Conturi monufunctionale si conturi bifunctionale

Conturi monufunctionale si conturi bifunctionale

In principiu un cont are osingura functie contabila, si anume: fie de activ, fie de pasiv. Natura func1iei este data de elementul patrimonial pentru care se 1ine eviden1a contabila: elemente patrimoniale de activ si elemente patrimoniale de pasiv.

Pe langa aceasta regula generala, exista unele conturi care prin con1inutul tranzac1iilor pe care Ie reflecta pot imbraca o dubla functie, si anume atat cea de activ, cat si cea de pasiv.

Conturile care prezinta numai o singura functie indiferent de continutul eleementului patrimonial si continutul tranzactiei pe care o reflecta se numesc conturi monofunctionale.

Conturile care pot imbraca in unele situatii functia de activ, iar in alte situatii functia de pasiv, conditionate de natura elementului patrimonial si natura tranzactiilor care le reflecta se numesc conturi bifunctionale.

Exemplu:

a. contul marfuri este un cont de activ deoarece reflecta situatia stocului existent in patrimoniul intreprinderii la un moment dat;

b. contul de decontari cu asociatii este un cont bifunctional deoarece relatiile intreprinderii cu asociatii ei pot fi unele care pot reflecta datorii sau unele care pot reflecta creante.

Atunci cand aceste relatii reflecta datorii, adica elemente patrimoniale de pasiv, func1ia acestui cont va fi una de pasiv. Atunci cand aceste relatii reflecta creante ale intreprinderii asupra actionarilor, adica elemente patrimoniale de activ, functia acestui cont va fi una de pasiv.