| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
INTRODUCERE
In aceasta scurta introducere vreau sa va prezint despre ce voi vorbi in urmatoarele pagini, cum este structurata lucrarea si de ce am ales aceasta tema. Lucrarea mea este intitulata "Contabilitatea stocurilor, intre referentialul contabil national si international", la care se adauga un studiu de caz la o anumita firma.
Am ales o tema in domeniul contabilitatii deoarece imi place aceasta materie, din liceu am fost axata pe contabilitate si atestatul meu de clasa a XII-a a avut legatura tot cu stocurile, dar numai cu o componenta a acestora si anume "marfurile". Titlul mi s-a parut interesant, mai ales partea cu "intre referentialul contabil national si international". Am crezut ca voi gasi ceva deosebiri in ceea ce priveste contabilitatea stocurilor, dar din pacate nu cred ca am gasit foarte multe lucruri interesante. Totusi pe parcursul lucrarii am folosit in paralel definitiile din legea contabilitatii si standardul international de contabilitate IAS 2 "Stocuri", dar sunt lucruri care se aseamana si la capitolul 2, subcapitolul cu evaluarea stocurilor in "Revista Gestiunea Firmei" am gasit un articol cu privire la principalele metode de evaluare in anumite tari din lume si de ce prefera aceste metode.
Pentru a arata importanta stocurilor intr-o intreprindere voi porni de la o definitie data contabilitatii de omul de stiinta J.Fr.Scbar citez "Contabilitatea este judecatorul nepartinitor al trecutului, ghidul necesar al prezentului si consilierul indispensabil al viitorului, in fiecare intreprindere". Putem spune si despre contabilitatea stocurilor acelasi lucru, daca o intreprindere are nevoie de o finantare si in trecut a avut un stoc foarte mare, e un lucru care da de gandit omului care analizeaza documentele contabile pentru a-si forma o opinie daca sa acorde sau nu un credit. Un stoc de produse finite mare pentru o firma inseamna ca nu are vanzare suficienta si prin urmare nici lichiditati pentru a-si acoperi datoriile. Daca in prezent cererea pentru anumite produse fabricate de intreprindere este mare si firma cere un credit pentru a-si majora capacitatea de productie bineinteles ca ofiterul de credite este influentat in sens favorabil de acest lucru.
Desi stocurile sunt considerate resurse neactive, constituirea de astfel de resurse este necesara deoarece asigura certitudine, siguranta si garantie in alimentarea continua a productiei si ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Important este sa sti in ce cantitati poti avea stocuri asfel incat sa nu dauneze reultatelor financiare ale intreprinderii.
Lucrarea mea este structurata pe patru mari capitole, si anume: 1 "Stocurile - componenta esentiala a activelor circulante" in care am incadrat stocurile in activele circulante si am prezentat importanta lor in procesul de productie. Capitolul 2 poarta denumirea "Principalele categorii de stocuri, evaluarea si metode de evidentiere a stocurilor" si chiar dupa titlu ne putem da seama ce am punctat in acest capitol. Capitolul 3 intitulat "Contabilitatea stocurilor" descrie pentru fiecare componenta a stocurilor principalele conturi folosite si functionarea lor in inregistrarea contabila a operatiunilor cu aceste componente si principalele inregistrari contabile cu ele. Capitolul 4 este un studiu de caz la o societate comerciala denumita "SC. Bilea Ursu S.R.L." Acest capitol este impartit pe trei subcapitole in care am facut o descriere a firmei, am calculat anumiti indicatori economico-financiari ai stocurilor si folosindu-ma de registrul jurnal al firmei am inregistrat principalele operatiuni contabile cu stocuri la aceasta firma. La aceasta lucrare am mai adaugat anexe pe baza carora am facut inregistrarile contabile de la capitolul 4. Anexele sunt numerotate de la 1 la 19.
Voi incheia aceasta scurta introducere prin a multumi domnului profesor "Adrian Taran Morosan" pentru indrumare si pentru toata atentia care mi-a acordat-o in realizarea acestei lucrari si in principal celei care mi-a oferit documentele pentru realizarea studiului de caz pentru ca foarte multe persoane au refuzat sa-mi acorde acest sprijin.
Contabilitatea stocurilor firmei,
intre reglementarile autohtone si referentialul
contabil international
STOCURILE -componenta esentiala a activelor circulante
Prin compozitia sa, activul evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice ( perioada de transformare in bani ). In raport de aceste criterii se disting urmatoarele categorii de active: active imobilizate si active circulante.
Activele imobizate sau fixe denumite si imobilizari sau bunuri imobile cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare si lichiditate este mai mare de un an. Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii.
Activele detinute de entitatile economice sunt considerate active circulante, atunci cand:
sunt achizitionate sau produse pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizate in termen de 12 luni de la data bilantului;
sunt reprezentate de creante aferente ciclului de exploatare;
sunt reprezentate de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.
Activele circulante sau curente ocupa un loc important in gestiunea unitatilor patrimoniale, sunt bunuri care participa la un singur circuit economic, recuperandu-si valoarea intr-o singura participare, reinnoindu-se permanent. Ele isi schimba forma succesiv in fiecare faza a circuitului economic (aprovizionare, productie,desfacere), transformarea lor in bani realizandu-se intr-un termen scurt in functie de particularitatile proceselor tehnologice si economico-financiare la care participa (fig.1)
In functie de forma concreta si de functia pe care o indeplinesc in cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante se impart in:
Active circulante materiale
Active circulante in decontare
Active circulante banesti
Activele circulante materiale ( stocurile ) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul agentilor economici, destinate fie a fi consumate la prima utilizare fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie.[5]
|
|
PROCESUL DE
BANESTI
APROVIZIONARE
STOCURI DE MATERII
PRIME SI MATERIALE
PRODUSE
LIVRATE
PROCESUL DE
PRODUCTIE
PRODUSE
DESFACERE
FINITE
Importanta stocurilor in procesul de productie
Procesul de productie propriu-zis este supus in mod aleator unei sume de perturbatii cum ar fi: instabilitatea personalului, prezenta rebuturilor, existenta timpilor morti datorati defectarii utilajelor etc.
In felul acesta, productia devine un rezultat aleator al unei combinatii de fenomene care au loc in conformitate cu legile probabilitatii. Nici un proces de productie nu e fiabil daca este supus direct actiunii perturbatoare a parametrilor ce apar in mod aleator. Este deci absolut necesar de a elimina aceste influente directe, adica sa se deconecteze sistemul de la fluctuatiile externe. Elementul care asigura deconectarea si care joaca rolul de tampon, de amortizor al variatiilor il reprezinta stocurile.
Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sfera larga de cuprindere, aceasta incluzand atat probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a amplasarii stocurilor in teritoriu, de repartizare a lor pe detinatori, de formare si evidenta a acestora, cat si probleme de receptie, de depozitare si pastrare, de urmarire si control, de redistribuire si mod de utilizare.
Din schema de mai sus (fig.1) putem observa ca stocurile au o mare importanta in realizarea proceselor de fabricatie a unei societati, fara existenta stocurilor procesele de aprovizionare, de productie si de desfacere nu ar mai avea loc. Dupa parerea mea desfasurarea activitatii oricarui agent economic presupune interventia unei mari diversitati de active circulante materiale, cunoscute, in contabilitate, sub denumirea de stocuri, de aceea putem spune ca stocurile au o importanta deosebita in cadrul activelor circulante dar si in cadrul realizarii activitatii societatilor comerciale.
Cu toate ca stocurile sunt considerate resurse neactive, este necesar, in mod obiectiv, sa se recurga la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate, pentru a se asigura ritmicitatea productiei materiale si a consumului.
Rolul determinant al stocurilor este evidentiat de faptul ca acestea asigura certitudine, siguranta si garantie in alimentarea continua a productiei si ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionarilor cu cel al productiei, iar stocul reprezinta acel "tampon inevitabil" care asigura sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor materiale.
PRINCIPALELE CATEGORII DE STOCURI, EVALUAREA SI METODE DE EVIDENTIERE A ACESTORA
STOCURILE reprezinta cantitati de resurse materiale sau produse (finite sau intr-un stadiu oarecare de fabricatie) acumulate in depozitele de aprovizionare ale unitatilor economice intr-un anumit volum si o anumita structura, pe o perioada de timp determinata, in vederea unei utilizari ulterioare.
Pe perioada respectiva resursele materiale sunt disponibile, dar nu sunt utilizate, deci sunt neactive, scoase din circuitul economic, sau care prelungesc acest circuit (aspect considerat negativ).
Stocul este o rezerva de material destinat sa satisfaca cererea beneficiarilor, acestia identificandu-se, dupa caz, fie unei clientele (stoc de produse finite), fie unui serviciu de fabricatie (stocuri de materii prime sau de semifabricate), fie unui serviciu de intretinere (articole de consum curent sau piese de schimb), fie unui serviciu de dupa vanzare (piese detasate).
In continuare pentru a face legatura cu titlul lucrarii voi scrie in paralel definitia stocurilor gasita in Legea contabilitatii si cea gasita in Standardul International de Contabilitate (IAS 2 "Stocuri").
Prin Legea Contabilitatii, stocurile sunt definite ca ansamblul bunurilor materiale si ale serviciilor din cadrul intreprinderii, destinate sa fie vandute in aceeasi stare sau dupa o prelucrare in procesul de productie, sau a fi consumate la prima lor utilizare.
a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie pentru a fi vandute in perioadele urmatoare;
c) sub forma de materii prime si materiale consumabile, folosite pentru productia unor bunuri sau pentru realizarea unor servicii.
PRINCIPALELE CATEGORII DE STOCURI
In cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind:[7]
marfurile, respectiv bunurile pe care firma le cumpara in vederea revanzarii
Devin marfuri alte bunuri cum ar fi materiile prime, materialele, inclusiv cele de natura obiectelor de inventar carora li se schimba destinatia fiind vandute ca atare, precum si produsele finite transferate la magazinele proprii ale intreprinderii.
materiile prime, respectiv bunuri care participa direct la fabricarea produse
-lor si se regasesc in produsul finit, integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformate.
materialele consumabile (materiale auxiliare,combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi de regula, in produsul finit.
produsele, respectiv:
semifabricatele, produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o anumita faza de fabricatie si care trec intr-o alta faza de fabricatie sau se livreaza ca atare tertilor;
produsele finite, care au parcurs in intregime fazele de fabricatie, care pot fi depozitate sau expediate direct clientilor;
produsele reziduale, reprezentand rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile;
animalele si pasarile,crescute si folosite pentru reproductie,pentru ingrasare
si valorificare sau pentru productie.
ambalajele, achizitionate sau fabricate, necesare produselor vandute
O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii.
Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora: echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, sistemele de valoare, aparatele de masura si control, matritele si alte obiecte similare.
Baracamentele si amenajarile provizorii sunt reprezentate de bunuri achizitionate sau construite de firma pentru executarea lucrarilor de constructii. Nu se include in aceasta categorie lucrarilie care prin demontare nu-si pot recupera materialele ( drumuri, platforme, gropi de var)
Productia in curs de executie, reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele procesului tehnologic ca si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau cele incomplete.
Conform IAS 2 (Standard International de Contabilitate nr.2-Stocuri) stocurile includ:
bunurile cumparate si detinute cu scopul revanzarii (marfurile achizitionate de un detailist in vederea revanzarii sau terenurile si alte proprietati imobiliare detinute cu scopul de a fi revandute);
produsele finite si productia aflata in curs de executie;
materiileprime, materialele si alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie;
costul serviciilor efectuate de un prestator de servicii, pentru care intreprinderea nu a inregistrat inca venitul aferent.
EVALUAREA STOCURILOR
Evaluarea stocurilor in contabilitatea curenta si in situatiile financiare ale intreprinderii se face dupa normele generale de evaluare, elaborate in acord cu principiile contabile fundamentale si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
In principiu, Standardele Internationale de Contabilitate retin doua momente pentru evaluarea elementelor din bilant: evaluarea initiala si evaluarea ulterioara recunoasterii initiale. In cazul stocurilor, evaluarea initiala, adica la intrarea in intreprindere, se face la cost, iar evaluarea ulterioara, adica la bilant, se face la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta.
Intrucat bilantul nu poate fi conceput fara inventariere, prin care se determina marimea reala a elementelor existente la acea data, implicit rezulta ca trebuie luate in considerare inca doua momente ale evaluarii: la inventariere, care se sprijinape valoarea actuala, denumita si valoare de inventar ( valoare realizabila neta in cazul stocurilor) si la iesirea din gestiune, care se efectueaza la valoarea de intrare ( la cost in cazul stocurilor).
Potrivit regelementarilor contabile romanesti, evaluarea stocurilor se face la urmatoarele momente: la intrarea in gestiune, cu ocazia inventarierii, la incheierea exercitiului financiar (evaluare bilantiera) si la iesirea din gestiune sau la darea in consum.
Cu cateva randuri mai in sus am scris fraza " stocurile trebuie sa fie evaluate la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea neta de realizare", in continuare am sa explic ce reprezinta valorea neta de realizare si costul.
Valoarea neta de realizare (Net realisable value) este pretul de vanzare estimat in cursul normal al activitatii, din care sunt deduse costurile estimate pentru terminarea bunului in cauza si costurile estimate necesare pentru a realiz vanzarea.
Costul stocurilor ( Cost of inventories) trebuie sa cuprinda toate costurile de achizitie, costurile de transformare si alte costuri angajate pentru a aduce bunurile in locul si in starea in care ele se gasesc.
Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu
La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate astfel[10]:
materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros, se evalueaza la costul de achizitie;
productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite,obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de catre firma, se evalueaza la costul de productie. In costul de productie al stocurilor trebuie cuprinse doar cheltuielile directe ( materiale directe, energia consumatain scopuri tehnologice, manopera directa) si o cota rationala de cheltuieli indirecte legata de fabricatia acestora ( cu amortizarea utilajelor, cu reparatiile);
stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa ( de utilitate) care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in cadrul unei tranzactii comerciale cu pretul determinat obiectiv;
stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii.
2.2.2 Evaluarea stocurilor la invenariere si la inchiderea exercitiului
La inventarierea patrimoniului de la sfarsitul exercitiului financiar, stocurile se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar. Valoarea actuala se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. Cu acest prilej se stabilesc:
diferentele cantitative in plus sau in minus dintre situatia faptica stabilita la inventariere si situatia scriptica din contabilitate;
diferentele valorice in plus sau in minus dintre valoarea contabila (de intrare) si valoarea actuala (de inventar).
In situatiile financiare, stocurile trebuie sa fie inregistrate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea de inventar. Astfel, daca se constata ca:
Valoarea de inventar > Valoarea contabila, in listele de inventariere se va inscrie valoarea contabila;
Valoarea de inventar < Valoarea contabila, in listele de inventariere se va inscrie valoarea de inventar. Pentru diferenta dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea de inventar (mai mica) se calculeaza ajustari pentru deprecierea stocurilor.
Conform reglementarilor contabile europene, la inventar, stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor, potrivit caruia metodele si regulile de evaluare trebuie mentinute. Valorile materiale se vor evalua la valoarea lor actuala care se va inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventarire centralizatoare numai in cazul constatarii deprecierilor.
2.2.3 Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu
Iesirea stocurilor din gestiune se face in principal, prin consum si prin vanzare. Problema fundamentala care se pune pentru inregistarea iesirii stocurilor este cea a pretului utilizat.
Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005, prevede la art.131 (1) ca"La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode: metoda costului mediu ponderat (CMP), metoda primei intrari-primei iesiri (FIFO) sau metoda ultimei intrari-primei iesiri (LIFO)."
IAS 2 grupeaza stocurile in functie de posibilitatea de identificare a lor in: stocuri identificabile si stocuri fungibile si delimiteaza urmatoarele metode de evaluare:
pentru stocurile identificabile: metoda identificarii specifice ( IS )
pentru stocurle fungibile:
ca tratamente contabile de baza
metoda costului mediu ponderat (CMP)
metoda primului intrat-primului iesit(FIFO)
ca tratament contabil alternativ
metoda ultimului intrat-primului iesit (LIFO)
alte tratamente ( tehnici de masurare a costurilor)
metoda pretului prestabilit ( cost standard)
metoda la pret cu amanuntul
Metoda identificarii specifice presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor care fac obiectul unor comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse. Aceasta inseamna ca fiecare articol sau categorie de stocuri se individualizeza atat in momentul intrarii inpatrimoniu, cat si al stocarii si iesirii din stoc. Metoda nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente care sunt, de regula, fungibile, intrucat prin selectarea articolelor sau loturilor care raman in stoc metoda ar putea reprezenta o modalitate de aranjare a beneficiului perioadei.
Metoda costului mediu ponderat (CMP) sau in engleza weighted average cost (WAC) presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu la sfarsitul lunii), fie dupa fiecare intrare sau receptie. Costul mediu ponderat se determina ca raport intre valoarea stocului initial (Vs) plus valoarea intrarilor (VI) si cantitatea din stoc (Qs) plus cantitatea intrata (QI).
CMP = (Vs + VI) / (Qs + QI)
Metoda primei intrari-primei iesiri (FIFO) sau in engleza first in-first out, se bazeaza pe evaluarea iesirilor in ordinea in care au intrat, astfel primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate. Aplicarea acestei metode are ca efect evaluarea stocului final la cele mai recente preturi, fiind atribuite stocurilor iesite preturile cele mai vechi.
Metoda ultimei intrari-primei iesiri (LIFO) sau in engleza last in-first out, face evaluarea iesirilor la cele mai recente preturi de intrare, astfel primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate. Stocul final este evaluat la cele mai vechi costuri. Aceasta metoda desi reprezinta o presupunere artificiala asupra fluxurilor fizice de stocuri, este o metoda mai realista in privinta masurarii costurilor in contul de profit si pierdere. Altfel spus, metoda distorsioneaza bilantul, dar conduce la un cont de profit si pierdere mai realist.
Metoda costului sau pretului standard (prestabilit) este o solutie mai simpla prevazuta de reglementarile contabile a evaluarii si inregistrarii bunurilor atat la intrarea in patrimoniu, cat si la iesirea din patrimoniu. Potrivit acestei metode toate intrarile de bunuri in cursul exercitiului financiar vor fi reflectate si evaluate la pretul standard. Acelasi pret standard va fi utilizat si la iesirea acestor bunuri din patrimoniu. In situatia in care bunurile intrate in patrimoniu in cursul exercitiului vor avea preturi diferite de cele standard, diferentele de pret vor fi reflectate intr-un cont distinct, urmand ca la sfarsitul fiecarei luni, acestea sa fie repartizate proportional atat asupra stocului consumat cat si asupra stocului ramas cu ajutorul unui coeficient de repartizare calculat asfel:
Soldul initial al Diferentele de pret aferente
+ intrarilor in cursul perioadei
diferentelor de pret cumulat de la inceputul anului
Coeficientul de =
repartizare ( K ) Soldul initial al Valoarea intrarilor in cursul
stocurilor + perioadei cumulat de la
la pret de inregistrare inceputul anului
Coeficientul astfel obtinut se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune evaluate la pret de inregistrare iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost evidentiate bunurile iesite. La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau de productie, dupa caz.
In comertul cu amanuntul se poate utiliza metoda pretului cu amanuntul, in scopul determinarii costului stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare de adaos comercial si pentrucare, in mod practic,nu poate fi folosita alta metoda. Astfel, costul marfurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al marfurilor. Pentru calculul marjei brute medii de adaos comercial, soldul initial al contului de marfuri si valoarea intrarilor de marfuri nu vor cuprinde taxa pe valoarea adaugata neexigibila.
Pentru a face legatura cu titlul temei "intre referentialul contabil national si international" vreau sa comunic ce am gasit intr-o revista cu privire la practicile folosite in ceea ce priveste evaluarea stocurilor in diferite tari. Companiile britanice prefera metoda FIFO, deoarece ea corespunde cel mai bine fluxurilor reale de iesire a stocurilor. Intreprinderile americane prefera metoda LIFO, deoarece aceasta masoara fluxurile costurilor cat mai aproape de realitate. In Franta, din motive fiscale, metoda LIFO nu poate fi utilizata pentru intocmirea situatiilor financiare individuale, ci doar pentru cele consolidate. Directiva a IV-a europeana prevede toate cele trei metode de evaluare a stocurilor la iesire ( CMP, FIFO, LIFO), fara sa exprime vreo preferinta anume.[11]
METODE DE EVIDENTIERE A STOCURILOR
Metoda inventarului permanent
Relatia de calcul specifica conturilor de stocuri in aceasta situatie este urmatoarea:
SI + I - E = Sf
SI = valoarea stocului existent la inceputul perioadei
I = valoarea intrarilor in cursul perioadei
E = valoarea iesirilor in cursul perioadei
Sf =valoarea stocului existent la sfarsitul perioadei
Odata cu introducerea pe scara tot mai larga a calculatoarelor, a etichetelor si a marcajelor electronice, metoda inventarului permanent a devenit mai simplu de utilizat si mai putin costisitoare.
Utilizarea inventarului permanent presupune pentru contabilitatea stocurilor si organizarea evidentei analitice a acestora prin una din urmatoarele metode:
Metoda operativ-contabila sau pe solduri care presupune tinerea evidentei cantitative a bunurilor materiale la locul de depozitare pe categorii, iar in contabilitate tinerea evidentei valorice pe gestiuni, grupe si subgrupe de bunuri. Lunar stocurile cantitative din fisele de magazie ( evidenta la locul de depozitare ) se evalueaza si se transcriu in registrul stocurilor intocmitpe subgrupe, grupe de bunuri si gestiuni. Registrul stocurilor se confrunta cu inregistrarile din contabilitate, verificandu-se exactitatea si concordanta informatiilor din evidenta pereche analitica-sintetica.
Metoda cantitativ valorica sau pe fise de cont analitic care presupune tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul lor de depozitare iar in contabilitate a evidentei cantitative si valorice. Contabilitatea desfasoara stocurile pe gestiuni si categorii de bunuri. Periodic se verifica exactitatea inregistrarilor facandu-se un punctaj intre evidenta de la locurile de depozitare si cea din contabilitate, respectiv intre cantitatile din fisele de magazie si cele din fisele de cont analitic din contabiliate.
Metoda global-valorica care presupune tinerea evidentei numai valoric atat la locul de depozitare cat si in contabilitate. Cele doua evidente se confrunta periodic sub aspectul concordantei. Aceasta metoda se aplica indeosebi pentru evidentierea marfurilor si a ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul.
Metoda inventarului intermitent
Aceasta metoda presupune stabilirea stocurilor si a iesirilor la sfarsitul lunii si inregistrarea in contabilitate a stocurilor pe baza unei inventarieri lunare, situatie in care inregistrarile in conturile stocurilor se fac numai la sfarsitul si inceputul lunii, iar in cursul lunii, intrarile de bunuri se inregistreaza direct pe cheltuielile de productie metoda oferind o imagine globala asupra situatiei gestionare, motiv pentru care apreciem ca aceasta metoda se preteaza intreprinderilor mici si mijlocii.
Determinarea iesirilor de stocuri, in special pentru consum in intreprindere se realizeaza,astfel:
E = SI + I - Sf
Prin urmare, particularitatea acestei metode consta in faptul ca, intotdeauna, conturile stocurilor se utilizeaza numai la inceputul si sfarsitul lunii. In cursul lunii, intrarile sunt contabilizate direct in conturile de cheltuieli. Stabilirea stocurilor finale se face prin inventariere si se inregistreaza in conturile de stocuri, concomitent cu micsorarea cheltuielilor. Stocurile finale vor deveni stocurile initiale si se trec pe cheltuielile perioadei urmatoare.
Dezavantajul acestei metode consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile existente in patrimoniu,la un moment dat.
CONTABILITATEA STOCURILOR
Activele circulante sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 3 din planul general de conturi, plan aprobat prin Ordinul nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 1080 din 30 noiembrie 2005, fiind modificat prin Ordinul nr. 2001 din 22 noiembrie 2006, denumita "Conturi de stocuri si productie in curs de executie".
3.1. CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME
Principalele conturi folosite si functionarea lor
Inregistrarea contabila a materiilor prime se realizeaza in general cu folosirea contului 301 "Materii prime", 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" si 601 "Cheltuieli cu materiile prime".
Contul 301 "Materii prime" este dupa continutul economic un cont de active circulante iar dupa functia contabila un cont de activ.
In situatia aplicarii inventarului permanent in debitul contului se inregistreaza: valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate, aduse de la terti, aport in natura cat si a celor primite cu titlu gratuit,constatate plus la inventar,etc. In creditul contului se inregistreaza: valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, pierderi din deprecieri, retrase din aport, vandute ca marfuri, pierderi din calamitati,etc. Soldul contului este debitor sau 0 si reflecta valoarea materiilor prime detinute de firma la un moment dat.
In cazul inventarului intermitent , in debit se inregistreaza valoarea materiilor prime la finele exercitiului, prin inventar faptic, prin creditul contului 601 "Cheltuieli cu materiile prime" iar in creditul contului se inregistreaza la inceputul perioadei, valoarea materiilor prime inventariate la sfarsitulperioadei precedente. Soldul debitor reprezinta valoarea materiilor prime aflate in stoc la finele exercitiului.
Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" dupa continutul economic este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor, iar dupa functia contabila este un cont de activ, care apare in situatia in care la evaluarea stocurilor se utilizeaza costul standard sau prestabilit, in scopul de a evidentia diferentele in plus (nefavorabile) sau in minus (favorabile) intre pretul de inregistrare prestabilit si costul de achizitie sau de productie aferent materiilor prime si materialelor consumabile. In debitul contului se inregistreaza diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune. In creditul contului se inregistreaza diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune, in corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli 601 "Cheltuieli cu materiile prime", 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" sau 603 "Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar", calculate cu ajutorul unui coeficient de repartizare ( K ) astfel:
K308
Sold initial debitor
308 + Rulaj debitor 308
Sold initial debitor 30X (dupa caz) + Rulaj debitor 30X
Coeficientul astfel obtinut se inmulteste cu valoarea de pret de inregistrare a 30x dupa caz eliberate in consum, cumulata de la inceputul exercitiului financiar si pana la finele lunii pentru care se realizeaza repartizarea diferentelor de pret. Din valoarea obtinuta se deduc diferentele calculate panain luna precedenta,obtinandu-se astfel valoarea diferentelor de pret pe luna in curs, cu care se crediteaza contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale consumabile", in corespondenta cu conturile 60x dupa caz.
Soldul debitor reprezinta diferente de pret nefavorabile sau favorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar aflate in gestiune.
Principalele operatiuni contabile
Metoda inventarului permanent |
Metoda inventarului intermitent |
|
a) Achizitie materii prime, cu plata % = 401 "Furnizori" 301 "Materii prime" 4426 "TVA deductibila b) Achizitie materii prime, la pret % = 401 "Furnizori" 301 "Materii prime" 308 "Diferente de pret" 4426 "TVA deductibila" c) Achizitie la pret de inregistrare % = 408 "Furnizori- 301 "Materii prime" facturi nesosite" 4428 "TVA neexigibila" d) Aport in natura la capitalul 301 "Materii prime" = 456 "Decontari cu actionarii privind capitalul" e) Valoarea la pret de inregistrare 301 "Materii prime" = 7582 "Venituri din donatii si subventii primite" f) Inregistrarea materiilor prime 301 "Materii prime" = 600 "Cheltuieli cu materiile prime" g) Trimiterea materiilor prime 351 "Materii si materiale = 301 "Materii aflate la terti" prime" - primirea materiilor prime aduse 301 "Materii prime" = 351 "Materii si materiale aflate la terti" h) Vanzarea materiilor prime - transferarea materiilor prime la 371 "Marfuri" = 301 "Materii prime" - vanzarea propriu zisa catre terti 411 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427"TVA colectat" - scaderea din gestiune a marfii 607 "Cheltuieli privind = 371 "Marfuri" marfurile" i) valoarea la pret de inregistrare a constatate lipsa la inventariere si 601 "Cheltuieli cu = 301 "Materii materiile prime" prime" j) Valoarea la pret de inregistrare 6718 "Cheltuieli privind = 301 "Materii calamitatile si alte prime" cheltuieli extraordinare" k) inregistrarea stocului faptic la l) Stornarea stocului la inceputul |
ulterioara (la pret de facturare) % = 401 "Furnizori" 601 "Cheltuieli cu materiile prime" 4426 "TVA deductibila" standard fara factura % = 408"Furnizori- 301 "Cheltuieli cu facturi nesosite" materiile prime" 4428 "TVA neexigibila" social primite cu titlu cu titlu gratuit constatate plus la inventar spre prelucrare la terti 351 "Materii si = 601 "Cheltuieli materiale aflate cu materiile la terti" prime" de la terti (prelucrate) 601 "Cheltuieli cu = 351 "Materii materiile prime" si materiale aflate la terti" marfuri 371 "Marfuri" = 601 "Cheltuieli cu materiile prime" 411 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427"TVA colectat" vandute materiilor prime date in consum, pierderile din deprecieri: a materiilor distruse de calamitati: 6718 "Cheltuieli = 601"Cheltuieli privind calamitatile cu materiile si alte evenimente" prime" finele exercitiului: 301 "Materii = 601 "Cheltuieli prime" cu materiile prime" exercitiului urmator: 601 "Cheltuieli cu = 301 "Materii materiile prime' prime" |
CONTABILITATEA MATERIALELOR CONSUMABILE
3.2.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminte si materiale de plantat
3026 Furaje
3027 Alte materiale consumabile
Pe langa conturile enumerate mai sus se mai folosesc conturile: 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" si 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile".
Contul 302 "Materiale consumabile" este dupa continutul economic un cont de active circulante iar dupa functia contabila un cont de activ. La fel sunt si analiticile acestui cont.
In situatia aplicarii inventarului permanent in debitul contului se inregistreaza: valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate, aduse de la terti, aport in natura cat si a celor primite cu titlu gratuit,constatate plus la inventar,etc. In creditul contului se inregistreaza: valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, pierderi din deprecieri, retrase din aport, vandute ca marfuri, pierderi din calamitati,etc. Soldul contului este debitor sau 0 si reflecta valoarea materialelor detinute de firma la un moment dat.
In cazul inventarului intermitent , in debit se inregistreaza valoarea materialelor consumabile la finele exercitiului, prin inventar faptic, prin creditul contului 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" iar in creditul contului se inregistreaza la inceputul perioadei, valoarea materialelor consumabile inventariate la sfarsitul perioadei precedente. Soldul debitor reprezinta valoarea materialelor consumabile aflate in stoc la finele exercitiului.
Explicarea contului 308 este aceeasi ca cea de la materii prime.
3.2.2 Principalele operatiuni contabile
La fel ca materiile prime, materialele consumabile, reprezinta elemente de stoc
care participa direct la procesul de obtinere a productiei si care se regasesc integral sau partial in produse, in forma initiala sau transformata.
Inregistrarile contabile sunt aceleasi ca la materiile prime, difera doar contul de cheltuieli care este 602, dar in rest sunt aceleasi. De aceea nu am sa le mai scriu inca o data si va rog sa le studiati la punctul 3.1.2.
CONTABILITATEA MATERIALELOR DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR
de stoc care prezinta particularitatea ca nu se consuma la prima utilizare. Cu toate acestea ele nu se inregistreaza in contabilitate ca imobilizari corporale intrucat nu indeplinesc cumulativ conditiile necesare a fi considerate imobilizari corporale.[12]
Reglementarile contabile in vigoare, aparute in baza Legii contabilitatii 82/1991 prevedeau ca valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar se include in cheltuieli integral la darea lor in folosinta sau esalonat in cel mult trei ani. Noul plan de conturi inclus in Reglementarile aprobate prin OMFP 1752/2005, nu mai contine contul de uzura a materialelor de natura obiectelor de inventar. Rezulta ca se abandoneaza cea de a doua modalitate de includere in cheltuieli a materialelor de natura obiectelor de inventar. Includerea in cheltuieli se face la darea lor in folosinta.
3.3.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
Pentru contabilizarea materialelor de natura obiectelor de inventar, in cadrul clasei de conturi 3 "Conturi de stocuri si productie in curs de executie" s-au rezervat contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" si daca la inregistrarea stocurilor de astfel de materiale se utilizeaza preturile standard (prestabilite) intervine si contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale". Pe langa aceste conturi se utilizeaza si contul de cheltuieli 603 "Cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar".
Contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" dupa continutul economic este un cont de active circulante si dupa functia contabila este un cont de activ. In debitul contului se inregistreaza intrarile materialelor de natura obiectelor de inventar, iar in credit iesirile acestora din patrimoniu. Soldul debitor reflecta valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar aflate in stoc.
Pe langa aceste conturi in inregistrarea contabila a materialelor de natura obiectelor de inventar apare contul extrabilantier 8039 "Stocuri de natura obiectelor de inventar" in care se pastreaza materialele de natura obiectelor de inventar date in folosinta pana in momentul iesirii acestora din uz prin casare, vanzare, donatie, etc. In debitul contului se inregistreaza darea in folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar, iar in credit scaderea din evidenta a acestora cu ocazia declasarii.
3.3.2. Principalele operatiuni contabile
Precum am scris si la puncul 3.2.2. "Principalele inregistrari contabile privind materialele consumabile" si in cazul acestui cont corespondentele pe debit si credit sunt aceleasi cu cele ale contului 301 "Materii prime". Spre deosebire de acestea care sunt eliberate pentru consumul productivsau neproductiv, materialele de natura obiectelor de inventar sunt date in folosinta sectiilor, atelierelor, salariatilor. De aceea avem urmatoarea formula contabila:
Eliberarea in folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar:
603 "Cheltuieli privind materialele = 303 "Materiale de natura obiectelor de natura obiectelor de inventar" de inventar"
si concomitent
D 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta"
CONTABILITATEA PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
Pentru realizarea bunurilor, lucrarilor, serviciilor si studiilor neterminate s-au cheltuit resurse materiale si umane, chiar daca mai mici decat pentru un produs, lucrare sau serviciu terminate. Aceste resurse cheltuite s-au inregistrat in debitul conturilor de cheltuieli din clasa a 6-a, desfasurate pe elemente dupa natura lor. Dat fiind faptul ca soldurile de cheltuieli vor fi transferate in contul 121 "Profit si pierdere" pentru a stabili, prin comparatie cu veniturile inregistrate, rezultatul exercitiului, este necesar ca partea din cheltuieli aferente productiei neterminate sa fie compensata cu un venit. Numai in acest fel, rezultatul exercitiului nu este denaturat.
3.4.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
Evidenta contabila a productiei in curs de executie se realizeaza prin intermediul conturilor din grupa 33 "Produse in curs de executie", din care fac parte:
331 "Produse in curs de executie"
332 "Lucrari si servicii in curs de executie"
Pe langa aceste conturi se mai foloseste contul 711 "Variatia stocurilor".
Contul 331 "Produse in curs de executie" si contul 332 "Lucrari si servicii in curs de executie", dupa continutul economic sunt conturi de active circulante materiale, iar dupa functia contabila sunt conturi de activ, care tin evidenta produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie existente la sfarsitul perioadei. In debitul conturilor se inregistreaza valoarea la cost de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de excutie la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza de inventar, iar in credit se inregistreaza scaderea din gestiune a produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare. Soldul debitor reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs de executie la sfarsitul perioadei.
Contul 711 "Variatia stocurilor" dupa functia contabila cont bifunctional. Se crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente si se debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselorneterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente. Rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in cursul perioadei, iar rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in cursul perioadei. Soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea) a stocului de produse fata de inceputul perioadei, iar soldul final debitor reprezinta variatia in minus (diminuarea) stocului de produse fata de inceputul perioadei.
3.4.2. Principalele operatiuni contabile
Inventarierea produselor, lucrarilor si serviciilor in cursde executie la sfarsitul perioadei
% = 711 "Variatia stocurilor"
331 "Produse in curs de executie"
332 "Lucrari si servicii in curs de
executie"
2. In perioada urmatoare, anularea acestei inregistrari (procesul de productie continua si ele devin produse finite)
711 "Variatia stocurilor" = %
331 "Produse in curs de executie"
332 "Lucrari si servicii in curs de executie"
CONTABILITATEA PRODUSELOR
Evaluarea produselor , conform regulilor generale stabilite prin reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1752/2005, se face diferit fata de cea a materiilor prime, materialelor consumabile si a materiilor de natura obiectelor de inventar. Principala cale de obtinere a materiilor prime, materialelor consumabile si materiilor de natura obiectelor de inventar este achizitia de la furnizori, in schimb produsele se obtin din productie proprie. Materiile prime, materialele si obiectele de inventar achizitionate, se pot evalua la costul de achizitie, cost cunoscut din momentul inregistrarii in contabilitate. In cazul produselor, costul de productie al acestora se cunoaste numai la sfarsitul ciclului de productie. Produsele se obtin, insa, din prima zi a perioadei, si trebuie inregistrate. Singura posibilitate de a le evalua este costul prestabilit (standard), adica pretul de inregistrare, urmand ca, atunci cand se cunoaste costul de productie, sa se inregistreze diferentele intre cele doua.
3.5.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
Pentru inregistrarea in contabilitate a produselor se folosesec conturile din grupa 34 Produse:
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferente de pret la produse
Contul 341 "Semifabricate", dupa continutul economic este cont de active circulante materiale, iar dupa functia contabila este cont de activ. In cazul utilizarii inventarului permanent, in debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor intrate in gestiune din activitate proprie, precum si plusurile constatate la inventariere si aduse de la terti. In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor vandute, trimise la terti, lipsuri la inventariere, consumate in cadrul entitatii si dustruse de calamitati. Soldul debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor existente in stoc.
Contul 345 "Produse finite", dupa continutul economic este un cont de active circulante materiale, iar dupa functia contabila cont de activ. In cazul utilizarii inventarului permanent, incepe sa functioneze prin debitare cusoldul initial preluat din bilantul exercitiului financiar precedent. Se mai debiteaza in cursul exercitiului financiar cu cresterea valorii produselor finite detinute de firma in corespondenta cu creditul contului 711 "Variatia stocurilor". Se crediteaza in cursul exercitiului financiar cu ocazia scoaterii din gestiune a produselor finite vandute in corespondeta cu debitul contului 711. Soldul final debitor sau 0 reflecta valoarea produselor finite detinute de firma la un moment dat.
Contul 346 "Produse reziduale", dupa continutul economic este cont de active circulante materiale, iar dupa functia contabila este cont de activ. In cazul utilizarii inventarului permanent, in debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale intrate in gestiune din productie proprie sau aduse de la terti. In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale iesite din gestiune sau trimise la terti. Soldul debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale existente in stoc.
In cazul utilizarii inventarului intermitent in debitul celor trei conturi mentionate mai sus se inregistreaza la sfarsitul perioadei, valoarea stocurilor finale de produse stabilite la inventariere, iar in credit se inregistreaza la inceputul perioadei valoarea stocurilor initiale de produse inventariate la sfarsitul perioadei precedente. Soldul debitor reprezinta valoarea produselor existente in stoc.
Contul 348 "Diferente de pret la produse", dupa continutul economic este cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor iar dupa functia contabila, este cont bifunctional. In acest cont inregistrarile se efectueaza numai la finele lunii. In debit se inregistreaza diferentele de pret nefavorabile in negru (costul de productie este mai mare decat pretul prestabilit sau favorabile in rosu (costul de productie este mai mic decat pretul prestabilit) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie. In credit se inregistreaza diferentele de pret nefavorabile in negru sau favorabile in rosu aferente produselor iesite din gestiune. Soldul contului reprezinta diferentele de pret (favorabile sau nefavorabile) aferente produselor existente in stoc.
3.5.2. Principalele operatiuni contabile
Operatiuni privind semifabricatele
1. Valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor intrate in gestiune, precum si a plusurilor constatate la inventariere:
341 "Semifabricate" = 711 "Variatia stocurilor"
Valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor aduse de la terti:
341 "Semifabricate" = 354 "Produse aflate la terti"
(401 "Furnizori")
Vanzarea semifabricatelor:
vanzarea (inregistrarea facturii):
411 "Clienti" = %
702 "Venituri din vazarea semifabricatelor"
4427 "TVA colectata"
scoaterea din gestiune a semifabricatelor:
711 "Variatia stocurilor" = 341 "Semifabricate"
Valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor trimise la terti:
354 "Produse aflate la terti" = 341 "Semifabricate"
Valoarea semifabricatelor consumate in cadrul entitatii:
301 "Materii prime" = 341 "Semifabricate"
(302 "Materiale consumabile")
Valoarea semifabricatelor distruse de calamitati:
671 "Cheltuieli privind calamitatile = 341 "Semifabricate"
si alte evenimente extraordinare
Operatiuni privind produsele finite
1. Valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in sectiile de productie, precum si a plusurilor constatate la inventar:
345 "Produse finite" = 711 "Variatia stocurilor"
2. Valoarea la pret de inregistrare a produselor finite aduse la terti:
345 "Produse finite" = 354 "Produse aflate la terti"
3. Vanzarea produselor finite:
vanzarea propriu zisa pe baza de factura:
411 "Clienti" = %
701 "Venituri din vanzarea produselor finite"
4427 "TVA colectata"
incasarea contravalorii acestora:
= 411 "Clienti"
512 "Conturi la banci"
531 "Casa"
descarcarea gestiunii aferenta produselor finite vandute:
711 "Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite"
4. Valoarea la pret de inregistrare a produselor finite acordate salariatilor, ca plata in natura:
421 "Personal salarii datorate" = 345 "Produse finite"
5. Valoarea donatiilor de produse finite:
6582 "Donatii si subventii acordate"= 345 "Produse finite"
6. Valoarea produselor finite consumate in cadrul entitatii:
301 "Materii prime" = 345 "Produse finite"
7. Valoarea pierderilor din calamitati:
671 "Cheltuieli privind calamitatile = 345 "Produse finite"
si alte evenimente extraordinare"
Operatiuni contabile privind produsele reziduale
1. Valoarea la pret de inregistrare sau la cost de productie a produselor reziduale intrate in gestiune din productie proprie:
346 "Produse reziduale" = 711 "Variatia stocurilor"
2. Valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale aduse de la terti:
346 "Produse reziduale" = 354 "Produse aflate la terti"
3. Valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale iesite din gestiune:
711 "Variatia stocurilor" = 346 "Produse reziduale"
4. Valoarea la pret de inregistrare a produselor trimise la terti:
354 "Produse aflate la terti" = 346 "Produse reziduale"
Operatiuni privind contul 348 "Diferente de pret la produse"
Inregistrarea diferentelor de pret intre costul de productie si pretul prestabilit, aferente intrarilor de produse in gestiune:
348 "Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia stocurilor"
(in rosu pentru diferente favorabile)
sau
348 "Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia stocurilor"
(in negru pentru diferente nefavorabile)
2. Inregistrarea diferentelor favorabile sau nefavorabile, repartizate asupra produselor iesite din gestiune:
711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret la produse"
(in rosu pentru diferente favorabile)
sau
711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret la produse"
(in negru pentru diferente nefavorabile)
3.6. CONTABILITATEA STOCURILOR AFLATE LA TERTI
Diverse motive pot determina existenta unor bunuri ale intreprinderii in gestiunea altor persoane fizice sau juridice. Materiile prime si materialele cumparate de la furnizori pot ramane in gestiunea acestora pana la transportarea acestora in intreprindere. Materialele de natura obiectelor de inventar, produsele, materiile prime si materialele pot fi predate unor terti pentru a fi supuse unor prelucrari suplimentare. Marfurile se pot depune in consignatie la magazinele care practica acest gen de comert.
Indiferent de motivul pentru care bunurile ies temporar din intreprindere si se afla la terti, ele raman proprietatea intreprinderii, si ca atare, fac parte din patrimoniul acesteia, inregistrandu-se, insa, in conturi distincte.
3.6.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
Stocurile aflate la terti sunt evidentiate in contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 35 "Stocuri aflate la terti", din care fac parte:
351 Materii si materiale aflate la terti
354 Produse aflate la terti
356 Animale aflate la terti
357 Marfuri aflate la terti
358 Ambalaje aflate la terti
Conturile din grupa 35 "Stocuri aflate la terti" dupa continutul economic sunt conturi de active circulante iar dupa functia contabila sunt conturi de activ. Se debiteaza cu pretul de inregistrare al stocurilor trimise la terti si al celor in curs de aprovizionare si se crediteaza cu pretul de inregistrare al stocurilorintrate in gestiune (aduse de la terti) sau in curs de aprovizionare. Soldul debitor reflecta valoarea stocurilor aflate la terti.
3.6.2. Principalele operatiuni contabile
Inregistrarea stocurilor trimise la terti:
35 "Stocuri aflate la terti" = %
301 "Materii prime"
302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obictelor de
inventar"
341 "Semifabricate"
345 "Produse finite"
346 "Produse reziduale"
361 "Animale si pasari"
371 "Marfuri"
381 "Ambalaje"
Inregistrarea stocurilor in curs de aprovizionare:
35 "Stocuri aflate la terti" = 401 "Furnizori"
3. Inregistrarea stocurilor aduse de la terti:
= 35 "Stocuri aflate la terti"
301 "Materii prime"
302 "Materiale consumabile"
303 "Materiale de natura obictelor de
inventar"
341 "Semifabricate"
345 "Produse finite"
346 "Produse reziduale"
361 "Animale si pasari"
371 "Marfuri"
381 "Ambalaje"
401 "Furnizori"
3.7. CONTABILITATEA ANIMALELOR SI PASARILOR
Din punct de vedere contabil, animalele, in functie de caracteristicile pe care le prezinta si dupa destinatia economica se inregistreaza in conturi distincte: animalele de munca in contul 2134 "Animale si plantatii", iar animalele de productie, tinere si la ingrasat, in contul 361 "Animale si pasari"
3.7.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
Contabilitatea sintetica a animalelor se realizeaza cu ajutorul grupei 36 "Animale", care cuprinde:
361 Animale si pasari
368 Diferente de pret la animale si pasari
Contul 361 "Animale si pasari" dupa continutul economic este un cont de active circulante materiale, iar dupa functia contabila un cont de activ, care tine evidenta urmatoarelor categorii de animale: animale tinere, laingrasat, de productie, pasarile, coloniile de albine. In debitul contului se evidentiaza valoarea la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor achizitionate de la furnizori, obtinute din productie proprie, aduse de la terti, aduse ca aport la capitalul social primite cu titlu gratuit iar in creditul contului se evidentiaza valoarea la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor iesite din gestiune. Soldul debitor reflecta valoarea la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor existente in gestiune la finele perioadei.
Contul 368 "Diferente de pret la animale si pasari" dupa continutul economic este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a animalelor si pasarilor, iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta diferentelor de pret nefavorabile (in plus) sau favorabile (in minus) intre costul de achizitie sau de productie si pretul standard al animalelor si pasarilor de natura stocurilor. In debitul contului se inregistreaza diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente animalelor si pasarilor intrate in gestiune. In creditul contului se inregistreaza diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente animalelor si pasarilor iesite din gestiune. Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente animalelor si pasarilor aflate in gestiune.
3.7.2. Prinipalele opratiuni contabile
Intrarile de animale si pasari din:
achizitii de la furnizori:
= 401 "Furnizori"
361 "Animale si pasari"
4426 "TVA deductibila"
aport in natura:
361 "Animale si pasari" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul"
obtinute din productie proprie, plusuri la inventar si sporuri in greutate:
361 "Animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"
primite cu titlu gratuit:
361 "Animale si pasari" = 7582 "Venituri din donatii si subventii
primite"
primite de la unitate sau subunitati:
361 "Animale si pasari" = %
481 "Decontari intre unitate si subunitati"
482 "Decontari intre subunitati"
Iesirile de animale si pasari:
vanzarea celor cumparate anterior:
371 "Marfuri" = 361 "Animale si pasari"
vanzarea celor obtinute din productie proprie:
711 "Variatia stocurilor" = 361 "Animale si pasari"
lipsuri constatate la inventar:
606 "Cheltuieli cu animalele si = 361 "Animale si pasari"
pasarile" sau 711
mortalitati in urma unor calamitati naturale:
671 "Cheltuieli privind calamitatile = 361 "Animale si pasari"
si alte evenimente extraordinare"
3.8. CONTABILITATEA MARFURILOR
Marfurile sunt bunuri cumparate cu scopul expres de a fi revandute, en-gros sau en-detail, fie ca sunt depozitate eventual prelucrate in prealabil, fie ca nu. Calitatea de marfuri o capata si alte bunuri din patrimoniul din patrimoniu unei intreprinderi care sunt vandute ca atare. In ceea ce priveste prelucrarea pe care o sufera marfurile in vederea vanzarii, operatiunile sunt specifice unei anumite subramuri ale distributiei: alimentatie publica.
Exista bunuri care se cumpara si se revand prin alimentatie publica fara a suferi nici un fel de prelucrare, precum exista altele care sunt preparate in prealabil in bucatarii, carmangerii, patiserii. Toate, insa, sunt oferite cumparatorului intr-o forma specifica, in vederea consumului imediat si pe loc. Din punct de vedere contabil, ele sunt considerate marfuri.
3.8.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
Contabilitatea marfurilor se tine cu ajutorul contului 371 "Marfuri", cont ce asigura evidenta si controlul existentei si miscarii stocurilor de marfuri. Pe langa aceste conturi mai apar si urmatoarele conturi in functie de pretul de inregistrare folosit in evidenta contabila a acestora:
Contul 607 "Cheltuieli privind marfurile" , caz in care evidenta contabila se organizeaza si conduce la costul de achizitie;
Contul 378 "Diferente de pret la marfuri", caz in care evidenta contabila se conduce si organizeaza la pretul de vanzare cu ridicata;
Contul 4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila", caz in care evidenta contabila se conduce si organizeaza la pret de vanzare cu amanuntul.
Pe langa conturile mentionate mai sus pentru inregistrarea operatiilor privind
marfurile se mai utilizeaza conturile 607 "Cheltuieli privind marfurile" si 707 "Venituri privind marfurile".
Contul 371 "Marfuri" dupa continutul economic este un cont de active circulante, iar dupa functia contabila este un cont de activ. In cazul utilizarii inventarului permanent in debitul contului se inregistreaza soldul initial preluat din exercitiul financiar precedent iar in cursul exercitiului financiar se mai debiteaza cu cresterea valorii marfurilor detinute de firma in corespondenta cu creditul a diverse conturi pe care le vom vedea in inregistrarile efective. In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin diferite cai. Soldul debitor sau 0 reflecta valoarea marfurilor detinute de firma la un moment dat.
In cazul utilizarii inventarului intermitent in debitul contului se inregistreaza la sfarsitul perioadei, valoarea la pret de inregistrare a stocurilor finale de marfuri stabilite la inventariere, iar in credit se inregistreaza la inceputul perioadei, valoarea stocurilor initiale de marfuri inventariate la sfarsitul perioadei precedente. Soldul debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc.
Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" dupa continutul economic este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv, care tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea entitatii. In credit se inregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor intrate in gestiunesau constatate in plus la inventariere, iar in debit se inregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor vandute, donate, constatate lipsa la inventariere, distruse de calamitati, depreciate. Soldul creditor reprezinta adaosul comercialaferent marfurilor din stoc.
3.8.2. Principalele operatiuni contabile
Pentru a evidentia principalele operatiuni privind contabilitatea marfurilor am sa le prezint dupa modul lor de evaluare dupa cum urmeaza: la cost de achizitie, la pret de vanzare cu ridicata si la pret de vanzare cu amanuntul. Am sa mai punctez contabilitatea marfurilor in consignatie.
3.8.2.1. Contabilitatea marfurilor evaluate la cost de achizitie
|
Metoda inventarului permanent |
Metoda inventarului intermitent |
|
1) Cumparare de marfuri % = 401 "Furnizori" 371 "Marfuri" 4426 "TVA deductibila" 2) Vanzarea marfurilor 4111 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 "TVA colectata" 3) Scoaterea din gestiune 607 "Cheltuieli = 371 "Marfuri" privind marfurile" 4) Inventarierea stocului 5) Reluarea stocului de |
de la furnizori % = 401 "Furnizori" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4426 "TVA deductibila" catre clienti 4111 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 "TVA colectata" marfurilor vandute de marfuri la finele perioadei 371 "Marfuri" = 607 "Cheltuieli privind marfurile" marfuri, la inceputul perioadei urmatoare 607 "Cheltuieli = 371 "Marfuri" privind marfurile" |
3.8.2.2. Evidenta marfurilor tinute la pret de vanzare cu ridicata
1) Aprovizionare cu marfuri:
= 401 "Furnizori"
371 "Marfuri"
4426 "TVA colectata"
2) Inregistrarea adaosului comercial:
371 "Marfuri" = 378 "Diferente de pret la marfuri"
3) Vanzarea marfurilor catre clienti:
4111 "Clienti" = %
707 "Venituri din vanzarea marfurilor"
4427 "TVA colectata"
4) Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vandute:
= 371 "Marfuri"
607 "Cheltuieli privind marfurile"
378 "Diferente de pret la marfuri"
3.8.2.3. Evidenta marfurilor tinute la pret de vanzare cu amanuntul
In cazul magazinelor cu amanuntul evaluarea marfurilor se face la pretul cu amanuntul, adica la costul de achizitie plus adaosul comercial, ceea ce presupune inregistrarea adaosului, a diferentei dintre pretul de vanzare cu amanuntul si costul de achizitie ( se utilizeaza contul 378 "Diferente de pret la marfuri"). Pentru ca vanzarea se face urmarind si incasarea taxei pe valoarea adaugata, si aceasta se adauga la pretul cu amanuntul, utilizand contul 4428 "TVA nedeductibila". TVA aferenta vanzarilor este identica TVA colectata din formula de vanzare. Adaosul comercial se determina prin calculul cotei medii de adaos:
Cota determinata in acest fel se aplica rulajului creditor al contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" si se obtine adaosul aferent marfurilor vandute, adica rulajul debitor al contului 378 "Diferente de pret la marfuri".
RD378 = RC707 * Cota medie de adaos
Aprovizionare cu marfuri:
= 401 "Furnizori"
371 "Marfuri"
4426 "TVA colectata"
2) Inregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibila:
371 "Marfuri" = %
378 "Diferente de pret la marfuri"
4428 "TVA neexigibila"
3) Vanzarea marfurilor catre clienti:
4111 "Clienti" = %
707 "Venituri din vanzarea marfurilor"
4427 "TVA colectata"
4) Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vandute:
= 371 "Marfuri"
607 "Cheltuieli privind marfurile"
378 "Diferente de pret la marfuri"
4428 "TVA neexigibila"
3.8.2.4. Particularitati privind contabilizarea marfurilor in consignatie
Contractul de consignatie este o intelegere scrisa, intervenita intre doua parti, de regula, persoane juridice, prin careuna dintre parti, numita consignant (deponent), incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, marfuri spre a le vinde.
Marfurile preluate in consignatie de catre agentii economici, in vederea vanzarii lor se evidentiaza de la preluare si pana la vanzare numai extrapatrimonial, utilizand pentru acestea un cont din clasa 8 "Conturi speciale", mai precis contul 8033 "Valori materiale primite in pastrare sau custodie". La primirea unor marfuri in consignatie se inregistreaza in D8033, la pretul deponentului, iar contul se crediteza cu marfurile vandute sau restituite.
Inregistrarile din contabilitatea consignatiei difera in functie de situatia juridica a deponentului:
in cazul in care deponentul este o persoana juridica platitoare de TVA, la vanzarea bunurilor se calculeaza TVA asupra pretului de vanzare plus comisionul cuvenit;
in situatia in care consignantul sau deponentul este o persoana fizica sau juridica neplatitoare de taxa pe valoarea adaugata, la vanzarea bunurilor TVA se calculeaza asupra comisionului.
IN CONTABILITATEA CONSIGNANTULUI
Depunerea marfurilor in consignatie:
357 "Marfuri aflate la terti" = 371 "Marfuri"
2) Vanzarea marfurilor de catre consignatarcu incasare in numerar:
nu se inregistreaza in contabilitate
3) Intocmirea facturii fiscale de catre deponent pentru marfurile vandute (odata cu vanzarea marfurilorsau cel putin mai tarziu pana la finele lunii in care are loc vanzarea)
371 "Marfuri" = 357 "Marfuri aflate la terti"
4111 "Clienti" = %
707 "Venituri din vanzarea marfurilor"
4427 "TVA colectata"
4) Scaderea din evidenta a marfurilor vandute:
607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 "Marfuri"
IN CONTABILITATEA CONSIGNATARULUI
Inregistrarea marfurilor primite in consignatie:
D 8033 "Valori materiale primite in pastrare sau in custodie"
Evidentierea intrarii in gestiune a marfurilor vandute:
371 "Marfuri" = %
462 "Creditori diversi"
378 "Diferente de pret la marfuri"
4428 "TVA neexigibila"
In creditul conrului 462 se inregistreaza marfurile vandute la pretul deponentului, in creditul contului 378 se inregistreaza comisionul comerciantului, iar in creditul lui 4428 se inregistreaza TVA aferenta comisionului, daca deponentul este persoana fizica, sau aferenta intregii valori, daca deponentul este persoana juridica platitoare de TVA.
Vanzarile si descarcarea gestiunii se inregistreaza in mod obisnuit.
Plata valorii marfurilor catre deponent:
462 "Creditori diversi = 5121 "Conturi la banci in lei"
sau 5311 "Casa in lei"
Inregistrarea marfurilor vandute:
C 8033 "Valori materiale primite in pastrare sau in custodie"
In cazul marfurilor importate problemele care se pun sunt cele privind formarea pretului de inregistrare a acestora. Principiul evaluarii la costul de achizitie se aplica si in acest caz. Marfurile se vor inregistra la un pret format din suma pretului de cumparare,cheltuielile peparcurs extern, taxelr vamale, comisionul vamal si eventual accizele.
Vanzarea marfurilor cu plata in rate presupune inregistrarea unor venituri in avans, a taxei pe valoarea adaugata neexigibila, pentru ratele ce se vor incasa in viitor, si a unei vanzari obisnuite pentru avansul incasat la vanzare. La incasarea ratelor, se actualizeaza veniturile si cheltuielile, iar TVA neexigibila devine TVA colectata. Dobanda incasata se actualizeaza ca venituri financiare, in contul 766 "Venituri din dobanzi".
3.9. CONTABILITATEA AMBALAJELOR
Conceptul de ambalaj se afla in stransa corelatie cu gradul de dezvoltare a stiintei marfurilor, cu nivelul tehnologiilor si cu exigentele consumatorului, astfel putem spune ca ambalajul este un instrument care influenteaza productia, distributia si consumul. Un vechi moto spune urmatoarele "Ambalajul vinde produsul", dar nu orice hartie de impachetat,ci un ambalaj eficace care indeplineste anumite caracteristici,cumar fi: are grad mare de atractivitate, asigura calitatea si integritatea produselor, ofera servicii suplimentare pe langa cel de protectie, etc.
Ambalajele sunt obiecte destinate sa asigure integritatea altor bunuri in timpul transportului, manipularii si depozitarii, uneori pana la consumarea acestora.
Ambalajele care se utilizeaza numai in interiorul intreprinderii, deci nu circula interpatrimonial, se inregistreaza in categoria obiectelor de inventar sau mijloace fixe, iar ambalajele care circula dupa principiul vanzarii-cumpararii se inregistreaza cu ajutorul contului 381 "Ambalaje" si mai sunt ambalajele care circula pe principiul restituirii, care sunt evidentiate cu ajutorul conturilor 419 "Clienti-creditori" si 409 "Furnizori-debitori".
3.9.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
Contabilitatea ambalajelor se realizeaza cu ajutorul grupei 38 "Ambalaje", care cuprinde conturile 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pret la ambalaje".
Contul 381 "Ambalaje" dupa continutul economic este un cont de active circulante materiale, iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta existentei si miscarii ambalajelor. In debitul contului, se inregistreaza ambalajele intrate in patrimoniu din variate surse,iar in credit ambalajele iesite din patrimoniu pe diverse cai. Soldul debitor reprezinta valoarea ambalajelor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Contul 388 "Diferente de pret la ambalaje" dupa continutul economic este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a ambalajelor, iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta diferentelor de pret nefavorabile (in plus) sau favorabile (in minus) intre costul de achizitie sau de productie si pretul standard al ambalajelor. In debitul contului se inregistreaza diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente ambalajelor achizitionate. In creditul contului se inregistreaza diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente ambalajelor iesite din gestiune. Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de pret nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente ambalajelor aflate in gestiune.
3.9.2. Principalele operatiuni contabile
Ambalaje intrate in patrimoniu ca aport in natura:
381 "Ambalaje" = 456 "Decontari cu actionarii privind
capitalul social"
Achizitie de ambalaje:
= 401 "Furnizori"
381 "Ambalaje"
4426 "TVA deductibila"
Ambalaje constatate plus la inventar:
381 "Ambalaje" = 608 "Cheltuieli cu ambalajele"
Ambalaje obtinute din productie proprie:
381 "Ambalaje" = 711 "Variatia stocurilor"
5. Ambalajele ce nu se mai restituie furnizorilor, desi contractele prevad restituirea, se inregistreaza ca intrate in patrimoniu prin formula:
381 "Ambalaje" = 409 "Furnizori-debitori"
6. Vanzarea ambalajelor:
4111 "Clienti" = %
708 "Venituri din activitati diverse"
4427 "TVA colectata"
7. Scoaterea din evidenta a ambalajelor vandute:
608 "Cheltuieli privind ambalajele" = 381 "Ambalaje"
3.10. CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR
"Activele de natura stocurilor nu trebuie prezentate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine arin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta,prin reflectarea unei ajustari pentrudeprecierea stocurilor"[15].
Ajustarile pentru deprecierea stocurilor se constituie in aplicarea principiului prudentei pentru a nu transfera risculunor pierderi spre perioadele viitoare. De regula aceste ajustari se constituie la finele exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii.
3.10.1. Principalele conturi folosite si functionarea lor
Ajustarile pentru deprecierea stocurilor sunt contabilizate prin intermediul conturilor din grupa 39 "Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie". Aceste conturi dupa continutul economic sunt conturi rectificative a valorii contabile a stocurilor, iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv. Sedebiteaza cu valoarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie constituite sau majorate si se debiteaza cu valoarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie diminuate sau anulate. Soldul creditor reprezinta valoarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie constituite la finele exercitiului financiar.
3.10.2. Principalele operatiuni contabile
Constituirea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor:
6814 "Cheltuieli de exploatare privind = 39 "Ajustarile pentru deprecierea
ajustarile pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de
activelor circulante executie
Diminuarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor:
39 "Ajustari pentru deprecierea = 7814 "Venituri din ajustari pentru
stocurilor si productiei in curs de deprecierea activelor circulante"
executie"
Diminuarea adaosului comercial (in rosu):
371 "Marfuri" = 378 "Diferente de pretla marfuri"
Aceasta ultima inregistrare apare in cazul marfurilor inregistrate la un pret prestabilit, care in acest caz este pretul de vanzare cu amanuntul, adica un pret in care comerciantul a inclus si castigul sau ipotetic sub forma rabatului comercial. Pentru aceasta categorie de stocuri, problema deprecierii trebuie tratata diferit dupa cum este vorba de o depreciere de pana la costul de achizitie sau de una sub costul de achizitie. Pentru o depreciere care nu afecteaza costul de achizitie nu este necesar sa se constituie ajustari, fiind suficienta o diminuare a adaosului comercial prin inregistrarea prezentata mai sus. Numai la o depreciere care afecteaza costul de achizitie, si numai pentru acea parte a deprecierii care afecteaza costul de achizitie, se pune problema constituirii ajustarilor pentru depreciere.
4. STUDIU DE CAZ REALIZAT LA "SC. BILEA URSU.SRL"
SCURTA PREZENTARE A FIRMEI
Pentru a realiza o scurta prezentare a firmei voi folosi date din actul constitutiv al societatii comerciale "BILEA URSU". Este o persoana juridica romana, constituita in baza Legii 31/1990 republicata in 1998, avand forma juridica de "societate cu raspundere limitata" si este infiintata pe o durata nedeterminata. Sediul acestei societati comerciale este in comuna Cartisoara, Str.Morii, nr.495, jud.Sibiu.
De la infiintare, adica din 7 octombrie 1991, isi desfasoara activitatea in urmatoarele domenii: productie, comert, constructii si prestari de servicii, domeniul principal fiind productia, iar activitatea principala: exploatare forestiera. Alte activitati desfasurate de societate sunt: prelucrarea bruta a lemnului, fabricarea de produse stratificate din lemn, fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii, fabricarea altor produse din lemn.
La Registrul Comertului este inregistrata cu numarul J32/1696/1991 si conform codului CAEN 2030 activitatea preponderata a firmei este - fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii. Codul unic de inregistrare (C.U.I.) este: 2684045, deci este o societate neplatitoare de TVA.
La infiintare, capitalul social al societatii, a fost de 100.000 lei dar incepand cu anul 1998, cand asociatii conform legii au fost obligati sa faca o majorare de capital, capitalul social este de 2.000.000 lei. Aportul s-a facut in numerar, de catre asociati astefl: Ursu Ilie 1.000.000 lei, si Ursu Alexandrina 1.000.000 lei. Capitalul social subscris al societatii se imparte in 20 de parti sociale, cu o valoare nominala de 100.000 lei/parte, indivizibile si nenegociabile, detinute de asociati dupa cum urmeaza: Ursu Ilie detine 10 parti sociale cu o valoare de 100.000 lei/parte, numerotate de la 1 la 10 (inclusiv), si Ursu Alexandrina tot 10 parti cu aceeasi valoare pe parte dar sunt notate de la 11 la 20 (inclusiv). Din bilantul contabil pe anul 2007 observam ca valoarea capitalului nu s-a mai modificat, ramanand si astazi la 200 RON.
Personalul societatii este angajat de catre administrator pe baza contractelor individuale de munca, iar negocierea salariilor personalului societatii se va face pe baza grilei aprobata de Adunarea Generala a Asociatilor. Societatea de la infiintare are doar 3 angajati permanenti cu urmatoarele functii: 1 contabil, 1 administrator si 1 sofer. Restul angajatilor lucreaza cu ziua si nu sunt inregistrati in documentele contabile, cu alte cuvinte presteaza munca la negru. Salariatii permanenti sunt incadrati cu grupa 8, ceea ce presupune ca din anul curent au un salar de 600 RON, salar care reprezinta minimul pe economie la persoanele incadrate cu grupele 5, 6, 7, 8 adica cele care isi desfasoara activitatea in sectorul serviciilor si comertului, agricultura, piscicultura si silvicultura.
Beneficiul societatii se stabileste anual, iar din el se prevede o cota de 5% pentru constituirea fondului de rezerva, care se calculeaza la valoarea capitalului subscris, se vor achita obligatiile fata de stat, restul fiind beneficiul net al societatii. Dupa incheierea exercitiului financiar asociatii hotarasc ce se va face cu profitul sau cum va fi acoperita pierderea. In general, la aceasta societate beneficiul net este impartit de catre asociati proportional cu numarul de parti sociale detinute iar in cazul pierderii aceasta va fi acoperita tot de asociati proportional cu numarul partilor sociale detinute.
Metoda de evaluare folosita la iesirea stocurilor prin vanzare sau consum folosita la aceasta firma este FIFO (primul intrat,primul iesit)
INDICATORI PRIVIND STOCURILE
Pentru calcularea principalilor indicatori privind stocurile voi folosi informatiile din urmatoarele situatii financiare: bilant contabil si cont de profit si pierdere din anul 2007. (anexa 1 )
Bilantul contabil este situatia financiara care masoara valoarea firmei, el nu reprezinta valoarea de piata a companiei, ci raporteaza tranzactiile istorice.
Contul de profit si pierderi raporteaza rezultatele din operarea afacerii pe o perioada de timp. Masoara profiturile generate de o firma intr-o perioada de timp. Aceasta situatie financiara raspunde la intrebarea "Cat de profitabila este afacerea?".[16]
Un prim indicator este denumit "Rata stocurilor (RS)" si se calculeaza in momentul in care vrem sa analizam pozitia financiara a firmei pe baza bilantului. Pentru a face o astfel de analiza trebuie sa analizam pe de-o parte structura activului si pe de alta parte cea a pasivului. In analiza structurii activului calculam rata activelor imobilizate si rata activelor circulante. Activele circulante dupa cum bine stim cuprind: stocurile, creantele, disponobilitatile si investitiile financiare pe termen scurt. Pentru fiecare element se calculeaza o rata iar suma ratelor trebuie sa fie egala cu 100%.
Aceasta rata arata cat la suta din activele circulante sunt reprezentate de stocuri. Dupa cum bine stim activele sunt listate in functie de timpul necesar pantru a le converti in cash (numerar) si sunt raportate la valoare istorica. Stocurile, dintre componentele activelor circulante sunt cel mai putin lichide, au un grad de lichiditate scazut. Un stoc mare poate avea efecte negative asupra societatii prin costuri mari in ceea ce priveste gestionarea lui, iar un stoc mic, care sa se reinnoiasca pe masura ce apar necesitatile de productie prezinta riscul aparitiei unor rupturi (gap-uri) in aprovizionare, care la randul lui poate produce efecte negative societatii.
Rata stocurilor (Rs)
R S = S / Ac*100
Unde: S = stocuri
Ac = active circulante
Potrivit datelor din bilantul contabil avem urmatoarele rezultate privind aceasta
rata:
RS-2006 = 153379 *100 = 39% RS-2007 = 104869 *100 = 31%
394665 340946
Din rezultatele de mai sus observam ca stocurile firmei au scazut in anul 2007 fata de anul 2006 cu 8%, resind astfel sa-si micsoreze stocurile. Totusi stocurile ei sunt destul de mari din punct de vedere valoric comparativ cu celelalte active circulante. Din bilant mai observam ca si creantele firmei sunt mari, astfel dupa parerea mea firma are probleme in ceea ce priveste numerarul sau banii cash. Acest lucru se datoreaza proastei gestionari realizata de persoana care se ocupa de firma si a diversilor clienti care nu-si achita facturile la timp. Firma are putin bani cash dar in schimb are stocuri care nu sunt in numar redus si are creante de incasat la fel de mari sau chiar mai mari decat suma stocurilor.
Stocurile se mai folosesc pentru calcularea unor indicatori economico-financiari utilizati in analiza financiara. Analiza financiara are ca principal obiectiv diagnosticarea starii de performanta a firmei, la un moment dat, stabilind pe baza acesteia punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare. Tipurile principale de rate financiare folosite in analiza performantelor unei companii sunt: rate de lichiditate, rate privind managementul datoriei, rate privind managementul activelor, rate de profitabilitate, rate de crestere si rate ale valorii de piata.
Ratele privind managementul activelor sunt rate de profitabilitate si masoara eficienta utilizarii activelor. Aceste rate presupun comparatii intre cifra de afaceri (vanzari) si diferite pozitii contabile de active.
In ceea ce privesc stocurile, se calculeaza:
Viteza de rotatie a stocurilor Vrs
Vrs = CA / S
Unde: CA = cifra de afaceri sau vanzarile
S = stocuri
Acest indicator la firma studiata de mine are urmatoarele valori, valori care le voi aseza intr-un tabel pentru a ne fi mai usor de inteles:
|
Anul |
Cifra de afaceri |
Stocuri |
Viteza de rotatie |
Viteza de rotatie a stocurilor masoara viteza cu care aceste active circulante, numite stocuri, sunt transformate in vanzari sau numerar. O rotatie mica a stocurilor poate insemna un surplus de stocuri neproductiv, adica o investitie cu rentabilitate zero. Din tabelul de mai sus putem observa ca firma in 2007 are viteza de rotatie a stocurilor mai mare cu 0.32 procente, ceea ce inseamna ca stocurile sunt transformate in numerar intr-o perioada mai scurta de timp, dar totusi nu suficient de buna pentru a transforma stocurile neproductive in stocuri productive.
Numarul de zile de stocare (Nzs)
Nzs = Sm*365 / Cbv
Unde: Cbv = costul bunurilor vandute
Sm = stocuri medii
Cbv = CA - Pbrut
Sm =(Si.ex.fin+ Ssf.ex.fin) /2
Unde: Si.ex.fin = stoc la inceputul exercitiului financiar
Ssf.ex.fin = stoc la sfarsitulexercitiului financiar
Acest indicator ne arata numarul de zile in care bunurile sunt stocate in intreprindere dupa producerea acestora.
Pentru firma "SC Balea Ursu SRL" acest indicator are urmatoarele valori:
|
Si.ex.fin |
Ssf.ex.fin |
Smediu |
CA |
Profit brut |
Cbv |
Nzs |
In anul 2007 numarul de zile de stocare a fost de 321 zile. Bunurile produse de aceasta firma sunt pastrate in intreprindere aproape un an,ceea ce nu e un lucru bun deoarece firma are cheltuieli suplimentare cu depozitarea lemnului.
INREGISTRARI CONTABILE PRIVIND STOCURILE LA "SC.BILEA URSU.SRL"
Potrivit codului CAEN firma la care fac acest studiu se ocupa cu fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii. In realitate pentru ea produsul finit este reprezentat de: lemnul de foc, busteanul de brad, fag si stejar. Principalele conturi folosite din clasa trei sunt conturile din grupa 302 "Materiale consumabile", dar se mai folosesc si conturile din grupa 301 "Materii prime" si 345 "Produse finite".
Societatea comerciala, din grupa 302 foloseste in principal contul 3021 "Materiale auxiliare". Pentru ea combustibilii si piesele de schimb reprezinta materiale auxiliare, fara ele nu poate sa-si realizeze productia. Toate elementele folosite au un cod pentru a fi mai usor de inteles in momentul citirii documentelor contabile.
In continuare voi face un tabel cu articolelele folosite si codurile fiecarui articol, tabel care ne va fi folositor pe parcursul lucrarii.
|
Nr.Crt |
Denumire articol |
Cod articol |
Tipul articolului |
|
Ulei motor |
Materiale auxiliare |
||
|
Piese |
Materiale auxiliare |
||
|
Motorina |
Materiale auxiliare |
||
|
Benzina |
Materiale auxiliare |
||
|
Lemn foc |
Produse finite |
||
|
Bustean stejar |
Produse finite |
||
|
Lemn stejar |
Materii prime |
||
|
Lemn foc |
Materii prime |
||
|
Tus imprimanta |
Materiale auxiliare |
||
|
Papetarie |
Materiale auxiliare |
||
|
Bustean rasinoase |
Materii prime |
||
|
Lemn |
Materii prime |
||
|
Materiale consumabile |
Materiale auxiliare |
||
|
Intel Celerom |
Alte materiale consumabile |
||
|
Bustean brad |
Produse finite |
||
|
Bustean fag |
Produse finite |
Inregistrarile contabile le voi face pentru execitiul financiar 2007. Voi incerca sa fac inregistrari pentru fiecare luna in parte, iar la fianl voi trage o concluzie cu privire la activitatea acestei societati comerciale.
Luna IANUARIE:
Aprovizionare cu ulei de motor: (Anexa Nr. 2
= 401 "Furnizori" 328,42
3021 "Materiale auxiliare"(00000001) 275,99
4426 "Tva deductibila" 52,43
- la 31.01.2007 se inregistreaza bonul de consum aferent uleiului de motor
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" =3021.00000001 275,99
Aprovizionare cu piese: (Anexa Nr. 3)
% = 401 "Furnizori" 1671,36
3021 "Materiale auxiliare"(00000002) 1404,51
4426 "Tva deductibila" 266,85
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000002 1404,51
Aprovizionare motorina: (Anexa Nr. 4)
= 401 "Furnizori" 1616,94
3021 "Materiale auxiliare"(00000003) 1358,78
4426 "Tva deductibila" 258,16
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000003 1358,78
Aprovizionare benzina: (Anexa Nr. 5)
= 401 "Furnizori" 970,9
3021 "Materiale auxiliare"(00000004) 815,89
4426 "Tva deductibila" 155,01
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000004 815,89
Luna FEBRUARIE:
Aprovizionare benzina: (Anexa Nr. 5)
= 401 "Furnizori" 621,03
3021 "Materiale auxiliare"(00000004) 521,29
4426 "Tva deductibila" 99,04
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000004 521,29
Aprovizionare motorina: (Anexa Nr. 4)
= 401 "Furnizori" 352,00
3021 "Materiale auxiliare"(00000003) 295,80
4426 "Tva deductibila" 56,20
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000003 295,80
Aprovizionare cu piese: (Anexa Nr. 3)
= 401 "Furnizori" 1300,09
3021 "Materiale auxiliare"(00000002) 1092,51
4426 "Tva deductibila" 207,58
- inregistare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000002 884,23
Au intrat 21 de piese la o valoare de 1092.51 lei si s-au consumat doar 11, evaluate cu ajutorul metodei FIFO, avand o valoare de 884,23 lei. Deci a ramas un stoc de 10 piese la o valoare de 208.28 lei.
Achizitie tus imprimanta: (Anexa Nr. 10)
= 401 "Furnizori" 64,42
3021 "Materiale auxiliare"(00000009) 54,14
4426 "Tva deductibila" 10,28
- inregistarea bonului de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000009 54,14
5. Achizitii materii prime: (Anexa Nr. 8) si (Anexa Nr.9)
- la data de 21.02.2007 a achizitionat lemn stejar:
301.00000007 "Materii prime" = 401 "Furnizori" 4777,00
- la data de 28.02.2007 a achizitionat lemn stejar
301.00000007 "Materii prime" = 401 "Furnizori" 2152,94
- la data de 28.02.2007 se inregistreaza bonul de consum aferent lemnului de stejar:
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 00000007 6147,16
In anexa 8 avem intrarile si iesirile aferente acestei materii prime, la pretul de iesire ne este trecuta suma de 132,8397 dar precum am scris si in prezentarea firemei la darea in consum se evalueaza prin metoda FIFO.Astfel, firma a avut iesiri in cantitate de 46.275 m care au fost evaluati astefl: 17 m3 la un pret de 281 lei si 29.275 m3 la un pret de 46.8030lei. Valoarea iesirilor corespunde cu suma care rezulta daca calculam cum am scris anterior, ei au impartit valoarea iesirilor la total iesiri si astfel au obtinut pretul de 132,8397 lei. Tot din acea fisa observam ca au avut intrari in cantitate de 63 m3 si au avut iesiri de 46.275 m3 au ramas pe stoc 16.725 m3.
- la data de 21.02.2007 a achizitionat lemn foc:
301.00000008 "Materii prime" = 401 "Furnizori" 4551,00
- la data de 28.02.2007 au dat in consum 70m lemn foc, ramanand cu un stoc de 41 m3 si s-a inregistrat bonul de consum:
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 00000008 2870,00
6. Vanzarile de produse finite: (Anexa Nr. 19)
- la data de 03.02.2007 se inregistreaza iesire de produs finit lemn foc (00000005):
411 "Clienti" = 701.00000005 1400,00
"Venituri din vanzarea
produselor finite- lemn foc"
- la data de 09.02.2007 se inregistreaza iesire de produs finit lemn foc (00000005):
411 "Clienti" = 701.00000005 1400,00
"Venituri din vanzarea
produselor finite- lemn foc"
- la data de 10.02.2007 se inregistreaza iesirea de bustean stejar (00000006) catre SC Styleart SRL
411 "Clienti" = 701.00000006 20823,30
"Venituri din vanzarea
produselor finite - bustean
stejar"
7. Inregistrarea facturilor de iesire articole:
- la data de 28.02.2007: ( Anexa Nr.6)
711 "Variatia stocurilor" = 345.00000005 1400,00
"Produse finite -
lemn foc"
711 "Variatia stocurilor" = 345.00000005 1400,00
"Produse finite -
lemn foc"
- la data de 28.02.2007: ( Anexa Nr.7)
711 "Variatia stocurilor" = 345.00000006 20823,30
"Produse finite - bustean
stejar"
8. Inregistrarea bonurilor de consum si a bonurilor de predare/primire: (Anexa Nr. 18 - pagina 1)
- aferente lemnului de foc:
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000008 2870,00
"Materii prime - lemn foc"
345.00000005 "Produse finite- lemn foc" = 711 "Variatia stocuri 2800,00
- aferente busteanului de stejar:
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000007 6147,16
"Materii prime - lemn stejar"
345.00000006 "Produse finite - bustean stejar" = 711 "Variatia stocuri 20823,3
Luna MARTIE
Aprovizionare cu piese: (Anexa Nr. 3)
= 401 "Furnizori" 822,15
3021 "Materiale auxiliare"(00000002) 690,89
4426 "Tva deductibila" 131,26
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000002 899,17
Bonul de consum are valoare de 899,17 lei datorita faptului ca luna trecuta a ramas pe stoc piese in valoare de 208,28 lei care s-au consumat in aceasta luna.
Valoare intrari papetarie: (Anexa Nr. 11)
= 401 "Furnizori" 34,42
3021 "Materiale auxiliare"(00000010) 28,92
4426 "Tva deductibila" 5,50
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000010 28,92
3. Aprovizionare motorina: (Anexa Nr. 4)
= 401 "Furnizori" 1500,01
3021 "Materiale auxiliare"(00000003) 1260,51
4426 "Tva deductibila" 239,50
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000003 1260,51
4. Aprovizionare benzina: (Anexa Nr. 5)
= 401 "Furnizori" 844,75
3021 "Materiale auxiliare"(00000004) 709,88
4426 "Tva deductibila" 134,87
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000004 709,88
5. Aprovizionare bustean rasinoase de la Silva Grup: (Anexa Nr.12)
301.00000011 "Materii prime" = 401 "Furnizori" 4065,48
Luna APRILIE
Inregistrare Intel Celerom: (Anexa Nr.14)
= 401 "Furnizori" 2259,81
3028 " Alte materiale consumabile"(00000014) 1899,00
4426 "Tva deductibila" 360,81
- inregistrare bon de consum
6028 "Cheltuieli cu alte materiale consumabile" = 3028.00000014 1899,00
2. Valori intrari Directia Silvica Sibiu, lemn brad: (Anexa Nr.13)
- la data de 10.04.2007
301.00000012 "Materii prime" = 401 "Furnizori" 33526,17
- la data de 30.04.2007
301.00000012 "Materii prime" = 401 "Furnizori" 33526,17
3. Aprovizionare ulei motor: (Anexa Nr. 2)
= 401 "Furnizori" 223,30
3021 "Materiale auxiliare"(00000001) 187,65
4426 "Tva deductibila" 35,65
- la 31.01.2007 se inregistreaza bonul de consum aferent uleiului de motor:
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000001 187,65
4. Aprovizionare cu piese: (Anexa Nr. 3)
= 401 "Furnizori" 1616,15
3021 "Materiale auxiliare"(00000002) 1358,11
4426 "Tva deductibila" 258,04
- inregistrare bon de consum:
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000002 1358,11
5. Aprovizionare materiale consumabile: (Anexa Nr.15)
= 401 "Furnizori" 122,45
3028 " Alte materiale consumabile"(00000013) 102,90
4426 "Tva deductibila" 19,55
- inregistrare bon de consum:
6028 "Cheltuieli cu alte materiale consumabile" = 3028.00000013 102,90
Aprovizionare benzina: (Anexa Nr. 5 )
= 401 "Furnizori" 1293,11
3021 "Materiale auxiliare"(00000004) 1086,65
4426 "Tva deductibila" 206,46
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000004 1086,65
Aprovizionare motorina: (Anexa Nr. 4)
= 401 "Furnizori" 3802,60
3021 "Materiale auxiliare"(00000003) 3195,47
4426 "Tva deductibila" 607,13
- inregistrare bon de consum:
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000003 3195,47
Luna MAI
Inregistrarea tuturor vanzarilor catre Ursu Forest: (Anexa Nr. 19)
la data de 02.05.2007
411 "Clienti" = 701.00000015 14584,65
"Venituri din vanzarea
produselor finite- bustean brad"
la data de 09.05.2007
411 "Clienti" = % 20601,30
701.00000015"Venituri 15452,40
din vanzarea produselor finite -
bustean brad" 701.00000016 "Venituri din 5148,90
vanzarea produselor finite -
bustean fag"
la data de 26.07.2007
411 "Clienti" = % 7838,70
701.00000015 "Venituri din 3950,25
vanzarea produselor finite -
bustean brad"
701.00000016 "Venituri din 3888,45
vanzarea produselor finite -
bustean fag"
Inregistrarea facturilor de iesire articole: (Anexa Nr.16 si Anexa Nr.17)
la data de 02.05.2007
711 "Variatia stocurilor" = 345.00000015 14584,65
"Produse finite - bustean
brad"
la data de 09.05.2007
711 "Variatia stocurilor" = % 20601,30
345.00000015 "Produse 15452,40
finite - bustean brad"
345.00000016 "Produse 5148,90
finite - bustean fag"
- la data de 26.05.2007
711 "Variatia stocurilor" = % 7838,70
345.00000015 "Produse 3950,25
finite - bustean brad"
345.00000016 "Produse 3888,45
finite - bustean fag"
3. Inregistrarea bonurilor de consum si a bonurilor de predare primire: (Anexa Nr. 18 - pagina 1)
aferente busteanului de brad
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000012 30265,72
"Materii prime - lemn"
345.00000015 "Produse finite- = 711 "Variatia sto- 33987,30
bustean brad" curilor"
aferente busteanului de fag
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000012 8047,62
"Materii prime - lemn"
345.00000016 "Produse finite- = 711 "Variatia stocu- 9037,35
bustean fag " rilor"
4. Aprovizionare piese: (Anexa Nr. 3)
= 401 "Furnizori" 342,60
3021 "Materiale auxiliare"(00000002) 287,90
4426 "Tva deductibila" 54,70
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000002 287,90
5. Aprovizionare ulei motor: (Anexa Nr. 2)
= 401 "Furnizori" 162,79
3021 "Materiale auxiliare"(00000001) 136,80
4426 "Tva deductibila" 25,99
- la 31.01.2007 se inregistreaza bonul de consum aferent uleiului de motor
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000001 136,80
6. Aprovizionare motorina: (Anexa Nr. 4)
= 401 "Furnizori" 4784,00
3021 "Materiale auxiliare"(00000003) 4020,24
4426 "Tva deductibila" 763,84
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000003 4020,24
Aprovizionare benzina: (Anexa Nr. 5)
= 401 "Furnizori" 836,17
3021 "Materiale auxiliare"(00000004) 702,67
4426 "Tva deductibila" 133,50
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000004 702,67
Luna IUNIE
Aprovizionare cu ulei de motor (Anexa Nr. 2
% = 401 "Furnizori" 101,00
3021 "Materiale auxiliare"(00000001) 84,88
4426 "Tva deductibila" 16,12
- la 31.01.2007 se inregistreaza bonul de consum aferent uleiului de motor
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000001 84,88
Aprovizionare cu piese (Anexa Nr. 3)
= 401 "Furnizori" 80,80
3021 "Materiale auxiliare"(00000002) 67,90
4426 "Tva deductibila" 12,90
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000002 67,90
Aprovizionare motorina (Anexa Nr. 4)
= 401 "Furnizori" 3389,08
3021 "Materiale auxiliare"(00000003) 2847,97
4426 "Tva deductibila" 541,11
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000003 2847,97
Aprovizionare benzina (Anexa Nr. 5)
= 401 "Furnizori" 764,05
3021 "Materiale auxiliare"(00000004) 642,06
4426 "Tva deductibila" 121,99
- inregistrare bon de consum
6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3021.00000004 642,06
Inregistrarea tuturor vanzarilor catre Ursu Forest: (Anexa Nr. 19)
- la data de 19.06.2007
411 "Clienti" = % 17935,71
701.00000015 "Venituri din 14362,05
vanzarea produselor finite -
bustean brad"
701.00000016 "Venituri din 1993,50
vanzarea produselor finite -
bustean fag"
701.00000005 "Venituri din 1580,16
vanzarea produselor finite -
lemn foc" (Anexa Nr. 6)
la data de 30.06.2007
411 "Clienti" = % 12848,41
701.00000015 "Venituri din 7543,80
vanzarea produselor finite -
bustean brad" 701.00000016 "Venituri din 3512,85
vanzarea produselor finite -
bustean fag"
701.00000005 "Venituri din 1791,76
vanzarea produselor finite -
lemn foc" (Anexa Nr. 6)
Inregistrarea facturilor de iesire articole: (Anexa Nr.16, Anexa Nr.17,Anexa Nr. 6)
la data de 30.06.2007
711 "Variatia stocurilor" = % 20601,30
345.00000015 "Produse 14362,05
finite - bustean brad"
345.00000016 "Produse 1993,50
finite - bustean fag"
345.00000005 "Produse 1580,16
finite - lemn foc"
la data de 30.06.2007
711 "Variatia stocurilor" = % 12848,41
345.00000015 "Produse 7543,80
finite - bustean brad"
345.00000016 "Produse 3512,85
finite - bustean fag"
345.00000005 "Produse 1791,76
finite - lemn foc"
Inregistrarea bonurilor de consum si a bonurilor de predare/primire: (Anexa Nr.18 - pagina 2 )
- aferente busteanului de brad
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000012 19507,96
"Materii prime - lemn"
345.00000015 "Produse finite- = 711 "Variatia sto- 21905,85
bustean brad" curilor"
- aferente busteanului de fag
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000012 4903,37
"Materii prime - lemn"
345.00000016 "Produse finite- = 711 "Variatia stocu- 5506,35
bustean fag " rilor"
- aferente lemnului de foc
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = % 1834,47
301.00000008"Materii 1681,00
prime - lemn foc"
"Materii prime - lemn"
345.00000005 "Produse finite- = 711 "Variatia stocu- 3371,92
lemn foc " rilor"
Luna IULIE
Inregistrarea vanzarilor catre o persoana fizica, la data de 01.07.2007: (Anexa Nr. 19)
411 "Clienti" = % 952,00
701.00000005 "Venituri din 800,00
vanzarea produselor finite -
lemn foc"
4427 "TVA colectata" 152,00
Inregistrarea vanzarilor catre Ursu Forest: (Anexa Nr. 19)
411 "Clienti" = % 2280,00
701.0000005 "Venituri din 640,00
vanzarea produselor finite-
lemn foc"
701.0000015 "Venituri din 1320,00
vanzarea produselor finite-
bustean brad"
701.0000005 "Venituri din 320,00
vanzarea produselor finite-
lemn foc"
Inregistrarea facturilor de iesire articole: (Anexa Nr.6 si Anexa Nr.16)
711 "Variatia stocurilor" = 345.00000005 480,00
"Produse finite - lemn foc"
711 "Variatia stocurilor" = % 20601,30
345.00000005 "Produse 640,00
finite - lemn foc"
345.00000015 "Produse 1320,00
finite - bustean brad"
345.00000005 "Produse 640,00
finite - lemn foc"
4. Inregistrarea bonurilor de consum si bonurilor de predare/primire: (Anexa Nr.18 - pagina 2 si 3)
aferente lemnului de foc:
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000012 594,52
"Materii prime - lemn"
345.00000005 "Produse finite- = 711 "Variatia stocu- 320,00
lemn foc " rilor"
- aferente busteanului de brad:
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000012 1175,42 "Materii prime - lemn"
345.00000015 "Produse finite- = 711 "Variatia stocu- 1320,00
bustean brad" rilor"
aferente lemnului de foc:
601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301.00000012 2404,27
"Materii prime - lemn"
345.00000005 "Produse finite- = 711 "Variatia stocu- 1440,00
lemn foc " rilor"
Concluzie
Dupa cum observat firma la care am facut studiul de caz din clasa trei de conturi foloseste doar conturile 301 "Materii prime" care se desfasoara pe patru conturi analitice, 345 "Produse finite" care la fel se desfasoara pe patru conturi analitice, 3021 "Materiale auxiliare" care foloseste sapte conturi analitice si contul 3028 "Alte materiale consumabile". Firma, conform codului CAEN, are ca principal obiect de activitate fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii, dar din inregistrarile contabile ne putem da seama ca firma se aprovizioneaza cu lemn de diferite tipuri care ulterior il vinde, deci pentru ea produsul finit este lemnul.
Precum am scris si pe parcursul realizarii studiului de caz, la iesirea din patrimoniu firma foloseste ca metoda de evaluarea metoda FIFO.
Din inregistrarile facute si in prinipal de pe fisele de magazie putem observa ca in anul 2007, firma a avut activitate doar pana in luna iulie, inclusiv, incepand din luna august nemaidesfasurand nici un fel de activitate din cauza unor probleme legale despre care nu am putut obtine prea multe informatii. Pe parcursul acestui an a ramas cu stoc la materia prima lemn stejar, cu o cantitate de 16,725 m si un sold de 782,78 lei si la materia prima bustean rasinoase, cu o cantitate de 1,676 m3 si un sold de 4065, 48 lei.
In ceea ce priveste pretul de vanzare, de pe situatia bonurilor de predare/primire pe anul 2007, adica anexa nr.18, putem observa ca la pretul de vanzare este trecut un pret prestabilit pentru fiecare produs in parte. Ei vand produsul indiferent de consumurile aferente acelui produs la pretul prestabilit de ei. Chiar daca consumurile sunt mai mari decat pretul de vanzare, ei asa le vand. La unele produse preturile sun mai mici dar la altele au cate un adaos de 300% cum ar fi, pretul de vanzare al busteanului de stejar.In general pentru fiecare produs pretul a fost gandit astfel incat sa obtina si ei un castig. In teorie la contabilitatea produselor am punctat urmatorul lucru "costul de productie al produselor se cunoaste numai la sfarsitul ciclului de productie, dar ele se obtin din prima zi a perioadei si trebuie inregistrate. Singura posibilitate de a le evalua este costul prestabilit (standard), adica pretul de inregistrare, urmand ca, atunci cand se cunoaste costul de productie, sa se inregistreze diferentele intre cele doua". Firma aceasta nu tine cont de acest indiciu si cred ca sunt multe firme care fac la fel.
In final am sa scriu parerea mea despre acesta tema. Mie sincer mi-a placut desi am avut mari probleme in cautarea unei firme la care sa pot face studiul de caz, sincer mi-ar fi placut sa gasesc o firma care sa fi folosit mai multe conturi din clasa trei, dar sper ca a iesit un lucru bun. Inchei prin a aminti din nou ca stocurile au mare importanta in procesul de productie, fara ele acesta nu ar mai putea avea loc.
BIBLIOGRAFIE
1. Daniela Simtion "Bazele contabilitatii", Editura Alma Mater, Sibiu, 2002, pag. 22-30
2. Gheorghe. P. Moraru "Contabilitatea financiara a intreprinderilor", Editura Universitatii de Nord, Baia Mare, 2000, pag. 186-191
3. Legea contabilitatii
4. Livia Ilie "Finante corporative internationale" - curs universitar
5. Mariana Man "Bazele contabilitatii", Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1998, pag. 50-55, 220-236
6. Mihai Ristea ( coordonator) "Contabilitate financiara", Editura Universitara, Bucuresti, 2005, pag. 155-165
7. Mihai Ristea (coordonator), Catedra de Contabilitate, Audit si Control de Gestiune ASE Bucuresti "Contabilitatea financiara a intreprinderii", Editura Universitara, Bucuresti, 2005, pag. 211-266
8. Ministerul Finantelor Publice "Partea I - Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate", Editura Economica, 2001, pag. 78-90, 278-280
9. Nicolae Baltes "Contabilitaea firmei", Editura Continent, Sibiu, 1998, pag. 10-20, 114-131
10. Nicolae Baltes, Alina Teodora-Ciuhureanu "Contabilitate financiara", Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2007, pag. 90-127
11. Nicolae Todea "Contabilitate financiara - curs universitar", Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2006, pag. 81-126
12. Niculae Feleaga "Sisteme contabile comparate", editia a II-a, vol II "Normele contabile internationale", Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 149-162
13. Niculae Feleaga " Tratat de Contabilitate financiara" Editura Economica, Bucuresti, 2000 pag. 166
14. Ordinul Ministerului Finantelor Publice 1752/2005
15. Revista "Gestiunea si contabilitatea firmei" Nr.5, mai 2007
16. Revista "Tribuna Economica" Nr.9, 28 februarie 2007, articol scris de Elena Enache
17. Standardul International de Contabilitate IAS 2 "Stocuri"
18. Vasile Patrut "Contabilitatea financiara a intreprinderii", Editura Alma Mater, Bacau, 2003, pag. 121-128
19. Victor Munteanu "Teoria si bazele contabilitatii", Editura LuminaLex, Bucuresti, 2000, pag.110-113, 294-308
Introducere
Stocurile - componenta esentiala a activelor circulante
Importanta stocurilor in procesul de productie
Principalele categorii de stocuri, evaluarea si metode de evidentiere a acestora
2.1 Principalele categorii de stocuri
2.2 Evaluarea stocurilor
2.2.1 Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu
2.2.2 Evaluarea stocurilor la inventariere si la inchiderea exercitiului
2.2.3 Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu
2.3 Metode de evidentiere a stocurilor
2.3.1 Metoda inventarului permanent
2.3.2 Metoda inventarului intermitent
Contabilitatea stocurilor
3.1 Contabilitatea materiilor prime
3.1.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.1.2 Principalele opratiuni contabile privind materiile prime
3.2 Contabilitatea materialelor consumabile
3.2.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.2.2 Principalele opratiuni contabile privind materialele consumabile
3.3 Contabilitatea materialelor de natura obiectelor de inventar
3.3.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.3.2 Principalele opratiuni contabile privind materialele de natura obiectelor de inventar
3.4 Contabilitatea productiei in curs de executie
3.4.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.4.2 Principalele opratiuni contabile privind productia in curs de executie
3.5 Contabilitatea produselor
3.5.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.5.2 Principalele opratiuni contabile privind produsele
3.5.2.1 Operatiuni privind semifabricatele
3.5.2.2 Operatiuni privind produsele finite
3.5.2.3 Operatiuni privind produsele reziduale
3.5.2.4 Operatiuni privind contul 348 "Diferente de pret"
3.6 Contabilitatea stocurilor aflate la terti
3.6.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.6.2 Principalele opratiuni contabile privind stocurile aflate la terti
3.7 Contabilitatea animalelor si pasarilor
3.7.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.7.2 Principalele operatiuni contabile privind animalele si pasarile
3.8 Contabilitatea marfurilor
3.8.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.8.2 Principalele operatiuni contabile privind marfurile
3.8.2.1 Contabilitatea marfurilor evaluate la cost de achizitie
3.8.2.2 Evidenta marfurilor tinute la pret de vanzare cu ridicata
3.8.2.3 Evidenta marfurilor tinute la pret de vanzare cu amanuntul
3.8.2.4 Particularitati privind contabilitatea marfurilor in consignatie
3.9 Contabilitatea ambalajelor
3.9.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.9.2 Principalele operatiuni contabile privind ambalajele
3.10 Contabilitatea ajustarilor pentru depreciera stocurilor
3.10.1 Principalele conturi folosite si functionarea lor
3.10.2 Principalele opratiuni contabile privind ajustarile pentru deprecierea stocurilor
Studiu de caz la firma
4.1 Scurta prezentare a firmei
4.2. Indicatorii de gestiune a stocurilor
4.3 Inregistrari contabile
Concluzii
Anexe
Niculae Feleaga "Sisteme contabile comparate",editia aII-a, Vol II "Normele contabile internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag150
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3036
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
