171 / 150 * 100%).

salariul pentru articolele in limita normei 765 lei (150 articole * 5,10 lei)

cantitatea articolelor fabricate de la 101 % - 110 %

100 % -------- 150 buc.   

-------- X buc.

cantitatea articolelor fabricate peste norma 110 % este de 6 buc. (21 buc. - 15 buc.)

tariful majorat cu 6 %

a) 5,1 + 5,1 * 6% = 5,406 lei/buc. sau b) 5,1 * 1,06 = 5,406 lei/buc.

tariful majorat cu 12 %

a) 5,1 + 5,1 * 12% = 5,712 lei/buc. sau b) 5,1 * 1,12 = 5,712 lei/buc

salariul pentru articolele supranorma:

a)      15 buc.* 5,406 lei/buc. = 81,09 lei

b)      6 buc.* 5,712 lei/buc. = 34,27 lei

salariul total = 765 lei + 81,09 lei + 34,27 lei = 880,36 lei.

In functie de posibilitatile de organizare a evidentei rezultatelor muncii prestate acordul poate fi:

individual

colectiv sau global

Acordul individual se aplica atunci cind se poate stabili cu exactitate cantitatea de produse sau operatii executate pe fiecare muncitor in parte.

Acordul colectiv se foloseste in cazul in care la fabricarea unor produse sau la executarea unor lucrari participa un colectiv de mai multi muncitori cu aceeasi calificare sau calificari diferite.

Salariul fiecarui muncitor se determina reiesind din timpul lucrat de fiecare dintre ei si nivelul de calificare a lor. Repartizarea salariilor intre membrii brigazii se face prin 2 metode:

metoda coeficient-ora

metoda salariului tarifar.

Termenul coeficient-ora reprezinta produsul dintre orele lucrate si coeficientul tarifar corespunzator categoriei. Repartizarea salariului intre membrii colectivului prin metoda coeficient-ora se face in felul urmator:

se determina numarul de coeficienti-ora pe fiecare membru al colectivului si in intregime pe brigada, apoi numarul de ore lucrate se inmulteste cu coeficientul tarifar;

suma totala a salariului colectivului se imparte la numarul total de coeficienti -ore al colectivului si se determina costul unui coeficient-ora;

costul unui coeficient-ora se inmulteste la numarul de coeficient-ore pe fiecare muncitor si se determina marimea salariului.

Exemplu Pentru reparatia utilajului colectivului compus din 3 muncitori li s-a calculat salariul egal cu 3400 lei. in afara de aceasta se cunosc urmatoarele date: Sirbu V. -categorie I a lucrat 170 ore; Cebanu G. - categoria III a lucrat 185 ore; Nuca A. - categoria IV a lucrat 176 ore.

Tariful: Categoria I    - 3,26 lei;

Categoria III - 5,18 lei;

Categoria IV - 5,90 lei.

Calculul salariului pe colectiv prin metoda coeficient-ora

Coeficient tarifar: I - 1,00; II - 1,59 (5,18 : 3,26); IV - 1,81 (5,9 : 3,26)

Repartizarea salariului prin metoda salariului tarifar se face in felul urmator:

se determina suma salariului tarifar pe fiecare muncitor prin produsul numarului de ore lucrate la salariul tarifar pe ora;

se calcula coeficientul de plata prin raportul salariului cistigat de colectiv catre suma totala a salariului tarifar;

se determina suma salariului fiecarui muncitor in parte prin produsul coeficientului de repartizare si a salariului tarifar.

Exemplu: In baza datelor din exemplu precedent:

Calculul salariului pe colectiv prin metoda salariului tarifar

Comparand calculele ambelor metode observam ca rezultatele repartizarii salariului trebuie sa fie intocmai aceleasi, dar se cere sa fie aleasa cea mai efectiva reiesind din conditiile concrete a muncii.

In afara de formele de salarizare sus mentionate salariatii in baza Codului Muncii mai primesc si alte plati suplimentare.

Compensatia pentru munca prestata in conditiile nefavorabile se stabileste in marimi fixe pentru salariati de orice calificare, care muncesc la locul de lucru respectiv. Marimea sporului la salariul este stabilita prin conventia colectiva de munca a Hotaririi Guvernului nr. 1 din 3.02.04.(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-34 din 20.02.04). Conform acestei conventii angajatilor care presteaza munca in conditii nefavorabile li se stabileste in functie de starea reala a conditiilor spor de compensare.

Retribuirea muncii suplimentare. In cazul retribuirii muncii pe unitate de timp, munca suplimentara (mai mult de 8 ore pe zi), pentru primele 2 ore, se retribuie in marime de cel putin 1,5 salarii tarifare (salarii lunare) stabilite salariului pe unitate de timp, iar pentru orele urmatoare - cel putin in marime dubla.

In cazul retribuirii muncii in acord, pentru munca suplimentara se plateste un adaos de cel putin 50 la suta din salariul tarifar al salariatului de categoria respectiva, remunerat pe unitate de timp pentru primele 2 ore, in marime de cel putin 100 la suta din acest salariu tarifar - pentru orele urmatoare.

Compensarea muncii suplimentare cu timpul liber nu se admite.

Compensatia pentru munca prestata in zilele de repaus si in cele de sarbatoare nelucratoare este retribuita:

a) salariatilor care lucreaza in acord - cel putin in marime dubla a tarifului in acord;

b) salariatilor a caror munca este retribuita in baza salariilor tarifare pe ora sau zi - cel putin in marime dubla a salariului pe ora sau pe zi;

c) salariatilor a caror munca este retribuita cu salariu lunar - cel putin in marimea unui salariu pe unitate de timp sau a remuneratiei de o zi peste salariu, daca munca in ziua de repaus sau cea de sarbatoare nelucratoare a fost prestata in limitele normei lunare a timpului de munca si cel putin in marime dubla a salariului pe unitate de timp sau a remuneratiei de o zi peste salariu, daca munca a fost prestata peste norma lunara.

La dorinta salariatului care a prestat munca in ziua de repaus sau in cea de sarbatoare nelucratoare, acestuia i se poate acorda o alta zi libera. In acest caz munca prestata in ziua de sarbatoare nelucratoare, este retribuita in marime ordinara, iar ziua de repaus nu este retribuita.

Retribuirea muncii de noapte. Pentru munca prestata in program de noapte (conform Codului Muncii 22.00-6.00) se stabileste un adaos in marime de cel putin 0,5 din salariul tarifar (salariul functiei) pe unitate de timp stabilit salariatului.

Modul de retribuire a muncii in caz de neindeplinire a normelor de productie. In caz de neindeplinire a normelor de productie:

v     din vina angajatorului, retribuirea se face pentru munca efectiv prestata de salariat, dar nu mai putin decit in marimea unui salariu mediu al salariatului calculat pentru aceeasi perioada de timp;

v     fara vina salariatului sau a angajatorului, salariatului i se platesc cel putin 2/3 din salariul tarifar;

v     din vina salariatului, retribuirea se efectueaza potrivit muncii prestate.

Modul de retribuire a muncii in caz de producere a rebutului. Rebutul produs fara vina salariatului este retribuit la fel ca si articolele bune. Rebutul total din vina salariatului nu este retribuit. Rebutul partial din vina salariatului este retribuit in functie de gradul de utilitate a produsului, conform unor tarife reduse, care se stabilesc in contractul colectiv de munca.

Modul de retribuire a timpului de stationare. Retribuirea timpului de stationare produsa fara vina salariatului ori din cauze ce nu depind de angajator sau salariat, cu exceptia perioadei somajului tehnic (imposibilitatea temporara a continuarii activitatii de productie de catre angajator pentru motive economice obiective), in cazul cind salariatul a anuntat in scris angajatorul despre inceputul stationarii, se efectueaza in marimea unui salariu minim pe unitate de timp, stabilit de legislatia in vigoare, pentru fiecare ora de stationare. Modul de inregistrare a stationarii produse fara vina salariatului si marimea concreta a retributiei se stabilesc in contractul colectiv si/sau in cel individual de munca. Orele de stationare produse din vina salariatului nu sunt retribuite.

Exemplu: Muncitorul Sandu Petru, categoria V de calificare cu salariul tarifar orar de 6,75 lei/ora a lucrat in luna octombrie 20 de zile. In acest timp au avut loc 4 ore intreruperi din vina salariatului, o zi el a lucrat suplimentar 3 ore, iar alta zi - 2 ore, in timp de noapte au fost lucrate 12 ore. Se cere de calculat salariul muncitorului.

salariul pentru intreruperi din vina salariatului nu se platesc.

salariul pentru munca suplimentara = (2 ore * 6, 75 lei/ora * 1,5+1 ora * 6,75 lei/ora * 2) + 2 ore * 6, 75 lei/ora*1,5 = 20,25 lei + 13,5 lei + 20,25 lei = 54 lei

salariul pentru munca in timp de noapte = 12 ore * 6,75 lei/ora * 1,5= 121,5 lei

salariul pentru programul normal = (20 zile * 8 ore - 4 ore) * 6,75 lei/ora = 156 ore * 6,75 lei/ora = 1053 lei

salariul total = 54 lei + 121,5 lei + 1053 lei = 1228,5 lei

Documentele primare aferente calculului salariului

Printre documentele primare utilizate la calcularea salariului pot fi enumerate:

a)      "Tabelul de pontaj" - serveste ca baza pentru evidenta timpului de munca prestat. Acest document se deschide lunar de catre fiecare sectie, sector intr-unitatile de cercetare-dezvoltare singur exemplar, si se completeaza zilnic, indicandu-se prezentele, numarul de ore lucrate, absentele si cauzele acestora. Inregistrarile se fac pentru fiecare salariat in parte. Abaterile se inregistreaza prin semne conventionale: incapacitate temporara de munca - B; deplasare - D; zile de odihna - O; concediul legal - LCSPE, etc. Mentiunile privind cauzele absentelor se fac in baza documentelor corespunzatoare, de exemplu "Certificat medical", "Ordin de acordare a concediului".

Pentru utilizarea corecta a fondului de salariu este necesara evidenta veridica a productiei fabricate de fiecare lucrator.

b)      In functie de caracterul productiei si a procesului tehnologic pentru evidenta productiei se utilizeaza diverse documente primare. Ele servesc ca baza pentru obtinerea datelor privind productia fabricata de muncitori si calcularea salariilor, controlul miscarii articolelor in procesul de productie, evidenta indeplinirii planului de productie. La intreprinderi cu caracterul de productie in masa si in serie, cand muncitorii indeplinesc operatii omogene, se intrebuinteaza "Raport de fabricatie". Acesta este un document centralizator pe schimb, cateva zile, decada, luna. In acest bon la inceputul lucrului se indica sarcinile stabilite, timpul efectuarii, cantitatea si alti indicatori, iar dupa finisarea schimbului maistru preia productia fabricata. Acest raport este semnat de catre maistru, normator, controlor de calitate, contabil-sef.

c)      In productie individuala si in serii mici care se caracterizeaza prin aceea ca muncitorii indeplinesc diferite lucrari sau operatii neomogene pentru evidenta productiei si salariului se indeplineste "Bonul de lucru in acord". Bonul se completeaza pentru un anumit cod de cheltuieli a unui muncitor (comanda individuala) sau pe colectivul muncitorilor (in dependenta de comanda). In acest document se indica: numarul, continutul comenzii, locul indeplinirii, executorii si numarul de pontaj, categorie, timpul normat si tariful pe o unitate de lucru, precum si totalul de ore norma si suma retributiei. Dupa finisarea lucrului in bon se indica cantitatea buna a productiei finite, a rebutului (cu precizarea rebutului platit si % de plata). Pe bonul de brigada se determina suma totala a remunerarii, apoi ea se repartizeaza intre membrii brigazii. Pentru aceasta pe partea verso a bonului sint indicate criteriile necesare pentru repartizarea salariului.

d)      "Foaia de parcurs" se intocmeste in cazul productiei in serie. Se deschide pentru o partida de detalii, pe care le insoteste pe tot parcursul prelucrarii, incepand cu prima si finisand cu ultima operatie. Acest document se foloseste si pentru controlul miscarii si inregistrarii detaliilor in procesul de productie.

Aceste documente primare din sectii se transmit in contabilitate pentru calcularea salariului.

Consumurile privind salarizarea muncitorilor de baza se includ direct in costul de productie in baza documentelor primare. Consumurile privind salarizarea muncitorilor auxiliari se includ in cost in baza salariilor muncitorilor de baza. Premiile si adaosurile la salarii de baza se includ in mod indirect, proportional salariilor de baza.

Evidenta consumurilor directe de salarizare

Dt 811 - la suma totala a consumurilor directe salariale

Ct 531 - calculul salariului muncitorilor de baza

Ct 533 - calculul contributiilor privind asigurarile sociale si asistenta medicala obligatorie (in cazul in care salariul calculat in luna curenta este achitat in luna respectiva) in marimile stabilite de legislatie

* Ct 535 - calculul contributiilor privind asistenta medicala obligatorie (in cazul in care salariul calculat in luna curenta este achitat in luna urmatoare)

Ct 538 - formarea provizioanelor pentru plata concediilor muncitorilor de baza.

Evidenta analitica a consumurilor directe salariale se tine pe produse in borderoul (situatia) de repartizare a consumurilor directe de materiale pe produse deschise pe sectii.

Evidenta sintetica se tine in:

Borderoul 8.11 "Activitati de baza";

Registrul 7.8 "Cheltuielile si consumurile intreprinderii" la nivelul intreprinderi.

Contabilitatea si calculul indemnizatiilor pentru incapacitatea

temporara de munca

Conform "Regulamentului cu privire la conditiile de stabilire, modul de calcul fi-de plata a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca si altor prestatii de asigurari sociale', dreptul pentru indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca si altor prestatii de asigurari sociale, il au asiguratii sistemului public de asigurari sociale si somerii in perioada beneficierii de ajutor de somaj, domiciliati permanent in Republica Moldova.

Persoanele asigurate, in conditiile legii, au dreptul la indemnizatii si in cazurile in care riscul asigurat a parvenit in perioada de proba sau la data concedierii. Dreptul la indemnizatie inceteaza la data expirarii termenului contractului, cu exceptia dreptului la indemnizatie de maternitate.

Indemnizatiile pot fi solicitate in baza actelor justificative in termenul care nu depaseste 12 luni de la data restabilirii capacitatii de munca. Indemnizatiile stabilite, dar neincasate la timp se platesc retroactiv pe o perioada de cel mult trei ani anterior datei solicitarii.

Stabilirea, calcularea si plata Indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, sarcina si lauzie se efectueaza de catre unitatea economica in care isi. desfasoara activitatea de baza angajatul (unde se pastreaza carnetul de munca) prin contract individual de munca, pe seama mijloacelor asigurarii sociale. Celelalte indemnizatii, fiind calculate si achitate de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale (CNAS).

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de un accident de munca sau de o boala profesionala, pentru primele 20 zile se plateste de catre angajator din mijloacele proprii. Dreptul la indemnizatii se confirma prin Certificat de concediu medical si se stabileste din prima zi a pierderii capacitatii de munca pana la restabilirea ei.

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in caz de boli generale si accidente nelegate de munca, se stabileste pentru o perioada de cel mult 180 zile calendaristice in cursul unui an calendaristic. In cazul prelungirii concediului medical peste 180 zile cu cel mult 30 zile in temeiul avizului Consiliului Expertiza Medicala a Vitalitatii (CEMV), indemnizatia se acorda pentru intreaga perioada de concediu medical prelungit.

Asiguratilor cu contract individual de munca pe termen, inclusiv celor angajasi la lucrari sezoniere, indemnizatia se acorda pentru o perioada de cei mult 30 zile calendaristice in cursul unui an calendaristic.

In cazul in care incapacitatea de munca a survenit in timpul concediului de odihna anual, se stabileste indemnizatia, iar concediul se prelungeste cu durata concediului medical.

Indemnizatia pentru maternitate se acorda, incepand cu saptamana a 30-a de sarcina, pe o perioada de 126 zile calendaristice, iar in cazul nasterilor complicate ori al nasterii a doi sau mai multi copii - de 140 zile calendaristice.

Perioada pentru care se acorda indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav este de cel mult 14 zile calendaristice in cazul acordarii asistentei medicale de ambulatoriu si de cel mult 30 zile - in cazul acordarii asistentei medicale in stationar pentru perioada in care copilul necesita ingrijire.

Conform Hotararii Guvernului nr.108 din 3 februarie 2005 privind aprobarea "Regulamentului cu privire la conditiile de stabilire, modul de calcul si de plata a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca si altor prestatii de asigurari sociale' baza de calcul a indemnizatiilor o constituie venitul mediu lunar realizat in ultimele 6 luni calendaristice premergatoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contributiile de asigurari sociale. Acesta nu poate depasi trei salarii medii lunare pe tara prognozate (pentru anul 2007 salariu mediu lunar pe tara este prognozat de 2015 lei). In cazul in care lunile luate in calcul sunt lucrate incomplet din motive intemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia in considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet in perioada respectiva, iar in cazul traumelor neintemeiate, venitul mediu lunar asigurat se va determina prin impartirea venitului asigurat din aceasta perioada la numarul zilelor lucratoare stabilite pentru perioada respectiva.

Daca asiguratul a lucrat mai putin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat in lunile calendaristice lucrate integral. In cazul in care asiguratul a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o luna calendaristica, se ia in considerare venitul asigurat din zilele lucrate, care se imparte la numarul zilelor lucrate si se inmulteste cu numarul zilelor lucratoare pentru o luna (25,4 zile lucratoare pentru saptamana de lucru de 6 zile si, respectiv, 21,1 zile pentru saptamana de lucru de 5 zile).

Cuantumul lunar al indemnizatiilor se stabilesc diferentiat, in functie de durata stagiului de cotizare, dupa cum urmeaza:

60% din baza de calcul - in cazul unui stagiu de cotizare de pana la 5 ani;

70% - in cazul unui stagiu de cotizare cuprins intre 5 si 8 ani;
- 100% - in cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

Pentru a fi intelese cele descrise mai sus vom analiza urmatorul exemplu:

Exemplul 1.

Concediul medical asiguratului, Andreeva Natalia, i s-a acordat de la 27.01.2007 pana la 5.02.2007. Perioada de activitate este din 07.01.2003 pana in prezent.

Pentru calcularea marimii indemnizatiei se va lua in calcul venitul asigurat din ultimele 6 luni:

Nota: in tabela nu sunt incluse lunile august si septembrie, deoarece asiguratul in perioada 08 august - 07 septembrie 2006 s-a aflat in concediu, deci, aceste 2 luni au fost lucrate incomplet.

Rezolvare:

Dat fiind faptul ca durata stagiului de cotizare constituie mai mult de 3 ani, asiguratul are dreptul la indemnizatie.

Pentru a determina suma indemnizatiei efectuam urmatorul algoritm de calcul:

Determinam venitul mediu lunar pe ultimele 6 luni lucrate complet:

(1350+1455+1380+1465) : 4 luni - 1412,50 lei;

Stabilim marimea zilnica a venitului mediu asigurat pentru o zi calendaristica a lunii ianuarie si aparte pentru cea de februarie 2007, adica in lunile in care persoana este bolnava:

ianuarie - 1412,50 lei : 31 zile calendaristice = 45,57 lei;

februarie - 1412,50 lei : 28 zile = 50,45 lei;

Calculam marimea zilnica a indemnizatiei pentru luna ianuarie in dependenta de stagiul de cotizare:

Persoana are stagiul de cotizare mai putin de 5 ani, de aceea asiguratului i se va stabili indemnizatia in marime de 60% din salariul asigurat.

ianuarie - 45,57 lei * 60 % = 27,34 lei;

februarie - 50,45 lei * 60 % = 30,27 lei;

Calculam suma totala a indemnizatiei pentru perioada 27.01.07 - 5.02.07

ianuarie - 27,34 lei * 5 zile = 136,70 lei;

februarie - 30,27 lei : 5 zile = 151,35 lei;

Asiguratul pentru concediul medical va primi in total 288,05 lei (136,70 lei + 151,35 lei).

Dupa cum a fost mentionat mai sus, baza de calcul a indemnizatiilor o constituie venitul mediu lunar realizat in ultimele 6 luni calendaristice premergatoare lunii producerii riscului asigurat din care au fost calculate contributiile de asigurari sociale. Prin urmare, daca venitul lunar in anul 2007 va fi mai mare decat 6045 lei (salariul mediu pe tara prognozat pentru anul 2007 a fost de 2015 lei), in calcul se va lua doar lei, suma, din care au fost calculate contributii la asigurari sociale.

Exemplul 2.

Concediul medical asiguratului, Nuca Valentin, i s-a acordat de la 13.01.2007 pana la 31.01.2007. Perioada de activitate este din 20.04.1995 pana in prezent.

Pentru calcularea marimii indemnizatiei se va lua in calcul venitul asigurat din ultimele 6 luni:

Nota: in tabela nu este inclusa luna august, deoarece asiguratul in perioada 03 august - 25 august 2006 s-a aflat in concediu.

Pentru a determina suma indemnizatiei efectuam urmatorul algoritm de calcul:

Determinam venitul mediu lunar pe ultimele 6 luni lucrate complet:

)/5 luni = 5606,00 lei/luna;

Stabilim marimea zilnica a venitului mediu asigurat pentru o zi calendaristica a
lunii ianuarie 2007, adica in luna in care persoana este bolnava:

5606 lei / 31 zile calendaristice = 180,8387096 lei/zi;

Calculam marimea zilnica a indemnizatiei pentru luna ianuarie in dependenta de
stagiul de cotizare:

Persoana are stagiul de cotizare mai mult de 8 ani, de aceea asiguratului i se va stabili indemnizatia in marime de 100% din salariul asigurat.

180,8387096 lei x 100% = 180,8387096 lei/zi;

4) Calculam suma totala a indemnizatiei pentru perioada 13.01.07-31.01.07:

180,8387096 lei /zi x 19 zile = 3435,94 lei.

Asiguratul pentru concediul medical va primi 3435,94 lei.

Indemnizatiile calculate (cu exceptia indemnizatiei pentru incapacitatea temporara de munca cauzata de un accident de munca) se achita din contul cotelor de asigurari sociale, prin urmare, se va intocmi urmatoarea inregistrare contabila (in cazul ambelor exemple):

Debit contul 533 "Datorii privind asigurarile'

Credit contul 531 "Datorii fata de personal privind retribuirea muncii'

Potrivit p.29 al "Regulamentului cu privire la conditiile de stabilire, modul de calcul si de plata a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca si altor prestatii de asigurari sociale' plata indemnizatiei se efectueaza dupa depunerea certificatului de concediu medical odata cu achitarea salariului pe luna respectiva, de regula in luna urmatoare lunii intocmirii calculului.

Trimestrial, agentii economici prezinta darea de seama Forma - 4 BASS "Darea de seama privind calcularea, utilizarea si transferarea contributiilor de asigurari sociale de stat".

Calculul si contabilitatea concediului anual de odihna

Conform Codului Muncii orice salariat care lucreaza in baza unui contract individual de munca beneficiaza de dreptul la concediul de odihna anual. Tuturor salariatilor li se acorda anual un concediu de odihna cu durata minima de 28 zile calendaristice cu exceptia zilelor de sarbatoare nelucratoare. Insa exista cazuri in care pentru unele categorii de salariati din diferite ramuri ale economiei nationale (invatamint, ocrotirea sanatatii) prin lege se stabileste o alta durata a concediului de odihna anual. Concediul de odihna poate fi impartit la cererea lucratorului in parti mai mici doar cu conditia ca o parte nu poate fi mai mica decat 12 zile lucratoare. Conform Codului Muncii concediul anual de odihna poate fi aminat sau prelungit in cazul aflarii salariatului in concediul medical sau in alte cazuri. Din motive familiare la prezentarea documentelor corespunzatoare lucratorilor li se acorda concedii corespunzatoare in urmatoarele cazuri:

in cazul casatoriei lucratorului (3 zile ).

in cazul casatoriei copiilor lucratorului (1 zi ).

in cazul de moarte a parintilor, sotului, sotiei, copiilor (3 zile ).

femeilor care au copii in clasa i sau a ii se acorda concediu o zi de la inceputul anului scolar.

in cazul recrutarii la serviciul medical (1 zi ) membrilor familiilor.

Conform legislatiei in vigoare a RM calculul indemnizatiilor pentru concediul anual de odihna se face in baza salariului mediu pe o zi calendaristica aplicindu-se perioade de decontare de 3 luni. Trebuie de avut in vedere ca la calcularea concediului anual de odihna din zilele calendaristice se scad zilele de sarbatoare nelucratoare: 1 ianurie - Anul Nou, 7-8 ianarie - Craciunul, 8 Martie - Ziua internationala a femeii, prima si a doua zi de Pasti, a doua zi de Pastile Blajinilor, 1 Mai - Ziua internationala a solidaritatii oamenilor muncii, 27 august - Ziua republicii, 31 august - "Limba noastra", ziua Hramului bisericii din localitatea respectiva.

9 Mai - Ziua Victoriei,

Exemplu : Cretu Nina, muncitoare la S.A "Bucuria" a plecat in concediu de la 05.12.2006 pina la 06.01.07. Ea este angajata la intreprindere in calitate de secretara referend. Salariul pe 3 luni anterioare a fost calculat in marime de 3486,36 inclusiv 886.36, octombrie - 1300, noiembrie - 1300, zilele efectiv lucrate au constituit 57, inclusiv septembrie 15, octombrie 20, noiembrie 22. Se cere de calculat salariul pentru concediul anual.

* Nota: in luna octombrie se sarbatoreste hramul Chisinaului.

1) Calculam salariul mediu pentru o zi lucratoare:

3486,36 : 57 = 61,16421052 lei / zi

2) Calculam raportul dintre zilele grafice si zilele calendaristice:

K= 64 : 90 = 0,7(1)

3) Calculam salariul mediul anual pe zi ca baza pentru calculul concediului. Pentru aceasta salariul mediu din operatia 2 se inmulteste cu coeficientul din operatia 2:

61,16421052 lei / zi * 0,7(1) = 43,49454969 lei / zi

4) Calculam salariul pentru concediul anual:

32 zile * 43,49454969 lei / zi = 1391,83 lei

Reflectarea calculului salariul pentru concediul anual:

a)      varianta cu formarea provizioanelor (utilizarea provizionului pentru plata concediilor)

Dt 538 Ct 531 1391,83 lei

b)      varianta fara formarea provizioanelor

Dt 811 Ct 531

Pentru evidenta consumurilor indirecte de productie este destinat contul de activ 813 "Consumuri indirecte de productie", care este si un cont de colectare-repartizare.

In debitul acestui cont se reflecta pe parcursul perioadei de gestiune consumurile indirecte de productie, colectate pe articole stabilite la intreprindere.

In creditul acestui cont se reflecta repartizarea consumurilor indirecte de productie colectate pentru includerea acestora in costul productiei fabricate sau serviciilor prestate, serviciilor prestate se activitatile auxiliare sau raportate la cheltuielile perioadei.

Contabilitatea consumurilor indirecte de productie:

Dt 813 - la suma totala a consumurilor indirecte de productie

Ct 211 - consumul de materiale pentru intretinerea, exploatarea utilajului de productie, cladirilor cu caracter productiv;

Ct 113 - calculul amortizarii activelor nemateriale cu caracter productiv;

Ct 124 - calculul uzurii mijloacelor fixe cu caracter productiv;

Ct 213 - consumuri OMVSD cu valoare unitara mai mica de 500 lei pentru necesitatile sectiilor de productie;

Ct 214 - calculul uzurii OMVSD cu valoare unitara mai mare de 500 lei consumate pentru necesitatile sectiilor de productie;

Ct 521 - consum energie electrica, termica achizitionate de la furnizori in scopuri generale ale sectiilor de productie;

Ct 522 - consum energie electrica, termica achizitionate de la intreprinderile-fiice, intreprinderile asociate in scopuri generale ale sectiilor de productie;

Ct 531 - calculul salariului muncitorilor care deservesc utilajul de productie si cladirile de productie, lucratorilor tehnici din sectiile de productie (deriticatoare, paznici) precum si administrarea sectiei de productie;

Ct 533 - calculul contributiilor privind asigurarile sociale si asistenta medicala obligatorie aferenta salariului calculat, etc.

La sfirsitul perioadei de gestiune, totalul consumurilor indirecte de productie se repartizeaza pe tipuri de produse fabricate in cadrul unei sectii de productii concrete. In acest scop se pot utiliza urmatoarele baze de repartizare:

proportional valorii de vinzare a fiecarui produs fabricat;

proportional salariilor de baza a lucratorilor de productie;

proportional numarului de ore-om lucrate;

proportional numarului de ore-masini de lucru a utilajului;

proportional consumurilor directe de materiale;

proportional consumurilor directe totale (materiale + salariale).

La repartizarea consumurilor indirecte de productie este necesar de calculat coeficientul de repartizare a acestora.

Fiecare intreprindere urmeaza sa-si aleaga o baza de repartizare a consumurilor indirecte de productie insa trebuie de avut in vedere ca baza de repartizare aleasa sa fie intr-o relatie de cauzalitate cu consumurile indirecte supuse repartizarii. De exemplu, pentru repartizarea CIP ale unei sectii robotizate se va alege ca baza de repartizare numarul de masini-ore de functionare a utilajului sau consumul de materie prima, dar nu se va alege salariul lucratorilor sau numarul de om-ore lucrate.

Datorita modului de variatie a consumurilor constante pe o unitate de produs, SNC 2 "Stocurile de marfuri si materiale" prevede ca pentru a repartiza si a include in cost consumurile indirecte de productie este necesar de a stabili valoarea consumurilor indirecte de productie variabile si valoarea consumurilor indirecte de productie constante din totalul consumurilor indirecte de productie colectate la sfirsitul unei perioade de gestiune.

Sunt considerate consumuri indirecte de productie variabile, consumurile efectuate pentru intretinerea si functionarea utilajului de productie, consumul materialelor auxiliare pentru reparatia curenta a utilajului de productie etc.

Consumuri indirecte de productie constante cuprind consumurile efectuate pentru necesitatile generale ale sectiei de productie, cum sunt: combustibilul consumat pentru incalzirea sectiei de productie, consum de materiale auxiliare pentru reparatia curenta a cladirii sectiei de productie, uzura mijloacelor fixe cu destinatie de productie, primele de asigurare a mijloacelor fixe cu caracter productiv etc.

Valoarea consumurilor indirecte de productie variabile se include integral in costul productiei fabricate, indiferent de nivelul utilizarii efective a capacitatii de productie, iar consumurilor indirecte de productie constante se include in costul productiei in baza capacitatii normative a utilajelor de productie.

Capacitatea normativa - nivelul productiei care poate fi atins in mediu pe parcursul a citorva perioade sau sezoane, in cazul unor circumstante normale (conditii normale de lucru), luindu-se in considerare pierderile aferente capacitatilor rezultate din executarea lucrarilor tehnice-planificate.

De obicei, capacitatea normativa se stabileste de catre intreprinderi la inceputul fiecarui an pentru fiecare tip de produs in parte. Capacitatea normativa poate fi egala, mai mica sau mai mare ca capacitatea efectiva de productie.

Daca capacitatea efectiva este egala sau mai mare decat capacitatea normativa de productie, atunci CIP constante se includ integral in costul de productie, iar in cazul cand capacitatea efectiva este mai mica decat capacitatea normativa de productie, atunci CIP constante se includ in costul de productie in baza gradului de utilizare a capacitatii de productie, care se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Suma ramasa a CIP constante, care n-a fost inclusa in costul de productie, se considera drept cheltuieli ale perioadei de gestiune in care a fost suportate.

O asemenea repartizare a CIP impusa de catre SNC 2 prezinta o mare importanta deoarece:

a)      pune in evidenta utilizarea integrala a capacitatii de productie;

b)      evita denaturarea valorii stocurilor in sensul supraevaluarii lor si, respective, a rezultatului financiar al perioadei de gestiune, in sensul subevaluarii lor, deoarece cota-parte a CIP corespunzator capacitatii de productie neutilizate este considerata cheltuiala a perioadei si afecteaza venitul in scopul calcularii profitului.

Contabilitatea repartizarii consumurilor indirecte de productie

Dt 811 Ct 813 - reflectarea repartizarii CIP in costul productiei fabricate

Dt 714/6 Ct 813 - reflectarea CIP constante nerepartizate in costul productiei

Exemplu:

In decursul unei luni s-au fabricat 2 produse: A si B. Se cunosc datele urmatoare:

Baza de repartizare a CIP - salariile muncitorilor de baza.

Se cere: de repartizat CIP din luna respectiva.

Rezolvare

Repartizarea CIP

Daca capacitatea efectiva este mai mare decat capacitatea normativa de productie, atunci CIP constante se includ integral in costul de productie, adica 80 000 lei * 0,15 = 12 000 lei

S

- reflectarea repartizarii CIP in costul productiei fabricate

Dt 811/A - 36000 lei

Dt 811/B - 23400 lei

Ct 813 - 59400 lei

- reflectarea CIP constante nerepartizate in costul productiei

Dt 714/6 Ct 813 - 3600 lei

Activitatea auxiliara este organizata in scopul ajutarii productiei baza sa se desfasoare in mod normal, inclusiv obtinerea unor anumite produse ajutatoare, cum sunt: productia de scule, energie electrica, termica, ambalaje, reparatii, transporturi si altele. Aceasta productie se obtine in sectii auxiliare si este destinata in principal, pentru nevoi interne, proprii ale intreprinderii si uneori poate fi livrata si in afara.

Pentru evidenta consumurilor activitatii auxiliare se utilizeaza contul de activ 812 "Activitati auxiliare", care este un cont de calculatie.

In debitul acestui cont se reflecta:

a)      soldul productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune preluat din contul 215;

b)      consumurile de productie in perioada de gestiune;

In creditul acestui cont se reflecta:

c)      costul efectiv al productiei fabricate, serviciilor prestate, rebuturilor definitive si al deseurilor recuperabile;

d)      soldul productiei in curs de executie trecut la finele perioadei in debitul contului 215.

Contabilitatea consumurilor activitatii auxiliare:

Dt 812 - la suma totala a consumurilor activitatii auxiliare

Ct 211 - consum de materiale;

Ct 521 - consum energie electrica, termica achizitionate de la furnizori;

Ct 522 - consum energie electrica, termica achizitionate de la intreprinderile-fiice, intreprinderile asociate;

Ct 531- calculul salariului muncitorilor sectiei auxiliare

Ct 533 - calculul contributiilor privind asigurarile sociale si asistenta medicala obligatorie aferente salariului calculat;

Ct 813 - repartizarea consumurilor indirecte de productie aferente sectiei auxiliare in costul productiei auxiliare, etc.

La sfarsitul perioadei de gestiune, pe baza consumurilor colectate in Debitul contului 812, se calculeaza costul efectiv al productiei auxiliare. Procedura de calculatie a costului productiei auxiliare este similara procedurii de calculatie a costului productiei de baza, cu deosebirea ca in cazul calculatiei costului productiei auxiliare se tine cont de serviciile reciproce primite si prestate intre sectiile auxiliare.

Astfel, pentru simplificarea evidentei este necesar de tinut cont:

serviciile reciproce dintre sectiile auxiliare se estimeaza la costuri normate,

serviciile livrate de catre sectiile auxiliare catre alti consumatori (sectii de baza, sector administrativ, terti etc.) se evalueaza la cost efectiv.

Costul efectiv al productiei auxiliare se calculeaza in baza urmatoarelor relatii:

Total consumuri de productie + VSP -VSL

Cost efectiv = Total Q fabricata - Q reciproc livrata (inclusiv Q consumata de insasi sectia producatoare)

unde: VSP - valoarea serviciilor reciproc primite;

VSL - valoarea serviciilor reciproc livrate;

Q - cantitatea.

Contabilitatea costului efectiv al activitatilor auxiliare:

Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate de catre sectiile auxiliare pentru:

a)      sectia de baza: Dt 813/sectia de baza, 811 Ct 812;

b)         sectia auxiliara: Dt 813/sectia auxiliara Ct 812

sau Dt 812/serv.prim. Ct 812/serv. livrate

c)         sector administrativ: Dt 713 Ct 812.

d)         subdiviziune comerciala: Dt 712 Ct 812.

e)         terti:    Dt 711/3, 714 Ct 812.

2) Reflectarea costului efectiv al:

a)materialelor fabricate Dt 211 Ct 812

b)      instrumentelor fabricate Dt 213 Ct 812

c)produselor fabricate: Dt 216 Ct 812.

3) Reflectarea costului efectiv al deseurilor recuperabile obtinute in cadrul activitatii auxiliare:

Dt 211 Ct 812.

4) Reflectarea costului efectiv al rebuturilor definitive depistate in cadrul activitatii auxiliare:

Dt 7148 Ct 812.

Exemplu:

In cadrul unei intreprinderi sunt organizate 2 sectii auxiliare, care isi presteaza servicii reciproce:

Pentru cazangerie

a)      Colectarea consumurilor de productie

Dt 812/C Ct 211, 531, 533, 813, ... - 60 000 lei.

b)      Reflectarea serviciilor reciproc primite

Dt 812/C Ct 812/AR - 2 000 lei (2 util.* 1 000 lei/util.)

c)      Reflectarea serviciilor reciproc livrate

Dt 812/AR Ct 812/C - 4 000 lei ( 800 m3 * 5 lei/m³)

Calculul costului efectiv al 1 m3 de aburi:

Cost efectiv = 60 000 + 2 000 - 4 000 / 10 000 m³ - 800 m³ - 500 m³= 58 000 lei / 8 700 m3 =

= 6, (6) lei / m3.

d) reflectarea costul aburului livrate pentru necesitatile:

- sectiei de baza Dt 813 Ct 812/C 13 333,33 lei (2000m³*6, (6) lei / m3)

- intreprinderii Dt 713 Ct 812/C 44 666,67 lei (6700m³*6, (6) lei / m3)

Pentru atelier

a)          Colectarea consumurilor de productie

Dt 812/AR Ct 211, 531, 533, 813, ... - 40 000 lei.

b)          Reflectarea serviciilor reciproc primite

Dt 812/AR Ct 812/C - 4 000 lei (800 m³ * 5 lei/m³)

c)          Reflectarea serviciilor reciproc livrate

Dt 812/C Ct 812/AR - 2 000 lei ( 2 util.* 1 000 lei/util.)

Calculul costului efectiv al reparatiilor unui utilaj:

Cost efectiv = 40 000 + 4 000 - 2 000 / 30 util. - 2 util. = 42 000 lei / 28 util. = 1500 lei / util.

Reflectarea costului reparatiilor prestate altei intreprinderi

Dt 711/3, 714 Ct 812/AR 42 000 lei (28 util. * 1 500 lei/util.)

Evidenta analitica a consumurilor activitatii auxiliare se tine in diverse rapoarte intocmite de catre fiecare sectie auxiliare in parte, in care se indica: cantitatea totala fabricata, repartizarea acesteia pe consumatori, costul unitar si valoarea produsului sau serviciului prestat.

Evidenta sintetica se tine in:

Borderoul 8.12 "Activitati auxiliare";

Registrul 7.8 "Cheltuielile si consumurile intreprinderii" la nivelul intreprinderi.

Momentul - cheie in intocmirea Raportului privind rezultatele financiare il constituie determinarea costului vanzarilor (costul productiei vandute). In vederea calcularii acestui indice intreprinderile de productie urmeaza sa calculeze in primul rand costul productiei fabricate. Valoarea acestui indicator o reprezinta rezultatul final al unui document special, care se numeste "Calculatia costului produselor fabricate in perioada de gestiune". El se intocmeste pentru explicarea datelor din Raportul privind rezultatele financiare si contine urmatorii indicatori:

Calculatia costului productiei fabricate in perioada de gestiune:

Soldul materiei prime si materiale de baza la inceputul perioadei de gestiune.

Aprovizionarea cu materiale in cursul perioadei de gestiune.

Total materie prima si materiale de baza destinate procesului de productie (1+2)

Soldul materiei prime si materialelor de baza la sfarsitul perioadei de gestiune (3-4)

Consumul direct de materie prima si materiale de baza.

Consumul direct privind retribuirea muncii.

Consumul indirect de productie.

Total consumuri de productie (5+6+7)

Productia in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune.

Productia in curs de executie la sfarsitul perioadei de gestiune.

Costul productiei fabricate (8+9-10).

Costul productiei fabricate in cursul perioadei de gestiune este in continuare preluat in Raportul privind rezultatele financiare, unde se foloseste pentru calculatia costului productiei vandute. Costul productiei vandute se refera la perioada, in cursul careia au fost vindute respectivele produse si se determina in felul urmator:

Raportul privind rezultatele financiare

Vinzari nete.

Costul productiei vindute:

a)      soldul produse finite la inceputul perioadei de gestiune

b)      costul productiei fabricate

c)      total produse finite destinate vinzarii (a+b)

d)      soldul produse finite la sfirsitul perioadei de gestiune

e)      costul productiei vindute (c-d)

Profitul brut (1-2).

Din componenta pierderilor din productie fac parte:

rebuturile din productie;

pierderile din stationari.

Rebuturile reprezinta produsele, semifabricatele care nu corespund cerintelor standardelor tehnologice si de calitate si care nu pot fi utilizate conform destinatiei initiale sau necesita consumuri suplimentare pentru corectarea lor.

Clasificarea rebuturilor:

in functie de tipul defectelor:

a)      rebuturi definitive - care tehnic nu pot fi corectate sau nu este rationala corectarea lor;

b)      rebuturi corectabile - care tehnic pot fi corectate si corectarea lor este rationala.

dupa locul de depistare:

a)      rebuturi interne - depistate in interiorul intreprinderii

b)      rebuturi externe - depistate in afara intreprinderii ( dupa ce au fost efectuate livrarile)

dupa cauzele aparitiei:

a)      materie prima necalitativa;

b)      greseala muncitorilor;

c)      defectarea utilajului.

De regula, rebuturile nu se planifica. Insa in unele ramuri ale industriei el poate fi prevazut conform normelor tehnologice ( metalurgie, sticla, fabricarea portelanului, ceramicii). Acesta este legata de faptul ca in aceste ramuri nu poate fi lichidata integral aparitia rebuturilor, chiar si in conditiile actuale ale dezvoltarii tehnicii.

Este foarte important ca dupa depistarea rebutului, de stabilit tipul lui, consumurile legate de fabricarea acestuia si posibilitatea de corectare. Rebuturile sunt depistate de catre lucratorii sectiei CTC si de insasi muncitori trecand de la o reparatie tehnologica la alta. Posibilitatea de corectare a rebuturilor o stabilesc lucratorii din sectiile tehnice si tehnologice ale intreprinderii.

Pentru evidenta rebuturilor se intocmeste:

a)      ca document primar - "Proces verbal privind rebutul" - se intocmeste pentru fiecare caz de depistare a rebutului definitiv in care se indica: denumirea produsului si a operatiei economice la care a fost depistat rebutul respectiv, cauza si persoana vinovata de aparitia acestui rebut, costul rebutului, consumurile suportate cu fabricarea produsului rebutat, suma ce urmeaza a fi recuperata de la persoana vinovata. El este intocmit de lucratorul sectiei CTC, seful sectiei, maistru, dupa care este transmis in contabilitate pentru calculul costului rebutului.

b)      ca document centralizator - "Borderoul de evidenta a rebuturilor", in care se reflecta toate cazurile de rebuturi depistate in cursul unei perioade de gestiune.

Pentru determinarea marimii consumurilor aferente productiei rebutate sunt necesare efectuarea unor calcule suplimentare. Astfel, costul rebutului definitiv intern include : marimea consumurilor efective suportate privind fabricarea productiei rebutate de la prima operatiune tehnologica pina la operatiunea in care acesta a fost depistat. Insa, pentru ca marimea efectiva consumurilor suportate este, deseori dificil de stabilit, se permite ca in unele ramuri ale industriei cu un nomenclator variat de produse sa se stabileasca costul rebuturilor in baza consumurilor normative. Pentru aceasta, numarul produselor rebutate se inmulteste cu normele de consum a materiei, salariu si a CIP.

Costul rebutului definitiv extern se formeaza din costul efectiv al produsului rebutat + cheltuielile pentru inlocuirea si transportarea pina la cumparator si inapoi. Cu valoarea rebutului extern se reduce volumul productiei fabricate si vindute din luna in care a fost primita si acceptata pretentia cumparatorului privind rebutul.

Pentru determinarea costului rebutului definitiv in contabilitate se intocmeste o situatie speciala, numita "Calculatia costului rebutului definitiv", in care se indica locul depistarii, denumirea produsului rebutat, consumurile materiale, salariale, CASM, CIP, pretul probabil de vinzare a rebutului, retinerile de la persoanele vinovate.

Exemplu de stabilire a costului rebutului definitiv intern.

Conform procesului verbal nr. 50 intocmit in sectia de baza nr.2 s-au depistat 40 unitati de produs rebutate dupa a 2-a operatiune tehnologica. Norma de consum a materialelor ( NC) este de 11 lei/unit. Tariful de plata este urmatorul:

I oper. - 0,80 lei/ unit.

II oper. - 0,90 lei/ unit.

Calculatia costului rebutului definitiv intern

Contabilitatea rebuturilor

reflectarea costului efectiv al rebuturilor definitive depistate in sectia de baza.

Dt 714.8 Ct 811

2) reflectarea costului efectiv al rebuturilor definitive depistate in sectia de auxiliara.

Dt 714.8 Ct 812

reflectarea consumurilor pentru corectarea rebuturilor:

Dt 714.8 - la suma totala a consumurilor efectuate

Ct 211 - consumuri materiale pentru corectarea rebuturilor

Ct 531 - calculul salariului muncitorilor ce corecteaza rebuturile

Ct 533 - calculul CAS din salariul muncitorilor ce remediaza rebuturile

Ct 812 - prestarea unor servicii auxiliare necesare pentru colectarea rebuturilor.

valoarea materialelor recuperate din rebuturile depistate

Dt 211 Ct 612

Dt 227 recuperarea daunei materiale de la persoane vinovate de obtinere a rebut.

Ct 612

Ct 515 - recuperarea daunei se face in perioade ulterioare mai mica de 1 an

Ct 422 - recuperarea daunei se face in perioade ulterioare mai mare de 1 an.

Stationarea de productie reprezinta inactivitatea fortata a muncitorilor si utilajelor de productie. Stationarile pot avea loc din cauze interne si externe. Cauzele interne apar in rezultatul existentei lacunelor in organizarea procesului de productie. Ex: lipsa instrumentelor de lucru, lipsa schemelor de asamblare, deteriorarea utilajului, absenta muncitorilor. Cauzele externe sunt determinate de intreruperea energiei electrice de catre furnizori, livrarea intirziata a materiei prime si a materialelor, etc. In toate cazurile in care durata stationarii este mai mare de 15 min. urmeaza sa se perfecteze "Fisa intreruperilor", iar cazurile de sistare a activitatii sectiei sau a intreprinderii in ansamblu se perfecteaza printr-un "Proces verbal privind stationarea".

Componenta pierderilor din stationari

* se includ in costul pierderilor de productie.

Pierderile din stationarile interne se reflecta in Dt contului 813, iar pierderile din stationarile externe in Dt contului 713.

In vederea stabilirii productiei in curs de executie se pune problema determinarii si separarii din totalul consumurilor de productie a celor aferente productiei in curs de executie. Astfel stabilirea costului efectiv a productiei in curs de executie se poate determina prin urmatoarele metode:

1) metoda directa (metoda inventarierii);

metoda indirecta (metoda contabila)

Metoda directa presupune stabilirea productiei in curs de executie prin inventariere. Inventarierea prevede constatarea faptica a productiei in curs de executie la fata locului de catre comisia de inventariere ce asigura inscrierea cantitatilor de productiei in curs de executie in listele de inventariere.

Evaluarea cantitatilor de productiei in curs de executie din listele de inventariere se face prin cateva procedee cum ar fi:

a)      evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica, ce presupune stabilirea de catre comisia de inventariere a % de finisare a productiei in curs de executie cu ocazia inventarierii acesteia. Ulterior % de finisare se inmulteste cu costul planificat sau cu cel efectiv din perioada precedenta a fiecarui produs inventariat.

b)      evaluarea pe piese si operatii prevede valorificarea datelor din "Fisele tehnologice" ce contin informatii privind consumurile de materii prime, materiale, salarii corespunzatoare stadiilor de finisare. Cantitatile productiei in curs de executie stabilite la inventariere se inmultesc cu consumurile de productie pe unitate continute in fisele tehnologice rezultand astfel productia in curs de executie evaluata la costuri directe, dupa care se adauga cota CIP - ului preluata fie din calculele planificate, fie din calculele efective ale perioadei precedente.

Exemplu: SA "Vega" produce si comercializeaza usi de stejar. La sfarsitul anului in rezultatul inventarierii au fost constatate: 63 usi finisate; 18 usi in curs de executie. Gradul de finisare tehnica a fost stabilit de 65 %. Consumurile totale 275 000 lei. Se cere de stabilit valoarea productiei in curs de executie la sfarsitul anului.

Rezolvare:

Transferarea productiei in curs de executie in productie finita conventionala

Productia finita conventionala = Volumul productiei in curs de executie * Gradul de finisare tehnic

Pf conv. = 18 buc. * 65 % : 100 % = 11,70 buc

Determinarea volumului total de productie

Volumul PF totale = Productia finita totala + Productie finita conventionala

Volumul PF totale = 63 buc. + 11,70 buc.

Calculul costului unitar al productiei finite

Cost/unit. al productiei finite = 275 000 lei : 74,70 buc. = 3 681,392235 lei/buc.

Determinarea costului unitar productiei in curs de executie

Cost/unit. al productiei

in curs de executie = Cost/unit. al productiei finite * Gradul de finisare tehnica

Cost/unit. al productiei in curs de executie=3 681,392235 lei/buc.*65 % : 100%=2392,90 lei/buc.

Determinarea valorii totale a productiei in curs de executie

Valoarea totala al productiei in curs de executie = Volumul productiei in curs de executie * Cost/unit. al productiei in curs de executie

Valoarea totala al productiei in curs de executie = 18 buc. * 2392,90 lei/buc. = 43072,20 lei

Dt 215 Ct 811, 812

Determinarea costului productiei finite fabricate

Costul total al productiei finite = Total consumuri - Valoarea totala al productiei in curs de executie

Costul total al productiei finite = 275 000 lei - 43 072,20 lei = 231 927, 80 lei

Dt 216 Ct 811, 812

Metoda indirecta prevede determinarea si evaluarea productiei in curs de executie pe baza datelor din contabilitate. Astfel consumurile inregistrate pe anumite comenzi neterminate la sfirsitul perioadei de gestiune se considera in intregime consum cu productiei in curs de executie, datele fiind preluate din conturile de calculatie 811, 812.

Daca comenzile au fost terminate partial si au fost predate beneficiarului sau la depozitele de productie finita, are loc decontarea acestora prin scaderea din totalul consumurilor de productie a consumurilor aferente productiei terminate evaluate la cost planificat sau la cost efectiv din perioada precedenta.

Valoarea productiei in curs de executie = Total consumuri de productie - Costul planificat al produselor finite.

Exemplu: SA "Vega" produce si comercializeaza usi de stejar. La sfarsitul anului in rezultatul inventarierii au fost constatate: 63 usi finisate; 18 usi in curs de executie. Consumurile totale 275 000 lei. Costul normativ al unei usi 3 100 lei. Se cere de stabilit valoarea productiei in curs de executie la sfarsitul anului.

Rezolvare:

Determinarea costului produselor finite

Costul produselor fabricate = Volumul productiei finite * Cost/unit. al productiei finite

Costul produselor fabricate = 63 buc. *3 100 lei = 195 300 lei

Determinarea valorii productiei in curs de executie

Valoarea totala al productiei in curs de executie = Total consumuri - Costul total al productiei finite

Valoarea totala al productiei in curs de executie = 275 000 lei - 195 300 lei = 79 700 lei

Dupa cum a fost mentionat, contabilitatea productiei in curs de executie se tine in contul 215 "Productia in curs de executie". Acest cont este destinat generalizarii informatiei privind existenta si miscarea produselor in curs de executie intr-o perioada de gestiune. Este un cont de activ, soldul este debitor, reprezinta existenta produselor si serviciilor in curs de executie la finele perioadei de gestiune si se reflecta in capitolul 2 "Active curente" in Bilantul contabil.

In debitul acestui cont se reflecta suma produselor si serviciilor in curs de executie la finele perioadei de gestiune, iar in credit - casarea sumei productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune.

Inregistrarile contabile aferente productiei in curs de executie:

Reflectarea valorii de bilant a productiei in curs de executie la finele perioadei de gestiune, aferente:

a)      produselor sau serviciilor din sectiile de baza

Debit 215 Credit 811

b)      produselor sau serviciilor din sectiile auxiliare

Debit 215 Credit 812

Casarea valorii de bilant a productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune, aferente:

a)      produselor sau serviciilor din sectiile de baza

Debit 811 Credit 215

b)      produselor sau serviciilor din sectiile auxiliare

Debit 812 Credit 215

Reflectarea divergentelor constatate cu ocazia inventarierii aferente productiei in curs de executie:

a)      Constatari in plus

Debit 215 Credit 612

b)      Constatari de lipsuri si pierderi

Debit 714 Credit 215

Evidenta analitica al productiei in curs de executie se tine pe tipuri de produse in "Fisele da calculatie a costurilor", care se deschid pe tipuri de produse.

Evidenta sintetica se tine in:

borderoul 8.11 "Activitati de baza";

borderoul 8.12 "Activitati auxiliare";

registrul 7.8 "Cheltuielile si consumurile intreprinderii".