Contabilitatea stocurilor de marfuri la pret cu amanuntul

Contabilitatea stocurilor de marfuri la pret cu amanuntul

Marfurile sunt bunurile materiale achizitionate in vederea revanzarii in aceiasi stare, fara nici o prelucrare ulterioara. Sunt asimilate marfurilor:

stocurile achizitionate pentru necesitati proprii (materii prime, materiale consumabile materiale de natura obiectelor de inventar etc.) care ulterior sunt vandute in aceiasi stare;

produsele obtinute din productie proprie (produse finite, semifabricate, etc.) care se vand prin magazinele proprii.

Evaluarea marfurilor de depindente de unitatile comerciale care le desfac si anume:

- in comertul cu ridicata (en gross) care achizitioneaza de la producatori si desfac marfuri in cantitati mari, de regula unitatilor cu amanuntul, marfurile se evalueaza la costul de achizitie. La aceste unitati, contul 371 "Marfuri" functioneaza la costul de achizitie, nu se utilizeaza contul 378 "Diferente de pret la marfuri" si nici 4428 "TVA neexigibila.

- in comertul cu amanuntul (en detail) unde vanzarea marfurilor se face cu bucata, consumatorilor individuali si unor unitati pentru consumul propriu, marfurile se evalueaza si se reflecta in contabilitate la pretul cu amanuntul.

Pretul cu amanuntul (Pa) se determina prin relatia:

a) la unitatile platitoare de TVA

Pa = Cost de achizitie + Adaos + TVA

fara TVA comercial neexigibila

Pret de vanzare

Adaosul comercial reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie, destinat sa acopere cheltuielile de circulatie si obtinerea unui profit de catre comerciant.

Adaosul comercial = Cost de achizitie fara TVA X Procentul de adaos

TVA Costul de achizitie Adaosul

neexigibila = fara TVA + comercial X 19% cota de TVA

a)      la unitatile neplatitoare de TVA

Costul de    Adaosul

Pa = achizitie + comercial

plus TVA

In general se considera cost de achizitie pretul de cumparare din factura furnizorului .In situatia in care cheltuielile de transport aprovizionare, sunt inscrise in factura, acestea se includ in costul de achizitie a marfii respectiv in pretul cu amanuntul si se inregistreaza in contul 371 "Marfuri" alaturi de pretul de cumparare.

Cheltuielile de achizitie aferente intrarilor de marfuri care figureaza in documentele distincte se reflecta intr-un cont analitic distinct al contului 371 "Marfuri" si se includ pe cheltuielile cu marfurile pe masura vanzarii acestora.

Rezulta, ca la contul 371 "Marfuri" se creaza analiticul 371.1 "Marfuri" si 371.2 "Cheltuieli de transport - aprovizionare".

Contabilitatea sintetica a marfurilor se tine cu grupa 37 "Marfuri" care cuprinde conturile: 371 "Marfuri" si 378 "Diferente de pret la marfuri".

Contul 371 "Marfuri". Este un cont de active circulante materiale (stocuri) cont de activ care tine evidenta existentei si a miscarii stocurilor de marfuri.

Se debiteaza cu pretul de inregistrare a marfurilor intrate in gestiune la cost de achizitie in comertul cu ridicata si la pret cu amanuntul la unitatile cu amanuntul

Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune. Soldul debitor oglindeste valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc.

In cazul inventarului intermitent functioneaza ca si celelalte conturi de stocuri.

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor din unitatile cu amanuntul este un cont rectificativ al valorii de intrare a marfurilor, cont de pasiv.

Se crediteaza cu adaosul aferent marfurilor intrate si se debiteaza cu adaosul aferent marfurilor vandute. Soldul creditor reflecta adaosul aferent marfurilor existente in stoc.

In contabilizarea marfurilor la pret cu amanuntul intervin trei momente:

1. Intrarea in gestiune a marfurilor care necesita calcularea pretului cu amanuntul care se inregistreaza in contul 371 "Marfuri" in functie de componentele lui:

a) costul de achizitie din factura furnizorului, reflectat ca obligatie de plata fata de furnizor

% = 401 "Furnizori"

371 "Marfuri"

4426 TVA deductibila

b) adaosul comercial aferent intrarilor aplicat la costul de achizitie.

371 "Marfuri" = 378 "Diferente de pret la marfuri"

c) TVA care se include in pretul cu amanuntul este neexigibila si se evidentiaza in creditul contului 4428 "TVA neexigibila" stabilita prin aplicarea % din TVA asupra pretului de vanzare (cost de achizitie + Adaus)

371 "Marfuri" = 4428 "TVA neexigibila"

Diminuarea TVA neexigibila are loc la scaderea din gestiune a marfurilor vandute.

2. Vanzarea marfurilor la pretul cu amanuntul se face de regula in numerar. Din bonurile si facturile fiscale rezulta pretul de vanzare si TVA inclus in pret.

5311 "Casa in lei" = % pret cu amanuntul

707 "Venituri din pret de vanzare

vanzarea marfurilor TVA 19%

4427 "TVA colectata"

Cota de TVA se poate calcula si prin aplicarea cotei recalculate de TVA (15,966%) stabilita prin suta marita la pretul cu amanuntul.

3) Scaderea marfurilor vandute din gestiune se face lunar, la pretul cu amanuntul.

% = 371 "Marfuri" - pret cu amanuntul

607 "Cheltuieli cu marfurile" - costul de achizitie

378 "Diferente de pret - adausul aferent

la marfuri" marfurilor vandute"

4428 "TVA neexigibila" - TVA aferent

vanzarilor

• stabilirea coeficientului mediu de adaus

Kac = SI + RC cumulat al ct. 378 " Adaos comercial"

(SI + RD cumulat al ct. 371 Mf) - (SI + RC ct. 4428 TVA)

• Adaus aferent stocurilor (ACS)

Acs = (Val. Stoc final ) - TVA exigibila X Kac

( SFd ct. 371 ) ( SFc ct. 4428)

• Adaosul aferent vanzarilor (RD ct. 378)

RD ct. 378 = Adaus total - Adaos aferent

(SI + RC ct.378) stocurilor (ACS)

Contabilitatea deprecierii stocurilor

Stocurile pot suferi deprecieri in raport cu valoarea de intrare ca urmare a demodarii, degradarii sau datorita faptului ca la inventar, valoarea lor de utilizare sau la care se vor valorifica in viitor este apreciata ca fiind mai mica decat valoarea contabila (de inregistrare). Intrucat activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin inregistrarea in contabilitate a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor.

Relatia de principiu utilizata pentru calculul ajustarilor la inchiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarierei activelor este:

Ajustari pentru = Valoarea contabila - Valoarea de inventar

deprecierea stocurilor (costul lor) a stocurilor

Potrivit IAS 2 "Stocuri" valoarea oricarei diminuari a stocurilor pana la valoarea realizabila neta, precum si toate pierderile de stocuri, trebuie recunoscute drept cheltuiela in perioada in care are loc micsorarea sau pierderea. Aceasta inseamna ca deprecierea stocurilor sa se faca

Cheltuieli privind stocurile = Stocuri.

Deprecierea valorii stocurilor nu se face in mod direct prin creditarea conturilor de stocuri ci prin folosirea conturilor rectificative din grupa 39 "Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie" in cadrul careia sunt create conturi pentru fiecare categorie de stocuri astfel:

391 "Ajustari pentru deprecierea materiilor prime"

392 "Ajustari pentru deprecierea materialelor"

3921 "Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile"

3922 "Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar"

393 "Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie"

394 "Ajustari pentru deprecierea produselor"

3941 "Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor"

3945 "Ajustari pentru deprecierea produselor finite"

3946 "Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale"

395 "Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti"

3951 "Ajustari pentru deprecierea materiilor prime si materialelor aflate la terti"

3952 "Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti"

3953 "Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti"

3954 "Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti"

3956 "Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti"

3957 "Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti"

3958 "Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti"

396 "Ajustari pentru deprecierea animalelor"

397 "Ajustari pentru deprecierea marfurilor"

398 "Ajustari pentru deprecierea ambalajelor

Conturile din grupa 39 dupa continutul economic sunt conturi rectificative ale stocurilor, prin deducere a valorii de inregistrare a categoriei respective de stocuri, in vederea stabilirii valorii nete a lor.

Dupa functia contabila sunt conturi de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea ajustarilor constituite sau suplimentate de regula la sfarsitul exercitiului, pe feluri de ajustari, pe seama cheltuielilor de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante.

Se debiteaza in exercitiul urmator cu ajustarile anulate sau diminuate aferente stocurilor iesite din gestiune ca urmare a utilizarii sau valorificarii lor, trecandu-se la venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante.

Soldul creditor reprezinta valoarea ajustarilor constituite la finele perioadei.

Exemplu:

La sfarsitul exercitiului "N" ca urmare a inventarierii rezulta urmatoarea situatie a stocurilor.

Lei

Denumirea Valoarea Valoarea Diferente Ajustare

stocurilor contabila de inventar + - de creat

(Vc) (Vi) .

301 "Materii prime" 250.000 260.000 + 10.000 -

302 "Materiale 90.000 90.000 - -

consumabile"

345 "Produse finite" 350.000 300.000 - 50.000 50.000

depreciere

371 "Marfuri"    1.000.000 980.000 - 20.000 20.000

depreciere .

Remarca Ajustarea pentru deprecierea stocurilor se constituie numai daca Vi < Vc deci rezulta minus de valoare.

Inregistrarea constituirii ajustarii la finele exercitiului "N".

a) pentru deprecierea produselor finite si a marfurilor

6814 "Cheltuieli de exploatare = % 70.000 lei

privind ajustarile pentru 394 "Ajustari pentru 50.000 lei

deprecierea activelor deprecierea

circulante" produselor"

397 "Ajustari pentru 20.000 lei

deprecierea

marfurilor"

La sfarsitul exercitiului N+ 1 situatia stocurilor se prezinta astfel:

La sfarsitul exercitiului N + 1

a) Ajustari de constituit la materii prime

6814 = 391 "Ajustari pentru deprecierea 20.000 lei

materilor prime"

b) Reducerea ajustarii la produse finite cu 40.000 lei si anularea la marfuri si trecerea deprecierii la venituri.

% = 7814 "Venituri din 60.000

394 "Ajustari pentru deprecierea    ajustari pentru 40.000

produselor" deprecierea activelor

397 "Ajustari pentru deprecierea circulante" 20.000

marfurilor"

Remarca Conturile de cheltuieli (6814) si de venituri (7814) din ajustari pentru deprecierea activelor circulante se inchid prin contul 121 "Profit si pierderi" si raman cu sold creditor in continuare conturile de ajustari cu ajustarile constituite si neanulate.

2. Contabilitatea creantelor curente

2.1. Definitia si structura creantelor.

In realizarea obiectului de activitate, unitatile patrimoniale sunt angajate in cadrul ciclului de exploatare la o multitudine de relatii juridice de natura patrimoniala cu persoane juridice si persoane fizice care intervin in derularea operatiilor economice si financiare, persoane denumite "generic" terti. Tinand seama de natura juridica a relatiilor cu terti in cadrul ciclului de exploatare se disting:

- relatii de natura obligatiilor (datorii);

- relatii de natura drepturilor (creante).

Creante pe termen scurt ca si componente ale activelor circulante, reprezenta drepturi cuvenite creditorilor ca persoane ce au avansat valori economice tertilor (debitorilor) de a pretinde sume de bani sau echivalente de numerar, bunuri sau servicii, creantele .

Deci, debitorul este persoana fizica sau juridica care a primit o valoare economica si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau o contra prestatie creditorului.

Creditorul reprezinta persoana fizica sau juridica care a avansat valorii economice debitorilor, ultimii avand obligatii fata de creditori de a plati echivalentul valoric sau o contraprestatie.

Creantele curente provin in principal din:

dreptul societatilor comerciale de a pretinde de la actionari sau asociati depunerea aportului la capitalul social subscris prin contractul de constituire a societatii;

drepturile furnizorilor de a pretinde clientilor pretul produselor si marfurilor livrate sau tariful lucrarilor si serviciilor executate la termenele stabilite prin contracte;

drepturile unitatii patrimoniale de a cere persoanelor carora le-a acordat sume de bani (avansuri) pentru a efectua diferite operatiuni (cumparari, deplasari, lucrari etc.) justificarea si decontarea acestora;

dreptul fata de salariati pentru avansuri acordate si salarii platite in plus;

dreptul fata de bugetul statului pentru impozite varsate in plus si T.V.A. de recuperat.

Principalele documente care servesc la stabilirea creantelor curente sunt:

- factura pentru livrarea marfurilor si executarea de lucrari si servicii;

- avizul de insotire a marfurilor pentru bunurile nefacturate;

- ordin de plata, cec, chitanta, efecte comerciale pentru avansuri acordate furnizorilor;

- referate pentru acordarea avansurilor in bani in vederea efectuarii unor operatii economice de catre administrator sau salariati;

- lista de avans chenzional, state de salarii pentru drepturi fata de personalul unitatii;

- jurnal de cumparari, jurnal de vanzari, decont privind TVA pentru TVA de recuperat de la bugetul de stat.

Evaluarea creantelor curente.

a) Evaluarea curenta

Potrivit Legii contabilitatii in 82/1991 creantele si datoriile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala .

In cazul reducerilor comerciale de natura rabaturilor si remizelor care intervin intre partenerii de afaceri ,creantele se evalueaza la valoarea neta (ramasa de incasat).

Creantele in valuta se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate atat in lei la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de B.N.R cat si in valuta.

Diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau data la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data decontarii, incasari lor, respectiv data incheierii exercitiului financiar se inregistreaza dupa caz la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar.

b)      Evaluare la bilant

Ca si orice activ, creantele curente sunt recunoscute in bilant, daca este probabila realizarea unui beneficiu viitor si aceasta are o valoarea care poate fi determinata in mod credibil.

• Creantele in devize ramase neincasate la inchiderea exercitiului se evaluieaza in lei la cursul in vigoare la data de 31 dec. N
• Creantele interne neincasate la costul istoric (valoarea de intrare)
• Creantele la care s-au constatat deprecieri in bilant se evaluieaza la valoarea realizabila neta adica valoarea contabila minus ajustarile pentru deprecierea creantelor.

Creantele curente se pot structura dupa o serie de criterii si anume:

• dupa provenienta:

- creante comerciale;

- creante fata de salariati;

- creante fata de bugetul statului;

- creante fata de bugetul asigurarilor sociale;

- creante fata de asociati/actionari;

- creante fata de diversi debitori.

• in functie de termenul de incasare:

- creante sub 1 an

- creante peste 1 an

• dupa moneda utilizata

- creante in devize

- creante in lei

• in functie de raporturile cu diferite entitati economice:

- creante fata de entitati din cadrul grupului

- creante fata de alte entitati.

Aceste structuri influenteaza si contabilizarea creantelor curente.

2.2. Sistemul de conturi privind creantele curente.

Contabilitatea creantelor curente se tine cu ajutorul conturilor din clasa 4 "Conturi de terti" din planul de conturi general. Acesta delimiteaza urmatoarele categorii de creante curente:

- creante comerciale;

- creante fata de personal;

- creante fata de asigurarile sociale si protectia sociala;

- creante fata de bugetul statului;

- creante in cadrul grupului si cu asociatii;

- debitori diversi;

- creante privind decontarile in cadrul unitatii.

Toate conturile de creante curente sunt conturi de activ. Se debiteaza la crearea drepturilor de creanta fata de terti si se crediteaza la incasarea creantelor, iar soldul debitor oglindeste creante curente neincasate. Face exceptii contul 456 "Decontari cu asociatii privind capitolul" care este cont bifunctional.

Contabilitatea analitica a creantelor se tine pe categorii, pe fiecare persoana fizica sau juridica, pe termene de incasare etc.

In cadrul conturilor de clienti sunt grupate separat creantele rezultate din tranzactiile cu clauza de rezerva de proprietate si la care persoana juridica detine participatii.

2.3. Contabilitatea creantelor comerciale

Functia comerciala a unei firme presupune efectuarea operatiilor curente de cumpararii si vanzari de bunuri si servicii, precum si legatura intre doua entitati economice:

- furnizorul in calitatea de vanzator

- clientul in calitate de cumparator.

Aceste relatii genereaza pe de o parte datorii comerciale si pe de alta parte creante comerciale.

Datoriile comerciale apar in procesul de aprovizionare, incluzand obligatiile cumparatorului fata de furnizor reprezentand contravaloarea bunurilor si a lucrarilor prestate.

Creantele comerciale au loc in procesul de vanzare (desfacerea), pe credit comercial a bunurilor, executarii lucrarilor si serviciilor de catre furnizor si includ in structura lor clienti si conturile asimilate. In acest caz decontarea intre vanzator si client se efectueaza ulterior.

Creantele curente devin certe (exigibile) in momentul transferului dreptului de proprietate, atestat prin factura furnizorului care cuprinde preturile de vanzare negociate intre parti la care se adauga TVA pentru operatiile impozabile.

Contabilitatea creantelor comerciale se tine cu ajutorul grupei 41 "Clienti si conturi asimilate" din clasa 4 "Conturi de terti" care cuprinde urmatoarele conturi:

• 411 "Clienti"

4111 "Clienti"

4118 "Clienti incerti sau in litigiu"

• 413 "Efecte de primit de la clienti"
• 418 "Clienti facturi de intocmit"
• 419 "Clienti - creditori"

Contul 4111 "Clienti". Se utilizeaza de catre furnizori pentru reflectarea creantelor comerciale provenite din vanzarii de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, conform facturilor intocmite clientilor interni sau externi. Este cont de creante comerciale, cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea facturii pentru vanzari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii, cuprinzand pretul de vanzare si TVA aferent, prin creditul conturilor de venituri delimitate dupa natura (701 - 708) si creditul contului 4427 "TVA colectata" sau 4428 "TVA neexigibila" daca vanzarile se fac cu plata in rate. Se crediteaza in urma incasarii valorii facturii in bani prin debitul conturilor de disponibilitati banesti si a contului 413 "Efecte de primit de la clienti" in cazul decontarii pe baza efectelor comerciale acceptate. Soldul debitor reprezinta creantele neincasate de la clienti.

Contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" Clientii devin incerti daca creantele nu s-au incasat la termenul convenit, datorita incertitudinii privind capacitatea financiara de a-si onora obligatiile si devin litigiosi in situatia in care s-a deschis o actiune judecatoreasca pentru recuperarea creantelor.

Este cont de creante comerciale, de activ. Se debiteaza cu valoarea creantelor devenite incerte sau in litigiu.

Se crediteaza cu creantele incasate sau trecute la pierderi.

Soldul debitor reprezinta creante de incasat.

Contul 413 "Efecte de primit de la clienti" utilizat de catre furnizori pentru reflectarea creantelor de incasat de la clienti, pe baza efectelor comerciale, a fost tratat la contabilitatea efectelor comerciale.

Contul 418 "Clienti - facturi de intocmit" reflecta creantele aferente livrarilor de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, inclusiv TVA aferent, pentru care nu s-au intocmit facturi, vanzarea bunurilor s-a facut pe baza "Avizului de insotire a marfii" urmand a se intocmi factura in termen de 3 zile.

Este cont de creante comerciale, de activ. Se debiteaza cu pretul de vanzare al bunurilor si serviciilor livrate clientilor nefacturate prin creditul conturilor de venituri si cu TVA aferenta.

Se crediteaza la intocmirea facturii . Soldul debitor reprezinta creante aferente bunurilor si lucrarilor pentru care nu s-au intocmit facturi.

Remarca. In acest caz TVA este neexigibila, aceasta devine TVA colectata la facturare.

Contul 419 "Clienti - creditori" evidentiaza datoriile furnizorului fata de clienti pentru avansurile incasate in vederea livrarii ulterioare a unor bunuri, lucrari sau servicii. Este cont de datorii comerciale cont de pasiv.

Se crediteaza cu sumele incasate in banca sau in numerar reprezentand avansurile primite de la clienti.

Se debiteaza cu ocazia regularizarii creantelor comerciale oglindite in contul 4111 "Clienti", cu valoarea avansurilor primite.

Soldul creditor reprezinta obligatii fata de clienti pentru avansuri primite si nedecontate.

A. Operatii privind creantele

a) vanzari de produse, lucrari executate si servicii prestate, la intern

Factura

4111 "Clienti" = % valoare facturi

gr.70 "Cifra de afaceri"

(701 - 708) - pret vanzarea

4427 TVA colectata - TVA

Incasare

% = 4111 "Clienti" valoarea facturii

5121 "Conturi la banci in lei"

5311 "Casa in lei"

413 "Efecte de primit de la clienti"

b) livrari de bunuri cu facturare ulterioara

Societatea comerciala "BETA" livreaza produse finite societatii "X" SA pe baza avizului de insotire in valoare de 1000.000 lei TVA 19%.

Valoarea livrarilor

418 "Clienti facturii     = % 17.250.000

din intocmit 701 "Venituri din vanzarea 1000.000

produselor finite"

4428 "TVA neexigibila" 2.250.000

Facturare

4111 "Clienti" = 418 "Clienti facturi de 17.250.000

intocmit"

Trecerea TVA neexigibil la TVA colectata

4428 "TVA neexigibila" = 4427 "TVA colectata" 2.250.000

Incasare

5121 "Conturi la banci = 4111 "Clienti" 17.250.000

in lei"

c)      avansuri incasate de furnizori de la clienti

Societatea comerciala "BETA" pe baza contractelor si ordinului de plata nr.20 incaseaza un avans de la clientul "X" in suma de 4.000.000 lei TVA 19%. In baza facturii nr.15 livreaza semifabricate de 6.000.000 lei TVA 19%.

Incasarea avansului

5121 "Conturi la banci = % 4.760.000

in lei" 419 "Clienti creditori" 4.000.000

4427 "TVA colectata"

Livrarea semifabricatelor

4111 "Clienti" = % 7.140.000

702 "Venituri din 6.000.000

vanzarea semifabricatelor"

4427 "TVA colectata" 1.140.000

Deconectarea avansului (micsorarea drepturilor fata de clienti) si a TVA aferent.

= 4111 "Clienti" 4.760.000

419 "Clienti creditori" 4.000.000

4427 "TVA colectata" 760.000

Incasarea diferentei (regularizarea drepturilor)

- creanta fata de clienti 7.140.000 lei

- avans incasat exclusiv TVA aferent    4.000.000 lei

- TVA aferent avansului 760.000 lei

- diferenta de incasat    2.380.000 lei

(7.140.000 - 4.000.000 - 760.000 lei)

5121 "Conturi la banci in lei" = 4111 "Clienti" 2.380.000

d)      creante incerte sau in litigiu

Separarea creantei incerte de restul creantelor se face in momentul expirarii termenului contractual de incasare a creantei, a unei actiuni judecatoresti sau a incertitudinii incasarii creantei datorita incapacitatii de plata sau starii de insolvabilitate a clientului.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creantelor si trecerea lor de la contul 4111 "clienti" la contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu", conform principiului prudentei se ajusteaza deprecierea creantelor clienti, folosind contul 491 "Ajustari pentru deprecierea creantelor - clienti". Acesta tine evidenta ajustarilor constituite pe seama cheltuielilor de exploatare, la nivelul pierderii probabile a creantei fara a lua in calcul TVA inclus initial in creanta. Este cont rectificativ al valorii creantelor - clientii, cont de pasiv. Se crediteaza cu ajustarile constituite pentru clientii incerti sau in litigiu pe seama cheltuielilor de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante (6814).

Se debiteaza cu ajustarile anulate sau diminuate prin trecerea lor la venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante (7814).

Soldul creditor reflecta ajustari constituite si neanulate.

2.4 Contabilitatea creantelor diverse.

In general aceste creante nu au legatura cu obiectul de activitate al entitatii economice si provin din:

- imputatii, despagubiri, penalizari de primit de la terti;

- vanzarea imobilizarilor, a titlurilor imobiliare de plasament;

- sume cuvenite pentru concesiuni, chirii;

- creante din imprumuturi din emisiuni de obligatiuni;

- reactivarea unor creante fata de clienti si debitori etc.

Contabilitatea creantelor diverse se tine cu contul 461 "Debitori diversi". Este cont de creante curente, cont de activ. Se debiteaza cu valoarea creantelor rezultate din operatii diverse;

Se crediteaza cu micsorarea creantelor prin incasare sau alte modalitati.

Soldul debitor reflecta creante fata de diversi debitori:

imputatii fata de terti

461 "Debitori diversi" = %

7588 "Alte venituri din Valoarea imputata

exploatare"

4427 "TVA colectata" TVA

creante reactivate rezultate in urma unor titluri executorii (clienti, debitori)

461 "Debitori diversi" = 754 "Venituri din creante

reactivate si debitori

diversi"

creante din redevente, chirii

461 "Debitori diversi" = %

706 "Venituri din redevente,

locatii de gestiune si chirii"

4427 "TVA colectata"

incasarea debitorilor

= 461 "Debitori diversi"

5121 "Conturi la banci

in lei"

5311 "Casa in lei"

trecerea pe pierderi a debitorilor insolvabili

654 "Pierderi din creante = 461 "Debitori diversi"

si debitori diversi"

Creantele fata de salariati, bugetul de stat etc. se vor trata la debitorii.

3. Contabilitatea datoriilor curente

3.1. Definitii si delimitari privind datoriile curente

In vederea realizarii obiectului de activitate, entitatile economice intra in relatie juridice de natura obligatiilor fata de terti.

O obligatie reprezinta o datorie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia sa asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice .Obligatiile sunt consecinta unor contracte sau a unei cerinte legale si reprezinta pentru entitate un angajament sau o responsabilitate de a actiona intr-un anumit fel. In mod normal, acestea reprezinta sume ce trebuie platite pentru bunuri sau servicii primite.

Datoriile se grupeaza in doua mari categorii: datorii curente (pe termen scurt) si datorii pe termen lung.

Datoriile curente sau pe termen scurt reprezinta obligatiile care sunt decontate in cursul normal al ciclului de exploatare al unitatii sau care sunt exigibile in termen de 12 luni de la data bilantului .Toate celelalte obligatii care nu se incadreaza in datoriile curente reprezinta datoriile pe termen lung.

Datoriile curente reprezinta surse externe de finantare, puse la dispozitia entitatii de catre creditori, pentru care aceasta trebuie sa acorde o prestatie, numerar sau echivalente de numerar. Acestea sunt prezentate si functioneaza in entitate din momentul nasterii obligatiei pana in momentul stingerii ei (plata).

In bilant o datorie curenta este recunoscuta daca a) din lichidarea unei obligatii curente este probabila o iesire de resurse purtatoare de beneficii economice si b) valoarea la care se va realiza lichidarea poate fi determinata in mod credibil.

Evaluarea datoriilor este asemanatoare cu a creantelor curente.

Datoriile ca si creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala inscrisa pe documente (factura fiscala, aviz de insotire a marfii etc.).

In cazul reducerilor comerciale datoriile se evalueaza la valoarea ramasa de plata.

Datoriile in valuta se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb existent la data efectuarii operatiunilor cat si in valuta. Diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile intre cursul de la data inregistrarii datoriei, sau data la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb la data decontarii (platii) lor respectiv data inchiderii exercitiului financiar, se inregistreaza dupa caz in venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar..

Datoriile ca si creantele se pot delimita utilizand urmatoarele criterii:

a) In functie de tertii fata de care se creeaza:

datorii comerciale (furnizorii si conturi asimilate) reprezentand datorii din operatiuni de aprovizionare cu bunuri, lucrari executate si servicii prestate;

datorii fata de clientii pentru avansuri primite;

datorii fata de personalul unitatii reprezentand salariile brute , concediile de odihna, indemnizatiile sociale, premii etc.;

datorii fata de bugetul statului rezultate din impozit pe profit, impozit pe salarii, TVA de plata, alte impozite si taxe;

datorii pentru asigurari si protectia sociala reprezentand contributia la asigurari sociale, asigurari de sanatate, somaj;

datorii fata de actionarii/asociati pentru capitalul varsat retras;

b) In functie de termenul de plata:

- datorii pe termen scurt (sub 1 an)

- datorii pe termen mijlociu (1 - 5 ani)

- datorii pe termen lung (peste 5 ani)

c) In functie de moneda in care se efectueaza:

datorii in valuta

datorii in lei.

d)in functie de raporturile cu alte entitati avem:

datorii intre entitati din cadrul grupului;

datorii intre entitati din afara grupului;

datorii in cadrul aceleiasi unitati.

Sistemul de conturi privind datoriile curente

Contabilitatea sintetica a datoriilor si a operatiilor asimilate se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 "Conturi de terti" care cuprinde urmatoarele grupe:

• 40 "Furnizori si conturi asimilate"
• 42 "Personal si conturi asimilate"
• 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate"
• 44 "Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate"
• 45 "Grup si actionari/asociati"
• 46 "Debitori si creditori diversi"
• 47 "Conturi de regularizare si asimilate"
• 48 "Deconturi in cadrul unitatii".

De regula, contabilitatea datoriilor ca si a creantelor se deruleaza in doua etape:

• inregistrarea datoriei pe baza facturii fiscale, care atesta transferul de proprietate;
• plata obligatiei in baza ordinului de plata efectelor comerciale sau chitantei in functie de modul de plata.

De regula, conturile de datorii sunt conturi de pasiv.

Se crediteaza cu crearea datoriei fata de terti si se debiteaza la achitarea datoriei, soldul creditor reflectand datorii neachitate.

Contabilitatea datoriilor comerciale

Notiuni generale

Derularea operatiilor comerciale, respectiv cumpararile si vanzarile de bunuri presupun legatura intre doua entitati:

- furnizorul care in calitate de vanzator vinde clientilor bunuri sau servicii contra cost in baza contractelor economice sau a confirmarilor de comanda ferme;

- clientul in calitate de cumparator achizitioneaza contra cost bunurile, lucrarile sau serviciile prestate.

Operatiunea de vanzare - cumparare se inregistreaza la ambele unitati.

• Furnizorul inregistreaza creanta comerciala fata de client pentru bunurile, si serviciile prestate, precum si datoriile pentru avansurile primite anticipat pentru livrari de bunuri.
• Clientul inregistreaza datoriile fata de furnizori pentru bunurile sau serviciile achizitionate, precum si creantele pentru avansurile platite furnizorilor.

In mod distinct in contabilitate se inregistreaza:

- datoriile pentru bunurile la care nu sau intocmit facturi pana la finele lunii;

- avansurile acordate furnizorilor de catre clienti pentru bunuri ce urmeaza a fi livrate;

- datoriile rezultate din tranzactiile cu clauza de rezerva de proprietate si cele la care entitatea detine participanti.

Contabilitatea analitica a furnizorilor se tine pe furnizori interni si externi iar in cadrul acestora pe termene de plata si pe fiecare persoana fizica sau juridica..

Obligatiile entitatii fata de furnizori sunt formate din valoarea bunurilor, lucrarilor si a serviciilor primite de catre cumparator de la vanzator, la care se adauga TVA aferenta acestora, in cazul operatiunilor supuse impozitarii.

In cazul reducerilor comerciale acordate de catre furnizor cumparatorului, valoarea obligatiei o reprezinta valoarea neta din factura + TVA aferent.

Daca bunurile sosesc fara factura furnizorului in contabilitate se inregistreaza o datorie potentiala (probabila) care ulterior la primirea facturii devine exigibila.

3.3.2. Conturi utilizate

Reflectarea in contabilitate a datoriilor comerciale se realizeaza cu conturile din grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate" care cuprinde conturile :

401 "Furnizori"

403 "Efecte de platit"

404 "Furnizori de imobilizari"

405 "Efecte de platit pentru imobilizari

408 " Furnizori facturi nesosite"

409 "Furnizori debitori"

4091 "Furnizori debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor"

4092 "Furnizori - debitori pentru prestari de servicii si executari de bunuri"

Contul 401 "Furnizori" evidentiaza datoriile fata de furnizorii de stocuri si servicii. Este cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea la pret de facturare a bunurilor si a serviciilor achizitionate cu titlu oneros, conform facturilor primite prin debitul conturilor de stocuri sau de cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, si cu TVA aferent acestora.

Se debiteaza cu ocazia decontarii datoriilor in numerar, prin banca sau efecte comerciale:

Soldul creditor reflecta obligatii fata de furnizorii neachitate.

Contul 403 "Efecte de platit"oglindeste datoriile fata de furnizorii de stocuri si servicii, care se vor achita cu efecte comerciale. Este cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv.

Se crediteaza cu efectele comerciale acceptate de furnizor, in contul obligatiilor cumparatorului care urmeaza a se achita ulterior de catre acesta. Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta de catre cumparator, pe baza efectelor comerciale.

Soldul creditor reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari", reflecta datoriile fata de furnizori de imobilizari corporate si necorporale si pentru lucrari si servicii executate de terti pentru activitatea de investitii. Este cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea imobilizarile achizitionate facturate de terti si cu valoarea lucrarilor si a serviciilor facturate necesare imobilizarilor prin debitul conturilor de imobilizari, cu TVA inscris in factura aferent acestora.

Se debiteaza la achitarea datoriilor fata de furnizori. Soldul creditor reprezinta sume datorate furnizorilor de imobilizari.

Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" (P) are aceiasi functie ca si contul 403 "Efecte de platit".

3.3.3. Cumparari de bunuri si servicii pe credit comercial

In functie de obiectul cumpararilor, de modul de decontare a obligatiilor fata de furnizori au loc urmatoarele tipuri de inregistrari:

1) aprovizionare cu stocuri pe baza de factura si nota de receptie si constatare de diferente

• Metoda inventarului permanent

% = 401 "Furnizori" - valoarea facturii

Gr 30X "Stocuri de materii - cost de achizitie

prime si materiale"

4426 "TVA deductibila - TVA 19%

• metoda inventarului intermitent

% = 401 "Furnizori" - valoarea facturii

Gr. 60 "Cheltuieli privind - cost de achizitie

stocurile"

4426 "TVA deductibila" - TVA 19%

2. Lucrari si servicii primite de la furnizori pe baza de factura

% = 401 "Furnizori" - valoare factura

Gr. 61,62 "Cheltuieli cu - costul lucrarilor

lucrari si serevicii

executate de terti"

4426 "TVA deductibila" - TVA 19%

3. Achitarea furnizorului prin caserie, banca, efecte comerciale.

401 "Furnizori" = %

5311 "Casa in lei"

5121 "Conturi la banci in lei"

5411 "Acreditive in lei"

403 "Efecte de platit"

3.3.4. Cazuri particulare privind datoriile comerciale.

Relatiile cumparatorilor cu furnizori prezinta in unele situatii cum sunt vanzarile cu reduceri comerciale si financiare, livrari nefacturate, avansuri acordate furnizorilor de catre clienti, o serie de particularitati.

A.     Reducerile de preturi acordate de catre furnizori clientilor.

Reducerile de preturi acordate de catre furnizori clientilor pot fi:

reduceri comerciale : rabatul, remiza si risturnul;

reduceri financiare: scontul.

Rabatul se acorda pentru defecte de calitate reducandu-se pretul de vanzare.

Remiza reprezinta reducerea pe care furnizorul o acorda clientului in functie de:

volumul mare al unor comenzi

fidelitatea clientului.

Risturnul este reducerea de pret acordata periodic unui client tinand seama de ansamblul operatiilor efectuate cu aceasta.

Primele doua reduceri se acorda de regula in momentul livrarii si facturarii bunurilor, iar resturnul ulterior, facand obiectul unei facturi distincte.

Reducerile financiare sub forma sconturilor de decontare, se acorda de catre furnizor pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile mentionate trebuie convenite intre parti si stipulate ca si clauze contractuale sau alte intelegeri.

Metodologia de calcul al reducerilor :

reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

reducerile se calculeaza in cascada, respectiv procentul de reducere se aplica de fiecare data la netul anterior.

se opereaza initial rabaturile, apoi remizele.

TVA se aplica asupra netului financiar (ultimului net)

Netul de plata din factura rezulta:

Pretul de vanzare -

Reduceri comerciale

• NET COMERCIAL -

Reduceri financiare

• NET FINANCIAR +

TVA .

• NET DE PLATA din factura.

Contabilizarea stocurilor cu reduceri consemnate in factura initiala.

Reducerile comerciale prevazute in factura initiala a furnizorului nu se contabilizeaza; la conturile de stocuri se inregistreaza marimea neta comerciala. Sconturile primite micsoreaza obligatii fata de furnizori, si se contabilizeaza la client ca venit financiar in contul 767 "Venituri din sconturi obtinute". La furnizor scontul acordat se contabilizeaza ca si o cheltuiala financiara in contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate". Scontul se poate inregistra la primirea facturii sau la plata acesteia.

Consideram o cumparare de marfuri in valoare de 200.000 lei, rabat 3%, remiza 10%, scont de decontare 2%, TVA 19%. Factura emisa de furnizor este:

• Marfuri 200.000 lei
• Rabat 3% 6.000 lei .

194.000 lei

• Remiza 10% 19.400 lei

NET COMERCIAL 174.600 lei.

• Scont de decontare 2% 3.492 lei

NET FINANCIAR 171.108 lei

• TVA 19% 32.511 lei

NET DE PLATA 203.619 lei

Operatiile aferente facturii sunt:

• Contabilitatea clientului

a)      primirea marfurilor, la valoarea neta comerciala:

% = 401 "Furnizori" 207.111 lei

371 "Marfuri" 174.600 lei

4426 "TVA deductibila" 32.511 lei

b) inregistrarea scontului

• la primirea facturii

401 "Furnizori" = 767 "Venituri din 3.492 lei

sconturi obtinute"

sau

• la plata facturii

401 "Furnizori" = % 207.111 lei

5121 "Conturi la 203.619 lei

banci in lei"

767 "Venituri din 3.492 lei

sconturi obtinute"

c) plata facturii in cazul inregistrarii scontului la primirea facturii.

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la 203.619 lei

banci in lei"

• Contabilitatea furnizorului

a) vanzarea marfurilor

4111 "Clienti" = % 207.111 lei

707 "Venituri din 174.600 lei

vanzarea marfurilor"

4427 "TVA colectata" 32.511 lei

b) inregistrarea scontului

667 "Cheltuieli privind = 4111 "Clienti" 3.492 lei

sconturile acordate"

c) incasarea facturii

5121 "Conturi la banci = 4111 "Clienti" 203.619 lei

in lei".

B. Cumparari de bunuri, lucrari executate si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi.

In situatia in care cumparatorul receptioneaza servicii si bunuri pe baza avizului de insotire a marfii, factura furnizorului urmand a se primir ulterior, datoriile potentiale fata de furnizori se evidentiaza cu ajutorul contului 408 "Furnizori facturi nesosite".

Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate cu titlu oneros si a TVA Aferent, pentru care nu s-au primit facturi. Se debiteaza la primirea facturii, cand datoriile devin certe.

Soldul creditelor reflecta datorii aferente facturilor nesosite.

Consideram ca societatea comerciala "X" achizitioneaza si receptioneaza materii prime de la societatea "BETA" in baza avizului de insotire a marfii in valoare de 1000.000 lei TVA 19%, factura urmand a se primii ulterior .

Inregistrarea in contabilitatea clientului

• Achizitionarea materiilor prime pe baza avizului de insotire a marfii.

% = 408 "Furnizori - 17.850.000

301 "Materii prime" facturi nesosite" 1000.000

4428 "TVA neexigibila" 2.850.000

• Primirea facturii fiscale

408 "Furnizori - facturi = 401 "Furnizori" 17.850.000

nesosite"

Concomitent

• Transformarea TVA neexigibila in TVA deductibila

4426 "TVA deductibila" = 4428 "TVA neexigibila" 2.850.000

• Achitarea datoriei

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci 17.850.000

in lei"

Remarca. In cazul cumpararilor, respectiv livrarilor de bunuri si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi, la cumparator in locul contului 4426 "TVA deductibila" se foloseste contul 4428 "TVA neexigibila" care la primirea facturii devine "TVA deductibila". La furnizor la livrare in locul contului 4427 "TVA colectata se foloseste contul 4428 "TVA neexigibila", care la facturare devine TVA colectata.

C. Avansuri acordate furnizorilor de catre clienti.

In categoria operatiilor privind decontarile cu furnizorii se includ si avansurile acordate furnizorilor de catre cumparatori (clienti) pentru achizitionari de stocuri, executari de lucrari si prestari de servicii, ce urmeaza a se primi ulterior.

Contabilitatea avansurilor acordate furnizorilor de catre clienti se tine cu contul 409 "Furnizori debitori". Este cont de creante, cont de activ.

Se debiteaza cu avansurile platite furnizorilor si se crediteaza cu micsorarea datoriei fata de furnizori cu valoarea avansului platit. Soldul debitor reprezinta avansuri acordate si neregularizate cu furnizorii.

Reglementarile fiscale impun ca funrizorul sa intocmeasca factura in termen de 3 zile de la incasarea avansului de la client, cand se inregistreaza si TVA aferent avansului.

Consideram ca, clientul "X" acorda societatii "BETA" in baza facturii furnizorului si a ordinului de plata, un avans de 4.000.000 lei, TVA 19%.Ulterior furnizorul livreaza clientului piese de schimb in valoare de 6.000.000 lei ,TVA 19%

Inregistrari in contabilitatea clientului "X"

• Acordarea avansului

% = 5121 "Conturi la 4.760.000

409 "Furnizori debitori" banci in lei" 4.000.000

4426 "TVA deductibila" 760.000

• achizitionarea pieselor de schimb

% = 401 "Furnizori" 7.140.000

3024 "Piese de schimb" 6.000.000

4426 "TVA deductibila" 1.140.000

• decontarea avansului

401 "Furnizori" = % 4.760.000

409 " Furnizori - 4.000.000

debitori"

4426 "TVA deductibila" 76.000

Sau

% = 409 "Furnizori 4.000.000

401 "Furnizori" debitori" 4.760.000

4426 "TVA deductibila" 760.000

• plata datoriei mai putin avansul platit

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la 2.380.000