LUCRARI CONTABILE DE INCHIDERE

In tara noastra, exercitiul bugetar debuteaza la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. Documentele oficiale pentru finalizarea incheierii exercitiului bugetar sunt situatiile financiare. Acestea se compun din bilant, contul de executie bugetara si anexe, intocmirea lor reprezentand un proces complex de agregare a datelor. Acest proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari cu caracter preliminar ce au ca finalitate redactare si completarea situatiilor financiare.

Lucrarile preliminare, denumite si lucrari contabile de inchidere sunt structurate astfel: - stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere,

- inventarierea generala a patrimoniului,

- contabilizarea operatiilor de regularizare,

- stabilirea balantei conturilor dupa inventariere,

- inchiderea finantarii si

-redactarea situatiilor financiare.

1. Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere

Balanta conturilor inainte de inventariere are rolul de a centraliza si controla exactitatea datelor inscrise in conturi. Ea pregateste datele necesare compararii soldurilor conturilor din inventarul contabil cu rezultatele inventarierii generale a patrimoniului in vederea determinarii diferentelor ce vor trebui regularizate ulterior.

Balanta conturilor se doreste a fi si un instrument de verificare a continutului soldurilor conturilor, in sensul ca acestea trebuie sa reflecte operatii economice si financiare reale consemnate in documente justificative si inregistrate conform normelor metodologice de utilizare a conturilor.

2. Inventarierea generala a patrimoniului

Inventarierea stabileste situatia reala a activelor si datoriilor, plecand de la constatarea marimii faptice, evaluata la nivelul valorii actuale.

Existenta elementelor inventariate se constata prin:

- observare directa, respectiv numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice dupa caz, se utilizeaza pentru bunurile corporale (imobilizari corporale, titluri de participare, stocuri, alte valori);

- pe baza de registru sau documente (precum extrasele de cont) pentru bunurile necorporale (imobilizari necorporale, creante, datorii) si disponibilitati.

Activele si datoriile inventariate vor fi evaluate ulterior la nivelul valorii actuale, denumita si valoare de inventar. Aceasta este estimata in functie de preturile pietei, utilitatea bunului, starea si amplasarea sa.

In institutiile publice este obligatorie si inventarierea bunurilor aflate temporar in institutie, a celor trimise spre prelucrare la terti si a celor inchiriate.

Ca si in cazul societatilor comerciale, inventarierea respecta principiul anualitatii, efectuandu-se anual la inchiderea exercitiului bugetar. Totusi exista si exceptii in inventarierea faptica, precum:

- bunurile unitatilor de invatamant si cultura sunt inventariate vara, si doar cu titlu de exceptie la 31 decembrie;

- disponibilitatile, cecurile si alte valori se inventariaza lunar;

- materialele perisabile si animalele tinere se inventariaza trimestrial;

- cladirile, constructiile si celelalte bunuri ale misiunilor diplomatice se inventariaza odata la trei ani.

De asemenea, institutiile publice efectueaza inventarierea si in urmatoarele situatii:

- atunci cand intervine predarea/primirea de gestiuni;

- cand sunt sesizate nereguli ce nu pot fi evaluate decat cu ajutorul inventarierii;

- la cererea organelor de control;

- cu ocazia modificarii preturilor;

- dupa calamitati naturale.

Inventarierea se realizeaza de catre comisii de inventariere unice pentru fiecare Ordonator de credite. Inainte de inceperea inventarului, gestionarul este obligat sa dea o declaratie scrisa din care sa reiasa daca are in gestiune bunuri apartinand altor persoane, a primit bunuri fara documente, are si alte gestiuni, exista bunuri nereceptionate sau ce urmeaza a fi expediate, exista documente de predare/primire neoperate in evidenta contabila.

Bunurile inventariate sunt inscrise in listele de inventariere. Acestea pot fi documente distincte ce se ataseaza registrului inventar, caz in care registrul inventar va contine o recapitulatie a inventarierii, sau pot fi cuprinse in acesta. Listele de inventariere cuprind pentru fiecare pozitie inventariata: cantitatea si valoarea faptica, precum si cantitatea si valoarea scriptica existenta in contabilitate. Se pot admite compensatii cantitative intre plusuri si minusuri, atunci cand exista risc de confuzie intre sortimentele aceluiasi produs, diferentele constatandu-se la acelasi gestionar, in aceeasi perioada de gestiune.

De asemenea, pot fi acordate scazaminte, in limita legala pentru bunurile perisabile, in limita valorii constatate in plus.

Rezultatele inventarierii si modul lor de regularizare se consemneaza intr-un proces-verbal de inventariere, care constata: perioada de gestiune inventariata, personalul care a efectuat inventarierea, plusurile si minusurile constate, compensarile efectuate, bunurile depreciate, creantele si datoriile incerte si in litigii, creantele, datoriile si lichiditatile in devize, constituirea si regularizarea provizioanelor si alte elemente specifice inventarierii.

3. Contabilizarea operatiilor de regularizare

Odata stabilite rezultatele inventarierii, plusuri si minusuri de inventar se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor. In principiu, plusurile se consemneaza ca intrari in patrimoniul institutiei, minusurile, dupa caz, imputandu-se in sarcina persoanei vinovate (sumele dupa incasare sunt virate bugetului statului) sau decontandu-se asupra cheltuielilor sau veniturilor institutiei.

3.1. Operatiuni privind regularizarea plusurilor si minusurilor cantitative la inventar

In raport de natura structurilor de activ si pasiv inventariate, regularizarea diferentelor la inventar, genereaza urmatoarele tipuri de operatiuni:

a) Plusuri la inventariere, pot fi de natura: imobilizarilor corporale, necorporale, financiare, stocuri, numerar sau alte valori.

- in cazul plusurilor de imobilizari corporale, trebuie facuta distinctia intre plusurile in patrimoniul public al statului sau comunitatilor locale:

si plusurile constatate in patrimoniul privat al institutiei:

20,21,23,26 = 7583 Valoarea de inventar

"Conturi de imobilizari"    "Venituri din vanzarea activelor"

- plusurile de stocuri cumparate vor fi contabilizate:

35,36,37,38 = 60 Valoarea de inventar

Conturi de stocuri Conturi de cheltuieli

- plusurile de stocuri produse trebuie privite drept venituri potentiale si prin urmare contabilizate:

33,34 = 711 Valoarea de inventar

"Conturi de stocuri" "Variatia stocurilor"

- plusurile in casieria institutiei:

531 "Casa" = 758

sau Alte venituri din exploatare

532 Alte valori

b) Minusurile la inventar neimputabile se pot constata pentru imobilizari si stocuri:

- minusurile de natura imobilizarilor corporale daca fac parte din patrimoniul public vor determina inregistrarea:

= 21 Valoarea contabila de intrare

"Fondul bunurilor care alcatuiesc    "Imobilizari corporale"

Domeniul public al statului"

sau

115

"Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul

public al unitatilor administrativ teritoriale"

- daca acestea fac parte din patrimoniul institutiei publice:

= 21 Valoarea contabila de intrare

Amortiz. cumulata 281 "Cont de imobilizari"

"Amortizarea imobilizarilor corporale"

Val. ramasa neamortizata

"Cheltuieli cu imobilizarile corporale"

- minusurile de stocuri cumparate:

60 = 30,35,36,37 Valoarea ctb.de intrare

"Cheltuieli privind stocurile" "Cont de stocuri"

- minusurile de stocuri produse vor reprezenta un minus de venit potential:

711 = 33,34 Valoarea ctb.de intrare

Variatia stocurilor Cont de stocuri

Atunci cand, minusurile sunt imputabile, concomitent cu inregistrarea descarcarii de gestiune, trebuie inregistrata si imputatia catre persoana vinovata la valoarea de inlocuire. Daca persoana vinovata este angajata a institutiei, pentru evidentierea creantei se foloseste contul 4282 "Alte creante privind bugetul", in caz contrar 461 "Debitori diversi":

4282 = 4481 Valoarea de imputatie

"Alte creante in leg cu pers" "Alte datorii fata de buget"

Sau

461

"Debitori diversi"

In cazul minusului imputabil de stocuri, in contul 4481 "Alte datorii fata de buget" se va contabiliza diferenta dintre valoarea de imputatie si valoarea contabila, astfel:

4282 = % Valoarea de imputatie

"Alte ch. in leg cu pers." 30, 35, 36, 37 Valoarea contabila

Sau Conturi de stocuri

461 4481

"Debitori diversi" "Alte datorii fata de buget" diferenta

3.2. Operatii privind constatarea de provizioane

Incepand cu implementarea noului plan de conturi la institutiile publice, acestea isi pot constitui la sfarsitul exercitiului bugetar, doua categorii de provizioane: provizioane pentru deprecierea activelor si provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Provizioanele pentru deprecierea activelor vizeaza, elementele de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la sfarsitul exercitiului bugetar este mai mica decat valoarea contabila de intrare, pierderile de valoare avand caracter reversibil. Ele pot fi constatate atat pentru activele imobilizate, cat si pentru stocuri, creante si investitii financiare pe termen scurt.

In practica contabila, sunt cunoscute doua modalitati de inregistrare a provizioanelor:

- metoda anularii - consta in anularea soldului initial constatat la sfarsitul exercitiului bugetar anterior;

29,39,49,59 = 78 Sold initial

"Conturi de provizioane "Venituri din provizioane

pentru deprecieri" si aprecieri exceptionale"

si inregistrarea necesarului de provizioane pentru sfarsitul acestui an:

68 = 29,39,49,59 Sold final

"Cheltuieli de capital "Conturi de provizioane"

pentru deprecieri"

- metoda ajustarii soldului initial la nivelul necesarului constatat pentru acest an, fapt ce poate determina constituirea sau majorarea provizioanelor deja existente:

68 = 29,39,49,59 Sold final

"Cheltuieli de capital "Conturi de provizioane"

pentru deprecieri"

precum si reducerea sau anularea provizioanelor existente:

"Conturi de provizioane "Venituri din provizioane

pentru deprecieri" si aprecieri exceptionale"

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea unor cheltuieli sau pierderi a caror realizare este incerta, precum: pierderi din litigii, reparatii pe timpul perioadei de garantie, restructurari de institutii, reparatii, dezafectari sau mutari de imobilizari corporale programate in perioadele urmatoare etc. Provizioanele se vor constitui la nivelul estimat al pierderilor viitoare (de exemplu, pierderile din litigii vor reprezenta sumele estimate pentru cheltuielile de judecata, onorarii avocati, despagubiri, daune pretinse etc).

Constituirea sau majorarea provizioanelor va genera inregistrarea:

"Cheltuieli operationale "Provizioane pentru riscuri

privind provizioanele" si cheltuieli"

- micsorarea sau anularea lor:

"Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" "Venituri din provizioane

privind activitatea operationala"

3.3. Operatii privind diferentele de curs valutar

Diferente de curs valutar sunt constatate de institutiile publice atat pentru creante si datorii pe termen scurt, mediu sau lung, cat si pentru disponibilitati in valuta detinute in conturile bancare. Acestea pot fi:

- favorabile, atunci cand cursul valutar a crescut, in cazul creantelor si disponibilitatilor, sau a scazut pentru datorii:

= 765 "Venituri din diferente de curs valutar"

267,45,461 "Conturi de creante"

16,462 "Conturi de datorii"

5124 "Disponibilitati in valuta"

- nefavorabile, atunci cand cursul valutar a scazut pentru creante si disponibilitati, sau a crescut pentru datorii:

665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" = %

267,45,461 "Conturi de creante"

16,462 "Conturi de datorii"

5124 "Disponibilitati in valuta"

Exemplu:

S-au primit pentru programul Sapard 100.000 Euro la cursul de 3,79 lei/Euro; la sfarsitul exercitiului bugetar, rata de schimb valutar este de 3,8 lei/Euro. Diferenta de curs valutar = 100.000 (3,8 - 3,79) = 1.000 lei:

3.4. Operatii privind delimitarea in timp a veniturilor

In sfera regularizarilor trebuie cuprinse si veniturile inregistrate in cursul exercitiului sau preluate ca sold din exercitiul precedent, precum: facturi neintocmite, regularizarea veniturilor inregistrate in avans (abonamente, chirii etc.) si a operatiilor in curs de clarificare.

Exemplu:

In luna decembrie N, s-a incasat o chirie in valoare de 100 lei aferenta exercitiului bugetar n+1:

In cursul anului bugetar n+1, se va regulariza venitul incasat anticipat:

4. Balanta conturilor dupa inventariere

In urma inventarierii si a regularizarilor ce i-au urmat, institutia intocmeste o noua balanta a conturilor, al carei scop este pregatirea informatiilor necesare inchiderii finantarii si intocmirii situatiilor financiare. Aceasta va pleca de la balanta provizorie a conturilor completata cu operatiile de regularizare realizate cu ocazia inchiderii exercitiului bugetar.

5. Inchiderea finantarii

Asa cum am precizat anterior, institutiile publice beneficiaza de finantare multipla: din bugetul central, din bugetele locale, din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, fonduri extrabugetare sau finantare mixta. Inchiderea finantarii va determina inchiderea conturilor specifice, iar in cazul finantarilor bugetare sumele ramase consumate pana la 31 decembrie, vor fi retrase.

In cursul activitatii lor, institutiile publice au utilizat o serie de venituri: venituri din activitati economice, din alocatii bugetare cu destinatie speciala si din subventii, variatia stocarilor, fonduri ale bugetelor, venituri din alte activitati, venituri financiare, finantari, venituri din provizioane si aprecieri exceptionale si venituri ale bugetelor. Acestea in functie de apartenenta lor se inchid printr-unul din analiticele contului 122 "Rezultatul exercitiului".

Cl. 7 "Conturi de venituri si finantari" = 122 "Rezultatul exercitiului"

a) Inchiderea finantarii din bugetul central presupune preluarea conturilor de venituri/finantari si cheltuieli specifice prin contul 122.1 "Rezultatul exercitiului - bugetul de stat".

Exemplu:

Institutia publica "X" a beneficiat de o finantare bugetara in valoare de 1.000.000 lei. In cursul anului bugetar a inregistrat cheltuieli in valoare totala de 998.000 lei, iar platile nete de casa s-au ridicat la 997.000 lei.

- Ordonatorul de credite superior retrage institutiei sumele neconsumate 3.000 lei (1.000.000 lei - 997.000 lei):

Se crediteaza contul 8067 3.000

"Credite deschise pentru cheltuieli proprii"

- sunt inchise conturile de finantare, eventual alte venituri inregistrate si cheltuieli:

- soldul final al contului de rezultat va fi preluat de contul 117.1 "Rezultatul reportat- bugetul de stat" in debit sau credit, dupa caz:

b) inchiderea finantarii din bugetele locale presupune utilizarea aceluiasi procedeu, utilizand conturile specifice finantarii locale, respectiv 8067 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii, 770.2 "Finantarea de la bugetele locale", 122.2 "Rezultatul exercitiului - bugetul local" si 117.2 "Rezultatul reportat - bugetul local".

c) inchiderea finantarii din fondurile speciale si fondurile cu destinatie speciala

Aceste fonduri fiind alocate institutiei cu caracter definitiv neconsumarea lor integrala pana la sfarsitul exercitiului bugetar nu atrage retragerea lor la 31 decembrie, institutia putandu-le pastra pana la consumarea lor integrala.

Daca, la sfarsitul anului raman sume neconsumate acesta vor fi preluate la buget, astfel:

Exemple:

1. Institutia a beneficiat de 50.000 lei din fondul de asigurari sociale de sanatate, suma consumata integral pentru achizitia de medicamente. Inchiderea finantarii, va genera inregistrarile:

- inchiderea conturilor de venituri:

- inchiderea contului de cheltuieli:

2. Institutia a primit o donatie de 10.000 lei pentru achizitionarea de calculatoare. Pana la sfarsitul exercitiului bugetar au fost efectuate plati nete de casa doar de 000 lei si s-a inregistrat amortizarea aferenta calculatoarelor in valoare de 3.000 lei:

- inchiderea conturilor de venituri:

- inchiderea conturilor de cheltuieli cu amortizarile:

- inchiderea contului de rezultat al exercitiului:

Inchiderea finantarii din fonduri extrabugetare. Ca si in cazul precedent, inchiderea finantarii va ocaziona inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli prin 122.3 "Rezultatul exercitiului - venituri proprii". Sumele neconsumate vor ramane inregistrate in contul 560 "Disponibil din venituri proprii" pana la epuizarea lor completa.

6. Redactarea situatiilor financiare

In baza ultimei balante a conturilor pusa de acord cu operatiile privind inchiderea finantarii, institutiile publice intocmesc situatii financiare anuale, care in sistemul actual cuprind: bilantul, contul de executie bugetara si anexele.

Acestea trebuie sa ofere o imagine fidela asupra pozitiei financiare si performantelor institutiei pentru respectivul an bugetar. Odata intocmite, bilantul si contul de executie bugetara, trebuie prezentate unitatilor de trezorerie si contabilitate publica la care au deschise conturi pentru obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati, dupa care se depun la organul ierarhic superior.

Situatiile financiare ale ministerelor, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, ale altor autoritati publice, institutii publice autonome, insotite de "Raportul privind certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara" se depun la Ministerul Finantelor Publice.

Ca urmare a introducerii Standardelor Internationale din Sectorul Public International, IPSAS1 Prezentarea Declaratiilor Financiare si IPSAS2. Declaratiile de flux de numerar solicita institutiilor publice intocmirea urmatoarelor situatii financiare:

- Bilant contabil;

- Contul de executie bugetara, care va reprezenta chiar tabloul de trezorerie,

- Situatia veniturilor si cheltuielilor;

- Anexe;

- Politici contabile si note explicative.

6.1. Bilantul contabil

Bilantul contabil cuprinde elementele de activ si pasiv grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate, structura sa neputand fi modificata de la un exercitiu bugetar la altul. Elementul pentru care nu exista valori nu trebuie mentionat in bilant, respectand totusi numarul inscris in formularul aprobat.

Structura simplificata a bilantului este urmatoarea:

A. Active imobilizate

I Imobilizari necorporale

II Imobilizari corporale

III Imobilizari financiare

B. Active circulante

I Stocuri

II Creante

III Investitii financiare pe termen scurt

IV Casa si conturi de trezorerie si banci comerciale

C. Conturi de regularizare si asimilate

TOTAL ACTIV

D. Capitaluri si fonduri

I Fonduri

II Rezultat reportat

III Rezultatul exercitiului

IV Imprumuturi

E. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

F. Datorii

G. Conturi de regularizare si asimilate

TOTAL PASIV

In intocmirea bilantului, fiecare Ordonator de credite trebuie sa determine, pe baza naturii activitatii sale, daca sa prezinte sau nu drept clasificari separate in bilant, activele si datoriile curente si necurente. Aceasta impartire are in vedere termenul de recuperarea sau achitare a activului sau datoriei, in mai putin de 12 luni sau peste acest termen, informatiile privind scadenta fiind utile in evaluarea lichiditatii si solvabilitatii institutiei.

6.2. Contul de executie

Norma IPSAS2 prezinta situatia fluxurilor de numerar, precizand ca informatiile sunt folositoare atat utilizatorilor, ca baza de evaluare a activitatii institutiei de a genera lichiditati si echivalente al acestora, dar si institutiei. In acest sens, propune urmatorul format:

Intocmirea contului de executie la institutiile publice

Conform OUG 45/2003 privind finantele publice locale:

(1) Ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare consiliilor locale, judetene, pana la data de 31 mai a anului urmator, conturile anuale de executie a bugetelor, in structura urmatoare:

a)          la venituri: prevederi bugetare initiale; prevederi bugetare definitive; incasari realizate;

b)          la cheltuieli: credite bugetare initiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

Trimestrial si anual, ordonatorii principali de credite intocmesc situatii financiare asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice; dupa verificare, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor Publice situatii financiare centralizate privind executia bugetelor, la termenele si potrivit normelor stabilite de acesta.

Ordonatorii principali de credite au obligatia sa intocmeasca si sa anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte anuale de performanta, in care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privind angajamentele legale.

Situatiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezinta de catre ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, judetene.

conturile deschise in trezorerie.

Contul de executie bugetara (tabloul fluxurilor de numerar)

In intocmirea acestui document, Ministerul Finantelor Publice prin proiectul Normelor metodologice privind organizarea contabilitatii institutiilor publice armonizate cu directivele europene si IPSAS s-a implicat, propunand un continut care sa tina seama de tipul de finantare. Astfel, documentul va inscrie capitolul si subcapitolul din bugetul aprobat astfel:

Pentru finantarea din bugetul de stat, platile sunt preluate din rulajul creditor al contului 770.1 "Finantarea de la bugetul de stat";

Pentru finantarea din bugetele locale, platile sunt preluate din rulajul creditor al contului 770.2 "Finantarea de la bugetele locale";

Pentru finantarea din bugetul asigurarilor sociale de stat, platile sunt preluate din contul 770.3 "Finantarea de la bugetul asigurarilor sociale de stat";

Pentru fondurile speciale, incasarile si platile apar in rulajele debitoare si creditoare ale contului 571 "Disponibil din fondul de asigurari sociale de sanatate", 572 "Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguratilor", 574 "Disponibil din veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj";

Pentru credite externe, incasarile si platile sunt regasite in debitul si creditul conturilor 590 "Disponibil din imprumuturi externe", 772 "Finantarea din imprumuturi contractate direct de stat", 113 "Finantarea din imprumuturi externe garantate direct de stat";

Pentru asistenta financiara nerambursabila, incasarile si platile apar in contul de disponibil 599 "Disponibil din asistenta financiara externa nerambursabila";

Pentru veniturile proprii, incasarile si platile sunt preluate din contul 560 "Disponibil din venituri proprii".

6.3. Situatia veniturilor si cheltuielilor

Situatia veniturilor si cheltuielilor exprima performanta financiara a institutiei, fiind un veritabil cont de profit si pierdere. IPSAS 1 propune un document foarte asemanator celor intocmite de societatile comerciale.

SITUATIA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

Ministerul Finantelor Publice vine cu un document care, ca si precedentul, va detalia veniturile, finantarile si cheltuielile dar pe surse de finantare, urmarind structura clasificatiei bugetare.

SITUATIA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

- mii lei -

6.4. Politici contabile si note explicative

Conducerea fiecarei institutii pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea situatiilor financiare stabileste un set de procedee numite politici contabile. Acestea trebuie sa aiba in vedere specificul activitatii institutiei, precum si respectarea conceptelor de baza ale contabilitatii (contabilitatea de angajamente, continuitatea activitatii etc). Odata stabilite, modificarea politicilor contabile este admisa doar daca aceasta este ceruta de lege sau noua politica are ca rezultat obtinerea de informatii mai relevante si credibile.

Nu se considera modificare a politicilor contabile:

- adoptarea unei politici pentru evenimente sau tranzactii care difera ca fond de evenimentele si tranzactiile produse anterior;

- adoptarea unei politici pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc anterior sau care nu au fost semnificative;

In cazul in care politica a fost modificata, trebuie prezentat efectul modificarii asupra rezultatelor reportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor in viitor.

In conformitate cu prevederile IPSAS1, Notele la situatiile financiare trebuie sa prezinte:

- informatii despre bazele de intocmire a situatiilor financiare si despre politicile contabile specifice selectionate si aplicate pentru tranzactiile semnificative;

- informatii ce nu sunt prezentate in alte documente;

- informatii suplimentare ce nu sunt prezentate in situatiile financiare, dar care sunt necesare pentru o prezentare fidela;

Notele trebuie prezentate intr-un mod sistemic, fiecare element semnificativ din bilant, contul de executie bugetara si situatia veniturilor si cheltuielilor trebuind sa faca trimitere la note. Acestea sunt descrieri narative sau analize mai detaliate ale sumelor prezentate in celelalte situatii financiare, informatii suplimentare precum angajamentele si datoriile contingente.