contabilitate si informatica de gestiune - gestiunea trezoreriei , posibilitati de perfectionare la s.c. rovinari s.a.

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

 

GESTIUNEA TREZORERIEI , POSIBILITATI DE PERFECTIONARE LA S.C. ROVINARI S.A

INTRODUCERE

DELIMITARI , STRUCTURI SI OBIECTIVE ALE CONTABILITATII PRIVIND VALORILE DE TREZORERIE ALE S.C. ROVINARI S.A.

In cadrul unei intreprinderi , activitatea curenta a acesteia presupune , atat operatii propriu - zise de obtinere a produselor , de executare a lucrarilor sau de prestare a serviciilor , cat si tranzactii financiare , ce se pot concretiza sub diverse forme .

Conceptul de trezorerie se refera la ansamblul operatiilor financiare si monetare pe care le face o intreprindere pentru procurarea mijloacelor banesti si cheltuirea acestora in concordanta cu nevoile activitatii economice desfasurate . Sub aspectul contabil , trezoreria intreprinderii , definita prin prisma standardelor internationale de contabilitate , este reprezentata de stocurile si fluxurile de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt , disponibilitatile la conturi in banci / casierie , creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie . Fluxurile de numerar reprezinta o baza rezonabila pentru estimarea capacitatii intreprinderilor de a genera numerar si echivalente de numerar , necesare pentru a face fata exigibilitatii datoriilor .

In acceptiunea IAS nr.7 denumit " Situatia fluxurilor de numerar " numerarul reprezinta lichiditatile monetare efective detinute in casieria unitatii sau in conturile bancare ale acesteia , iar echivalentele de numerar sunt reprezentate de " investitiile financiare pe termen scurt extreme de lichide , care sunt usor convenabile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii "

IAS nr.32 " Instrumentele financiare - prezentare si descriere " face referire la notiunea de instrument financiar , reprezentat de orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o intreprindere si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta intreprindere .

Instrumentele financiare se grupeaza in :

a)     active financiare : numerar; un drept contractual de a incasa numerar sau alte active financiare de alta intreprindere; un drept contractual de a shimba instrumente financiare cu alta intreprindere; in conditiile in care sunt potential favorabile ; un instrument de capitaluri proprii al unei alte intreprinderi ;

b)    datorii financiare : sunt reprezentate de orice datorie contractuala de a varsa numerar sau alt activ financiar al unei alte intreprideri sau de a schimba instrumente financiare cu alte intreprideri sau de a shimba instrumente financiare cu alta intreprindere in conditiile in care sunt favorabile ;

Instrumentele financiare se delimiteaza in doua categorii :

instrumente financiare primare ( titluri de participare , titluri de plasament imprumuturi acordate , imprumuturi contractate )

instrumente financiare derivate sau secundare

Conform normelor legale din tara noastra ( O.M.F.P. NR.94/2001 , O.M.F.P. NR. 306/2002 si Planul general de conturi ) , in structura trezoreriei intra urmatoarele elemente sau active financiare :

- investitiile financiare pe termen scurt ( valori mobiliare de plasament ) ;

- valori de incasat ;

- disponibilitatile banesti , in lei si devize , existente in conturi la banci , statului ;

- disponibilitatile - creditele bancare pe termen scurt , creditele externe si creditele de la trezorerie banesti in numerar , in lei si devize ;

- acreditivele in lei si devize ;

- avansurile de trezorerie , alte valori de trezorerie

Elementele cu care se lucreaza la S.C. Rovinari S.A. sunt valorile de incasat , disponibilitatile in lei sub forma numerarului in casierie , disponibilitatile create in conturile de la banca la vedere ; acreditivele ; creditele bancare pe termen scurt , avansurile de trezorerie .

Principalele obiective ale contabilitatii de trezorerie se refera la :

- executia si coordonarea operatiilor financiare banesti ;

evidenta , controlul , gestiunea si valorificarea disponibilitatilor din conturile de la banci si a efectelor de incasat primite de la clienti si depuse la banci ;

efectuarea platilor la datele scadente ;

respectarea legislatiei financiar - bancare si fiscale ( regulamentul operatiunilor de casa , regulamentele emise de Banca Nationala a Romaniei si alte reglementari in domeniul de Ministerul Finantelor )

valorificarea disponibilitatilor banesti temporare prin plasamente eficiente de trezorerie ;

alegerea si utilizarea eficienta a instrumentelor de trezorerie , precum si a celor mai avantajoase forme de decontare ;

asigurarea unui echilibru permanent intre operatiile de incasari ale disponibilitatilor si operatiile de achitare a datoriilor .

In contextul aplicarii Standardelor Internationale de Contabilitate , informatiile privind valorile de trezorerie servesc la intocmirea unei componente a situatiilor financiare actuale denumita " situatia fluxurilor de trezorerie " in care acestea sunt structurate pe trei activitati :

fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare , care sunt reprezentate de incasarile prin casa si banca prin vanzarea produselor , lucrarilor si serviciilor , redeventelor , onorariilor comisioanelor si altor venituri , precum si a platii fata de furnizorii de bunuri si servicii destinate activitatilor curente , fata de angajati , inclusiv a datoriilor fiscale ;

fluxuri de trezorerie din activitatile de investitii , care vizeaza platile prin casa si banca pentru achizitionarea de imobolizari corporale si necorporale , achizitii de titluri de participare , precum si incasarile din eventualele cesionari ale acestora ;

fluxurile activitatii de finantare ce vizeaza incasarile din emisiunea de actiuni si obligatiuni , din contractari de credite si imprumuturi , precum si platile reprezentand achizitionarea sau rascumpararea actiunilor si obligatiunilor , respective rambursarea imprumuturilor .

In functie de natura elementelor componente ale trezoreriei , a caror existenta , miscare si transformare trebuie evidentiate , documentele justificative se pot grupa in trei mari categorii :

a)     documente privind investitiile financiare pe termen scurt ;

b)     documente privind conturile la banci ;

c)     documente pentru operatiile cu numerar si alte valori .

CAP.I. SISTEMUL INFORMATIONAL AL TREZORERIEI

LA S.C. ROVINARI S.A.

1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND S.C. ROVINARI S.A.

Societatea comerciala de reparatii si servicii Rovinari " - S.A. are sediul in localitatea Rovinari , Str.Energeticianului , nr. 25A , jud.Gorj , cod postal 215400 , cu nr de inmatriculare la Registrul Comertului : J 18/307 2003 si Cod unic de identificare : R 15374011 ;

Societatea s-a infintat prin externalizarea lucrarilor de reparatii si prestarilor de servicii din S.C. Electrocentrale Rovinari in anul cu capital social integral de stat .

S.C. Rovinari S.A. s-a infintat , ca societate comerciala pe actiuni , prin reorganizarea unor activitati din cadrul S.C. Termoelectrica S.A.

- reprezentata de Adunarea Generala a Actionarilor , in numar de trei membrii, care reprezinta interesele S.C. Termoelectrica S.A. ca actionar unic , si care sunt numiti si revocati de A.G.A. S.C. Termoelectrica S.A. Bucuresti in baza mandatului emis de Ministerul Economiei si Comertului

- administrate de Consiliul de Administratie compus din trei membrii , din care face parte directorul general al acesteia , un reprezentant al S.C. Termoelectrica S.A. Bucuresti si un reprezentant al S.C Complexul energetic Rovinari S.A. - Complexului energetic Rovinari care este si presedintele acestuia .

- Membrii C.A. sunt numiti si revocati de A.G.A in baza mandatului emis de Ministerul Economiei si Comertului .

- condusa de Directorul general , Directorul de productie si de Directorul economic.

Societatea are un numar de 839 de salariati , pe urmatoarea structura :

Muncitori = 731

Muncitori necalificati = 3

Maistri = 31

Personal TESA = 74

Obiectul de activitate al societatii este operatiuni de mecanica generala , reparatii termoenergetice , reparatii si revizii motoare electrice si fabricarea de piese de schimb necesare functionarii grupurilor energetice pentru producerea energiei electrice si termice.

Pentru executarea lucrarilor si prestarea serviciilor S.C. Rovinari S.A. dispune de :

echipamente tehnologice ( masini , utilaje si instalatii de lucru)

aparate si instalatii de masura si control

mijloace de transport auto ( autoturisme , camioane , macarale , buldozere etc. )

mijloace de transport CFU locomotive LDE 1250CP si LDE 21000CP

Contabilitatea analitica si de gestiune este contabilitatea circuitului intern si ofera posibilitatea cunoasterii costurilor complete sau partiale , procedeaza la studiul lor continuu , la estimarea evolutiilor lor , la compararea costurilor pertinente cu costurile provocate de solutiile alternative avute in vedere .

In obiectul contabilitatii analitice de gestiune se include doua componente de baza care definesc costul unitar si anume : cheltuielile de productie si de desfacere exprimate valoric si productia care le-a ocazionat. Elementele de baza pentru determinarea costului productiei exprima in forma valorica totalitatea cheltuielilor efectuate cu desfasurarea procesului de productie si raportarea acestora la cantitatea de produse , lucrari executate sau serviciile prestate intr-un anumit interval de timp .

Contabilitatea analitica si de gestiune studiaza latura valorica a procesului de productie .

Productia este obiectul contabilitatii analitice si de gestiune , este studiata din trei puncte de vedere :

- ca o activitate desfasurata intr-un cadru tehnico - organizatoric , generator de cheltuieli , si care ofera posibilitatea delimitarii acestora pe sectoare sau locuri de cheltuieli ;

- ca rezultat concret material al activitatii desfasurate , respective ca produse , lucrari sau servicii ;

- ca o activitate desfasurata intr-un timp determinat , denumita perioada de gestiune .

Fiecare din aspectele mentionate mai sus servesc drept suport informational in stabilirea si analiza rentabilitatii pe produse si e intraga productie in functie de care se vor lua deciziile corespunzatoare .

1.2.DEFINITII SI STRUCTURI PRIVIND TREZORERIA

Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a contabilitatii si activitatii oricarui agent economic , avand influenta importanta in ceea ce priveste desfasurarea normala a programului de activitate , pentru mentinerea permanenta a echilibrului financiar .

Trezoreria sau conceptual de trezorerie poate fi definit prin totalitatea operatiilor financiare cu caracter operational care asigura incasarile si platile curente , care la randul lor reprezinta operatii de trezorerie .

In structura trezoreriei , asa cum prevad reglementarile in vigoare si Planul general de conturi , se cuprind in ordinea stabilita prin intermediul acestuia din urma , urmatoarele categorii sau feluri de operatii :

- investitiile financiare pe termen scurt sunt hartii de valoare care se pot transforma in disponibilitati , dintre care se amintesc : actiunile si obligatiunile si alte asemenea investitii si creante similare achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea unui profit ;

- efectele comerciale primite anterior si depuse spre incasare sau scontare la banci ;

- disponibilitatile existente in conturi la banci / casierie , in lei si devize ;

- creditele bancare pe termen scurt , creditele externe si cele de la trezoreria statului .

Investitiile financiare pe termen scurt , se achizitioneaza de unitate in vederea realizarii unui castig de capital sau de venit pe termen scurt , de regula , sub un an . Ele sunt denumite si investitii temporale si sunt constituite din actiunile proprii rascumparate , actiunile emise de terti si achizitionate de intreprindere , obligatiunile proprii rascumparate , obligatiunile apartinand tertilor si cumparate si alte investitii pe termen scurt.

Plasamentele amintite pot conferi un drept de proprietate , cum este cazul actiunilor ( cotate sau necotate ) sau pot asigura un drept de creanta , ceea ce se realizeaza prin intermediul obligatiunilor ( cotate sau necotate ). Indiferent de categoria in care se incadreaza , prin intermedil lor se urmareste , pe de-o parte , utilizarea temporara a unei parti din disponibilitatile banesti de care dispune unitatea , iar pe de alta parte crestera veniturilor acesteia prin obtinerea dividendelor , dobanzilor si / sau prin realizarea unui plus de valoare cu prilejul revanzarii .

Astfel spus , plasamentele financiare se efectueaza in scopul folosirii , cu caracter temporar , a disponibilitatilor banesti ( de trezorerie ) in operatiuni speculative la bursa de valori , prin cumpararea si revanzarea de actiuni si obligatiuni , ceea ce are ca scop obtinerea unor venituri suplimentare din diferente de curs ale acestora .

Efectele comerciale , denumite si valori de incasat ,se refera la diferite titluri de credit , dintre care se amintesc : cecul , cambia , biletul la ordin , trata , mandatul si warantul . Aceste instrumente de plata se emit de catre clienti , care , in contul datoriilor pe care le au , le predau furnizorilor ( creditorilor ) in vederea decontarii lor ulterioare , la termenele stabilite , prin intermediul unitatilor bancare .

Disponibilitatile banesti existente in conturi la banci , in lei si devize , asigura efectuarea operatiilor de decontare fara numerar , catre alti agenti economici , buget , banci , s.a .Prin utilizarea conturilor de disponibilitati se asigura o buna circulatie a banilor , precum si efectuarea decontarii drepturilor de creanta ( incasari ) si a obligatiilor ( plati ).Se retine ca in majoritatea situatiilor , incasarile sunt mai mari decat platile , iar soldul fiecarui cont reprezinta disponibilitatile banesti pe care unitatea le detine la banci . Exista insa situatii in care incasarile sunt mai mici decat platile , stabilindu-se un sold creditor care reprezinta creditele acordate de banca pe baza de contract de cont curent incheiat anterior .

Creditele bancare pe termen scurt , creditele externe si creditele de la trezoreria statului asigura completarea surselor proprii necesare desfasurarii activitatii de productie , de prestari servicii s.a. Pentru creditele care se primesc este necesar sa existe o garantie din partea solicitantului , sub forma valorilor materiale sau a resurselor banesti viitoare , sau din partea unui tert ( girant ) , prin care sa se asigure rambursarea datoriilor asumate , precum si dobanzilor aferente . Unele conturi de credite pe termen scurt , pentru export si pentru nevoi temporare , indeplinesc functia unor conturi de incasari si plati .

Disponibilitatile banesti in lei , in numerar si in devize , permit efectuarea decontarii obligatiilor si creantelor cu personalul unitatii si alte personae fizice si , de asemenea , cu alti agenti economici , in cadrul unor limite legale , cu bugetul statului s.a. respectandu-se regulamentul operatiilor de casa .

In grupa disponibilitatilor in numerar sunt incadrate si elementele patrimoniale denumite " alte valori " , unde se incadreaza timbrele fiscale si postale , biletele de tratament si odihna , tichetele si biletele de calatorie , tichetele de masa s.a.

Acreditivele in lei si devize reprezinta disponibilitati banesti rezervate in conturi distincte , la dispozitia tertilor in vederea platilor pe masura livrarii marfurilor , executarii lucrarilor si prestarii serviciilor .

Avandu-se in vedere cele prezentate anterior se poate forma o imagine de ansamblu asupra categoriilor sau componentelor trezoreriei unitatii patrimoniale . Totodata , se poate aprecia ca organizarea contabilitatii elementelor patrimoniale in cauza reprezinta o problema relativ complexa , fiind necesar , printre altele , sa se aiba in vedere mai multe obiective , dintre care se amintesc :

- realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operatiilor financiare privind , pe de-o parte activele circulante banesti , iar pe de alta parte operatiile de plati astfel incat sa existe create premisele necesare pentru realizarea permanenta a decontarii datoriilor ;

- asigurarea unei evidente corecte si operative a tuturor operatiilor de trezorerie care sa respecte prevederile legale si sa permita efectuarea controlului in ceea ce priveste incasarile si platile unitatii patrimoniale ;

- respectarea legislatiei financiar - bancare si fiscale ;

- alegerea si utilizarea eficienta a instrumentelor de trezorerie , precum si a celor mai avantajoase forme de decontare ;

- contractarea si utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate si numai in masura in care acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatii de plata , precum si pentru alte destinatii bine definite si , totodata , eficiente ;

- asigurarea premiselor informationale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real , in deplina concordanta cu posibilitatile financiare ale unitatii patrimoniale s.a.

1.3. CONTABILITATEA OPERATIILOR IN NUMERAR SI A ALTOR VALORI DE TREZORERIE

Operatiile de incasari si plaati in numerar , in lei si valuta , se efectueaza cu respectarea regulamentului operatiilor in casa si a regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei , fiind urmarite in contabilitate cu ajutorul contului 531 " Casa " , care se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II si anume :5311 " Casa in lei "si 5314 " Casa in valuta " .

Incasarile in numerar provin din prestarea de servicii de proiectare , montare si punere in functiune a sistemelor de alarmare la efractie , a sistemelor de supraveghere video si control acces , din ridicari de numerar din conturile deschise la banci , creditari ale societatii precum si din abonamentele de monitorizare ale sistemelor de alarma .

Platile in numerar se fac pentru achitarea veniturilor salariale , plata ajutoarelor materiale , a premiiilor si a altor drepturi cuvenite salariatilor , dividendelor , plata avansurilor spre decontare , cumparari de bunuri , plata furnizorilor , plata serviciilor de curierat , aprovizionari de carburant si depuneri de numerar la banca .

Aceste operatiuni se efectueaza prin casieria unitatii , potrivit reglementarilor normative cu privire la operatiile cu numerar prin care se precizeaza o serie de reguli obligtorii , intre care pot fi mentionate :

- operatiile cu numerar se fac de catre persoanele imputernicite in acest scop , numite casierii , care sunt considerati gestionari si trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cu privire la studii , vechime in munca , corectitudine si sa aiba garantii materiale necesare .

- casieria functioneaza intr-o incapere distincta , prevazuta cu casa de bani , ambele dotate cu incuietori speciale si cu sisteme de asigurare impotriva furtului

- suma maxima a numerarului ce putea fi pastrata in casierie de pe o zi pe alta , pentru efectuarea fara dificultati a unor cheltuieli marunte si cu caracter urgent se numea limita sold de casa . Conform legislatiei aceasta a fost 5000 lei , dupa noile reglementari nemaiexistand plafon de casa . Sumele , existente in casieria unitatii , care depaseau limita maxima stabilita , se depuneau in conturile bancare ale persoanei juridice , in urmatoarea zi lucratoare , daca sediul persoanei juridice se afla in aceeasi localitate cu cel al societatii bancare sau in maxim doua zile , daca sediul persoanei juridice se afla in localitate .

Ca urmare , spre deosebire de decontarile fara numerar care sunt incurajate , decontarile cu numerar erau descurajate .

- platile cu numerar dintre intreprideri si alte personae juridice se pot face pana la o limita stabilita de Ministerul Finantelor Publice numita plafon zilnic maxim de plati ( Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, Legea nr. 131/1996 , cu modificarile ulterioare ) . La momentul actual aceasta limita este de 10.000 lei pe zi , platile in numerar catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon de 5.000 lei

- sunt interzise platile fragmentate in numerar catre magazinele de tipul Cash & Carry , care functioneaza pe baza legislatiei in vigoare , pentru facturile a caror valoare este mai mare de 10.000 de lei

- persoanele juridice pot achita facturi cu valori care depasesc plafonul de 10.000 lei catre acest tip de magazine astfel : 10.000 lei in numerar , suma care depaseste acest plafon fiind achitata numai prin instrumente de plata fara numerar .Intreprinderile puteau pastra in casierie , peste limita maxima de numerar stabilita , sumele necesare pentru plata salariilor si altor drepturi de personal , care puteau fi retinute din incasari cu trei zile lucratoare inainte de momentul platii .

In vederea respectarii cu strictete a disciplinei de casa operatiile efectuate prin casierie se verifica zilnic , la preluarea registrului de casa si a documentelor anexate de la casieri , de catre conducatorul compartimentului financiar contabil sau alta persoana imputernicita . Numerarul si alte valori din casierie se verifica inopinat , cel putin o data pe luna , de catre conducatorul compartimentului financiar - contabil sau inlocuitorul sau .

Instrumentul principal prin care se realizeaza incasarea contravalorii unor drepturi sau achitarea unor obligatii cu ajutorul numerarului este chitanta .

Alte documente utilizate sunt chitanta fiscala . cec-ul numerar , state de salarii , liste de plata ale avansurilor chenzinale , bonuri fiscale etc .

Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in casieria unitatii , precum si a miscarii acestora , ca urmare a incasarilor si platilor in numerar se tine distinct in lei si devize , si se realizeaza cu ajutorul contului 5311 " Casa " , cont de activ , care se structureaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II .

- 5311 " Casa in lei "

- 5314 " Casa in devize "

Contul 5311" Casa in lei " se debiteaza cu operatiunile de incasari , in lei in corespondenta cu conturile care arata natura sau sursa incasarilor ; se crediteaza cu toate operatiile de plati in corespondenta cu conturile care arati destinatia sau felul platilor . Are sold debitor , care reprezinta numerarul existent in casierie la un moment dat .

In debitul contului 531 " Casa " se inregistreaza :

- sumele ridicate de la banci ( 581);

- sumele incasate de la clienti ( 411, 419);

- sumele incasate de la asociati ( 455) ;

- sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare ( 451, 452);

- sumele incasate reprezentand aportul la capitalul social (456);

- sumele incasate de la debitori (428,461)'

- sumele incasate de la creditori diversi ( 462);

- sumele incasate reprezentand venituri anticipate (472);

- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate (542);

- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate ( 501,502,503,506,508);

- sumele incasate reprezentand venituri din activitati ( 704,707,708);

- sumele incasate in despagubiri si alte venituri din exploatare (758);

- diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta (765);

In creditul contului 531"Casa " se inregistreaza :

- depunerile de numerar la banci (581)

- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar ( (261,262,263,265,267,269,501,502,503,505,506,508,509_;

- platile efectuate catre furnizori (401,404);

- valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri , prestari de servicii sau executii de lucrari (409)

- sumele achitate personalului (421,423,424,425,426,428 )

- sumele achitate ter'ilor representnd retineri sau popriri din remuneratii (4427)

- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare (451,456);

- sumele restituite asociatilor (455,456);

- dividendele platite actionarilor sau asociatilor (457)

- sumele achitate diversilor creditori (462)

- platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitati si subunitati (481);

- avansurile de trezorerie acordate (542);

- platile in numerar reprezentand alte valori achizitionate (532)

- diferentele de curs valutar nefavorabile aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului (665);

- platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare (658).

Exemplul nr.1

In data de conform registrului de casa si a documentelor justificative anexate - chitanta pentru incasari si plati de la clienti se inregistreaza :

1) Incasare factura nr. 95732333 sistem de alarma cu chitanta nr. 4531053

5311 = 4111/Popescu Ion 1.801,07 RON

Exemplul nr.2

In data de 02.04.2007 se inregistreaza conform facturii , notei de receptie , bonurilor fiscale , chitantelor etc.

1) Achizitionarea de carburant de la SNP PETROM conform bonului fiscal nr.43

3022 = 401/SNP PETROM 98 RON

4426 = 401/SNP PETROM 18 RON

401/SNP PETROM = 5311 117 RON

2) Achizitionarea si plata SC ROSIA JIU SA - vopsea - conform bonului fiscal nr.44

604 = 401/ROSIA JIU SA 7 RON

401/ROSIA JIU SA = 5311 7 RON

3) Plata serviciilor SC ENERGOMONTAJ Tg-Jiu SA, partial factura 0070393 cu chitanta nr. 4531053

401/ SC ENERGOMONTAJ Tg-Jiu SA = 5311 3000 RON

4) Plata serviciului de curierat rapid ROEXPRES SRL, conform chitantei nr. 4531053

401/ROEXPRES = 5311 5000 RON

5) Contravaloare servicii vulcanizare SC GRIMEX SA , conform bonului fiscal nr. 45

628 = 5311 3 RON

6) Incasare factura de monitorizare de la SC ALFA SRL, nr. conform chitantei nr. 4531053

5311 = 4111/SC ALFA SRL 150 RON

7) Incasare factura nr. 9573233 cu chitanta nr. 4531053, de la SC BETA SRL

5311 = 4111/SC BETA SRL 454 RON

8) Incasare factura nr. 95373233 de la ECOGRAFIE 3D SRL cu chitanta nr.

4531053,

5311 = 4111/ECOGRAFIE 3D SRL 840 RON

Exemplul nr.3

1) In data de 03.04.2007 se inregistreaza incasarea de la SC BGC SRL conform chitantei nr. 4531053,

5311 = 4111/SC BGC SRL 133, 5 RON

2) Se inregistreaza creditarea societatii conform dispozitiei de incasare nr. 1 de catre Moga Madalin

5311 = 455/Moga Madalin 1000 RON

Exemplul nr. 4

In data de 06.05.2007 se inregistreaza plata instalatiei G.P.L. catre SC SA conform chitantei nr. 4531053,

401/SC SA = 53111 1297 RON

Exemplul nr. 5

In data de 07.05.20007 se inregistreaza plata facturii telefonice conform chitantei - foaie de varsamant nr. 4531053, la B.C.R. Tg-Jiu

401/Romtelecom = 5311 1100 RON

2.2 Contabilitatea operatiilor privind avansurile de trezorerie

Avansurile de trezorerie se refera la sumele depuse la banci, precum si la cele in numerar puse la dispozitia personalului si a tertilor, persoane fizice sau juridice, care au imputernicirea unitatii pentru efectuarea unor plati in favoarea acesteia pentru procurarea de bunuri, decontarea unor

lucrari sau servicii, deplasari in interes de serviciu la reuniuni, congrese, expozitii sau in alte scopuri.

Ele se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie".

Contul 542 "Avansuri de trezorerie " este de activ si reflecta in debit sumele virate in conturile la banci sau acordate in numerar administratorilor sau altor persoane fizice sau juridice, imputernicite de unitatea patrimoniala sa efectueze plati in favoarea sa, prin creditul contului 512 "Conturi curente la banci" sau 531 "Casa".

In credit oglindeste avansurile care se justifica pe baza documentelor de plati prezentate de administratori sau alte persoane fizice sau juridice, prin debitul conturilor care arata natura platilor efectuate, dintre care se amintesc : 301 "materii prime", 302 "materiale consumabile", 371 "mrfuri", pentru aprovizionarile cu materiale cu valori materiale cu plata imediata, 623 "cheltuieli de protocol, reclama si publicitate", 624 "cheltuieli cu transpoturi de bunuri si de personal", 625 "cheltuieli cu detasari, deplasari si transferari", pentru cheltuieli cu asemenea destinatii, 531 "casa", cu sumele neconsumate si restituite, 656 "cheltuieli din diferente de curs valutar", cu diferente de curs valutar determinate cu ocazia lichidarii avansurilor de trezorerie s.a. Soldul poate fi debitor, reprezentand avansurile acordate si nejustificate de beneficiarii acestora.

In legatura cu organizarea contabilititaatii avansurilor de trezorerie acordate in numerar, mentionam ca nu este necesar sa se utilizeze contul 518 "viramente interne".Acest cont, asa cum previd reglementarile contabile in vigoare, este justificat sa se utilizeze numai pentru operatiunile de transferuri si disponibilitatile banetti intre conturile de la banci ale aceleiasi unitati si intre acestia si casieria proprie. Totodata, consideram ca nu se impune utilizarea contului in cauza nici in cazul acordarii de avansuri prin viramente in conturile de la banci intrucat aceste conturi, in mod normal, apartin administratiilor unitatii patrimoniale, nefiind conturi curente ale acesteia, ceea ce este confirmat si de faptul ca evidenta lor se organizeaza cu ajutorul

contului 542 "avansuri de trezoreie" si nu prin intermediul contului 512 "conturi curente la banci".

Exemple:

1) Pe baza registrului de casa si a dispozitiei de plata catre casierie, se inregistreaza acordarea unui avans de trezorerie in suma de 315 RON.

542 = 5311 315 RON

(avansuri de trezorerie) (casa in lei)

2) Se justifica avansul de trezorerie acordat anterior, cu tichete de calatorie, chitante de cazare si diurna legala, in valoare totala de 312 RON, iar diferenta neconsumata de 3 RON, se restituie la casierie, fiind inscrisa in registrul de casa si de contul de cheltuieli.

% = 542 315 RON 625 ( avansuri de trezorerie) 312 RON

(cheltuieli cu deplasari

detasari si transferari)

5311 3 RON

(casa in lei)

3) Se acorda un avans spre decontare in suma de 220$ la cursul de schimb de 3,380 RON, deci in total 743 RON.

542 = 5314 743 RON

(avansuri de trezorerie) (casa in valuta)

4) La inapoierea din deplasare se justifici, cu documente legale, avansuri de trezorerie inregistrat la operatia anterioara pentru suma de 150 $, iar diferenta de 70$ se restituie la casierie, la cursul de schimb de 3,384, cu o diferenta favorabila de 0 (70$*0,004).

625 = 542 507 RON

(cheltuieli cu deplasari (avansuri de trezorerie)

detasari si transferari)

si

= % 236,8 RON

(casa in valuta) 542 236,6 RON

(avansuri de trezorerie)

765 0,002 RON

(venituri din diferente

de curs valutar)

2.3.CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DISPONIBILITATILE BANESTI IN CONTURILE DE LA BANCI

Un sistem de documente judicios organizat care sa raspunda obiectivelor vizate de contabilitatea trezoreriei va fi capabil sa asigure exactitatea si operativitatea in sistemul de informare al intreprinderii .

Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la banci sunt inscrise de banca in documentul denumit extras de cont in care sunt inscrise toate operatiunile de incasari si plati efectuate pe baza de documente justificative . Este emis de fiecare banca si este transmis intreprinderii , zilnic sau periodic , cuprinzand urmatoarele informatii : data emiterii , soldul initial , incasarile platile efectuate si soldul final . Sumele reflectate in extrasul de cont , document ce atesta tranzactiile cu disponibilitati , sunt private sub doua aspecte : al intreprinderii ce are deschis contul de disponibil la banca si al bancii care il intocmeste . Se retine ca cele doua puncte de vadere sunt diametral opuse , in sensul ca ceea ce reprezinta o incasare la nivelul bancii inseamna o plata la intreprindere .

Extrasul de cont fiind un document al bancii , sumele inscrise in debitul acestuia , reprezinta plati efaectuate de intreprindere , iar sumele inscrise in credit reprezinta incasari de disponibilitati in contul current .

In vederea inregistrarii in contabilitatea intreprinderii , extrasul de cont este supus unor operatii de " prelucrare " in cadrul compartimentului financiar contabil , astfel :

- se verifica existenta documentelor pentru toate operatiunile de incasari si plati ( ordin de plata , foaie de varsamant , borderoul valorilor depuse spre incasare , dispozitie de plata /incasare , situatie - nota privind calculul dobanzilor si comisioanelor bancare ) urmarindu-se autenticitatea , legalitatea , oportunitatea si necesitatea operatilor consemnate in aceste documente ;

- se conteaza documentele justificative , iar in extrasul de cont se trece in dreptul fiacarei sume contul corespondent ;

- se grupeaza sumele pe operatii de incasari si plati si in cadrul acestora pe conturi corespondente ;

- se reflecta in contabilitate operatiile de incasari si plati in instrumentele specifice fiecarei forme de contabilitate utilizate de intreprindere .

Documentele utilizate privind operatiile prin conturi curente la banci sunt ; extrasul de cont , ordinal de plata pentru deconatarea operatiilor comerciale , ordinal de plata pentru decontarea cu trezoreria statului , dispozitia de plata /incasare pentru decontarea cu bugetul asigurarilor sociale situatia (nota ) privind calculul comisioanelor si dobanzilor bancare , foaia de varsamant , cecul de numerar , cecul barat .

Daca incasarile prin contul curent sunt mai mari decat platile , soldul contului curent exprima disponibilitatile banesti , iar daca incasarile sunt mai mici decat platile , soldul reprezinta credite acordate de banca pentru nevoi temporare , care trebuie sa se incadreze intr-o anumita limita de creditare .

Operatiile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci , precum si intre conturile la banci si casieria unitatii se inregistreaza in contabilitate prin intermediul unui cont de transit numit viramente interne .Principalele instrumente de plata utilizate de S.C.Rovinari S.A. sunt urmatoarele :

- ordinul de plata - este o dispozitie neconditionata , data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani , la o anumita data . O astfel de dispozitie este considerata ordin de plata daca societatea bancara receptoare intra in posesia sumei respective , fie prin debitarea unui cont al emitentului , fie prin incasarea ei de la emitent si nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului . Ordinul de plata poate fi emis pe suport classic ( hartie ) sau pe suport neconventional ( magnetic , electronic ) . Se utilizeaza pentru decontarea valorii produselor , lucrarilor sau serviciilor primite , precum si pentru decontarea obligatiilor intrepriderii fata de organismele publice ( bugetul statului ,bugetul asigurarilor sociale , fonduri speciale ) .

In cazul achitarii obligatiilor fata de organismele publice , ordinul de plata este intocmit numai pe suport de hartie si are o forma speciala necesara prezentarii structurii si motivarii obligatiilor fiscale si sociale ale intreprinderii. El se intomeste de catre platitor in trei exemplare , este semnat de conducerea intrepriderii sau de alte persoane imputernicite si se depune la societatea bancara ce il deserveste din care un exemplar se restituie platitorului , un exemplar se retine de catre societatea bancara initiatoare , ca anexa la extrasul de cont . In decontarea operatiilor comerciale pe baza ordinului de plata , la societatea S.C. Rovinari S.A. , se retin urmatoarele :

- se contracteaza operatia comerciala de livrare de produse , executarea de lucrari sau prestarea de servicii cu deconatarea pe baza ordinului de plata ;

- livrarea de catre furnizor a produselor , executarea lucrarilor sau prestarea de servicii , receptia la platitor si emiterea facturii catre beneficiar;

- emiterea ordinului de plata de catre beneficiar , pentru achitarea obligatiei fata de furnizor si transmiterea acestuia bancii la care are deschis contul curent ;

- efectuarea succesiva , de catre banca initiatoare , a operatiunilor de receptie , autentificare , acceptere si in final executare a ordinului de plata catre banca la care are deschis contul beneficiarului platii ;

- in momentul acceptarii ordinului de plata de catre banca destinatara , transferal - credit este finalizat .

- dispozitia de plata

- cambia

- biletul la ordin

- cecul

Societatile bancare au obligatia sa asigure , prin conturile unitatilor deschise la banci , atat pastrarea disponibilitatilor banesti aflate in asemenea conturi , cat si efectuarea decontarilor ( operatiilor de incasari si plati ) fara numerar .

Pentru reflectarea sumelor in contabilitate a acestor operatiuni se foloseste contul 512 " Conturi curente la banci " , care tine evidenta disponibilitatilor , in lei si devize , aflate in conturi la banci , a sumelor in curs de decontare , precum si a miscarii acestora . Se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II :- 5121" Conturi la banci in lei "

- 5124" conturi la banci in valuta "

- 5125" Sume an curs de decontare "

Din punct de vedere al functiei contabile , conturile sintetice de gardul II , 5121 si 5124 sunt conturi bifunctionale , putand avea sold debitor , ce reprezinta diponibilitatile banesti existente in conturile de la banci sau sold final creditor care reprezinta creditele de trezorerie,

primite de intreprindere , pentru acoperirea decalajului dintre valoarea elementelor de natura stocurilor si cheltuielilor efectuate pe de-o parte , si totalul incasarilor pe de alta parte .

Contul 5121 " Conturi la banci in lei " inregistreaza in debit incasarile de disponibilitati9 , in corespondenta cu creditul conturilor care arata sursa incasarilor respective . In credit se inregistreaza platile efectuate din conturile curente , in corespondenta cu debitul conturilor care arata destinatia sumelor platite . Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte . Astfel la S.C. Rovinari S.A. avem :

- 5121/ BCR Tg - jiu

- 5121/ Transilvania

- 5121/ Trezorerie

Spre exemplificare prezentam urmatoarele :

EXEMPLUL 1

La 01.02.2007 se inregistreaza conform ordin de plata nr.389654 de la CEC Suc. Tg -Jiu contravaloarea alarma auto prin contul RO68RNCB2660000000610001 deschis la BCR Tg-Jiu:

5121/BCR Tg-Jiu = 4111/CEC 1809 Ron

EXEMPLUL 2

La 04.02.2007 se inregistreaza conform EC nr. 65987urmatoarele :

cheltuieli cu comisioanele pentru operatiile prin virament :

627 = 5121/BCR Tg-Jiu 30 Ron

- cheltuielile cu comisioanele pentru CEC :

627 = 5121/BCR Tg-Jiu 1 Ron

plata furnizor S.C. Alfa S.A. conform OP 856

401/Alfa = 5121/BCR Tg-Jiu 1247 Ron

plata furnizor S.C. Astra S.A. conform OP 857

401/Astra = 5121/BCR Tg-Jiu 5119 Ron

incasare factura monitorizare conform OP 9010

5121/BCR Tg-Jiu = 4111/Capa 195 Ron

EXEMPLUL 3

La data 12.03.2007 se inregistreaza conform EC nr. 65987 212 urmatoarele:

- cheltuieli cu comisioanele pentru operatiile prin virament :

627 = 5121/BCR Tg-Jiu 24 Ron

-plata furnizorilor tichete de masa OP

401/Sodexhopass = 5121/BCR Tg-Jiu 724 Ron

plata furnizor S.C. Asirom S.A. conform OP 829

401/Asirom = 5121/BCR Tg-Jiu 1019 Ron

plata furnizor Romtelecom confor OP 830

401/Romtelecom = 5121/BCR Tg-Jiu 1044 Ron

Plata chiriei luna decembrie catre Magal S.A. conform OP 831

401/Magal = 5121/BCR Tg-Jiu 1598 Ron

EXEMPLUL 4

1) La data 06.02.2007 se inregistreaza conform foii de varsamant - chitanta nr. 4531053 depunerea in numerar in banca , reprezentand incasari din monitorizari :

581/Viramente interne = 5311/Casa 2000 Ron

2) Concomitent se inregistreaza conform extrasului de cont :

5121/BCR Tg-Jiu = 281/ Viramente interne 2000 Ron

EXEMPLUL 5

1) Conform CEC de numerar si extras de cont nr. 253 se retrag numerar din banca pentru cheltuieli diverse in valoare de 3000 Ron :

581/Viramente interne = 5121/BCR Tg-Jiu 3000 Ron

2) Concomitent se inregistreaza conform Registrului de casa :

5311/Casa = 581/Viramente interne 3000 Ron

2.4. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND ACREDITIVELE

Acreditivele sunt reprezentate de disponibilitatile banesti rezervate in conturi distincte la dispozitia tertilor , in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii bunurilor , executarii lucrarilor si prestarii serviciilor , dintr- o suma rezervata in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului , la unitatea bancara la care acesta isi are deschis contul curent . Deci acreditivul pe langa faptul ca reprezinta o forma de deconatare , constituie si un mijloc banesc , ce asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platilor .Se utilizeaza frecvent in relatiile comerciale internationale , iar pentru decontarea datoriilor interne , in cazul in care cumparatorul intarzie , in mod repetat , platile catre furnizor . Acreditivul creeaza o garantie suplimentara ca se va asigura , pe aceasta cale , plata datoriilor intr-un timp normal .

Operatiile privind acreditivele se efectueaza cu ajutorul contractului commercial prin care unitatile partenere au convenit decontarea pe baza de acreditiv , cererii de deschidere a acreditivului , scadentarului , notei de calcul si incasare a dobanzilor .

Contabilitatea operasiilor privind acreditivele , in lei sau in valuta , se organizeaza cu ajutorul contului 541 " Acreditive " , ce se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II si anume :

5411 " Acreditive in lei "

5412 " Acreditive in valuta "

Contul 541 " Acreditive " este un cont ce tine evidenta acreditivelor deschise la banci , pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor . Are functie contabila de activ . Se debiteaza pentru a inregistra valoarea acreditivelor deschise la dispozitia tertilor , precum si cu diferentele favorabile de curs valutar , aferente soldului la incheierea exercitiului financiar , privind acreditivele deschise in valuta . Se crediteaza pentru a inregistra sumele platite tertilor sau virate in conturile de disponibilitati , ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivului , precum si ci diferentele nefavorabile de curs valutar , aferente operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului financiar sau la lichidarea acestora . Soldul poate fi debitor si reprezinta valoarea acreditivelor deschise la banci si nefolosite .

EXEMPLIFICARE

1) Pe baza extrasului de cont si a ordinului de plata anexat , societatea comerciala S.C. Rovinari S.A. inregistreaza deschiderea unui acreditiv in lei , in suma de 15.000lei , in favoarea societatii Alfa S.R.L. :

581/Viramente interne = 5121/BCR Tg-Jiu 15.000 Ron

5411/Acreditive = 581/Viramente interne 15.000 Ron

2) Din acreditivul deschis se deconteaza obligatia fata de furnizori de echipamente , in suma de 10.000 lei:

401/Alfa = 5411/Acreditive 10.000 Ron

3) La expirarea termenului de valabilitate se inchide acreditivul neutilizat in suma de 5.000 lei , iar pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont se efectueaza inregistrarile contabile :

581/Viramente interne = 5411/Acreditive 5.000 Ron

Si

5121/BCR Tg-Jiu = 581/ Viramente interne 5.000 Ron

2.5 CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND VALORILE DE INCASAT

Valorile de incasat reprezinta valori financiare care , datorita naturii lor , sunt convertibile la timp sau la termen in disponibilitati banesti . Din aceasta categorie fac parte efectele comerciale ( cambia sau biletul la ordin ) . cecurile si alte cupoane primite de la platitori si depuse la banca spre decotare sau incasare .

Documentele privind valorile de incasat sunt : cecul , cambia , biletul la ordin , borderoul valorilor depuse spre incasare sau decontare , extrasul de cont .

Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi in vanzarea productiei sau din credite . In circuitul sau pune in legatura trei persoane : tragatorul , trasul si beneficiarul . Instrumentul este creat de tragator , care in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara , da un ordin neconditionat acesteia , care se afla in pozitia de tras , sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insasi tragatorului aflat in pozitia de beneficiar . Cele trei persoana care sunt puse in legatura prin intermediul cecului executa toate operatiile legate de acest instrument in nume propriu : tragatorul emite cecul , posesorul legitim il incaseaza , iar trasul il plataste , pentru ca tragatorul sa poata emite cecuri banca ii elibereaza formulare de cecuri in alb , daca acesta detine un disponibil in cont . Posesorul carnetului de cecuri completeaza formularul , il semneaza si-l preda beneficiarului care , la randul lui , il va prezenta bancii sale spre incasare . Transmiterea cecului se poate face prin simpla remitere ( cec la purtator ) , cesiune de create ordinara ( nu la ordin ) si girare ( se transmite odata cu remiterea tuturor drepturilor rezultate din cec )

Principalele tipuri de cecuri sunt : cecul la purtator , cecul barat , cecul certificate si cecul de calatorie .

Biletul la ordin este un instrument de decontare prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati , la o anumita data , o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul lagitim al instrumentului , ca titlu de credit este emis de client ( debitor ) , prin care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen , sau la prezentarea unui beneficiar , aflat in calitate de creditor . Ca urmare , el pune in legatura doua persoane : emitentul si beneficiarul . Acest instrument este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata . El se poate transmite prin girare , obligatiile rezultand dintr-un bilet la ordin supunandu-se acelorasi reguli generale ca si cele care rezulta dintr-o cambia .

Scadenta poate fi la vedere , la un anumit timp de la vedere , la un anumit timp de la data emiterii sau la o data fixa .

Contabilitatea acestora se realizeaza prin intermediul contului 511 " Valori de incasat " , cont de activ , ce se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II : - 5112" Cecuri de incasat "

- 5113" Efecte de incasat "

- 5114" Efecte remise spre scontare "

Se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti si depuse la banca spre incasare , respectiv scontare . Se crediteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate , precum si a sconturilor acordate , in cazul incasarii sumelor inainte de scadenta . Soldul contului poate fi debitor si reprezinta valoarea cecurilor si efectelor comerciale depuse la banca si neincasate .

EXEMPLUL I

Se emite factura 9573233 19.05.2007 pentru un sistem de supraveghere video montat la S.C. Rovinari S.A. si se inregistreaza :

4111/S.C. Rovinari S.A. = % 2.186 Ron

704 1.837 Ron

4427 349 Ron

Sosietatea S.C. Rovinari S.A. primeste de la sosietatea Astra S.R.L. un cec pentru suma de 2.186 lei scadent la data de

5112/Cecuri de incasat /Astra S.R.L. 2.186 Ron

Cecul primit la data de 19.05.2007 s-a depus la BCR Tg-Jiu conform borderoului de depunere la data de 03.06.2007 .Conform extrasului de cont se inregistreaza :

5121/BCR Tg-Jiu /Cecuri de incasat 2.186 Ron

Intreprinderea ce primeste bilet la ordin are mai multe variante de folosire a acestuia :

- sa- l foloseasca inainte de scadenta platind , la randul ei , furnizorii fata de care are datorii , operatie ce se numeste andosare ( inscrierea noului beneficiar ) acesta reprezentand o transferare a dreptului de creanta de catre beneficiarul titlului , in favoarea unui furnizor , sau creditor al sau , in scopul decontarii partiale sau totale a unei datorii . Astfel efectul comercial este

scos din portofoliul de valori de catre client ( debitor ) , care inscrie noul beneficiar , dupa care il preda acestuia ;

- sa se prezinte cu ele la banca , inainte de scadenta, in vederea scontarii lor , operatie ce atrage acordarea scontului ( dobanda = comision ) bancii , care sa devina proprietara acestora ;

- sa astepte scadenta si sa incaseze banii de la beneficiarul ei .

EXEPLUL II

Societatea S.C. Rovinari S.A. a primit de la societatea Alfa S.R.L. un bilet la ordin cu data de 001.06.2007 , pentru suma de 2.500 lei , reprezentand contravaloarea unui sistem de alarma , scadent la data de 10.06.2007 . Societatea noastra va inregistra :

4111/Alfa S.R.L. = % 2.500 Ron

704 2.100 Ron

4427 400 Ron

5113/ Efecte de incasat = 4111/ Alfa S.R.L. 2.500 Ron

La scadenta se va inregistra :

5121/B.C.R Tg-Jiu = 5113/Efecte 2.500 Ron

2.6.CONTABILITATEA INVESTITIILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Organizarea contabilitatii investitiilor financiare pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I existente in grupa cu aceeasi denumire si simbolul 50 a clasei a 5- a din Planul general de conturi , clasa denumita " Conturi de trezorerie ". Din grupa amintita fac parte conturile : 501 " Investitii financiare pe termen scurt la societatile din cadrul grupului " , 502 " Actiuni proprii " , 503 " Actiuni ", 505 " Obligatiuni emise si rascumparate " , 506 " Obligatiuni "" Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni "

, 508 " Alte investitii financiare pe termen scurt si creante assimilate " , cu delimitare in : 5081 " Alte titluri de plasament " si 5088 " Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament " si 509 " Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt "

Conturile amintite cu exceptia celor de varsaminte , au mai multe trasaturi comune , dintre care se retin :

- au functie contabila de activ ;

- sunt conturi de bilant , putand avea solduri finale debitoare care reprezinta investitiile financiare pe termen scurt realizate de catre intreprindere ;

- se inscriu in activul bilantului contabil in grupa B " Active circulante " , la subgrupa a III -a " Investitii financiare pe termen scurt"

- soldurile finale debitoare , diminuate cu soldul creditor al conturilor existente in grupa 59 " Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie " constituie un singur element bilantier , denumit " Investitii financiare pe termen scurt ".

In ceea ce priveste contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt " se retine ca asigura urmarirea datoriei provenite din achizitionarea elementelor amintite , cu decontarea ulterioara , functionand in mod similar cu celelalte conturi de obligatii fata de terti .

Contul 501" Investitii financiare pe termen scurt la societatile din cadrul grupului " oglindeste actunile cumparate pentru maximum 12 luni , in vederea obtinerii de venituri finaciare . Se utilizeaza prin intermediul conturilor de disponibil la banca (512) si casierie (531 care se crediteaza sau se debiteaza pentru ceea ce se achizitioneaza si respectiv cedeaza . In situatia cumpararii se poate credita si contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt "

Diferenta favorabila sau nefevorabila dintre valoarea de cumparare si cea de vanzare se inregistreaza prin intermediul conturilor 7642 " Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate " si respectiv 6642 " Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate" , prin debitul conturilor de disponibilitati banesti ( 512, 531) sau creditul contului de investitii finaciare (501).

Soldul contului analizat reprezinta valoarea totala a actiunilor detinute la societatile din cadrul grupului .

Contul 502" Actiuni proprii " reflecta in debit costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate de la actionari sau asociati prin creditul conturilor corespunzatoare modalitatilor de decontare a lor si anume : 509"Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt ", in cazul platii ulterioare , si 512 " Conturi curente la banci " sau 531 " Casa " , atunci cand decontarea este imediata .

In creditul contului analizat se inregistreaza valoarea actiunilor proprii rascumparate in prealabil si vandute , debitandu- se conturile de disponibilitati banesti ( 512,531 ) , pentru preturile efectiv incasate , si 6642 " Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate" , pentru diferenta in minus intre acest ultim pret si costul de achizitie . Totodata se crediteaza prin debitul contului 1012 " Capital subscris varsat " , pentru actiunile rascumparate si anulate , situatie in care intervine si contul 1068 " Alte reserve , care oglindeste diferenta intre costul de

achizitie valoarea nominala a actiunilor rascumparate , creditandu-se sau debitandu-se , dupa cum diferenta este in minus si respectiv in plus .

Contul 503"Actiuni " inregistreaza in debit costul de achizitie aferent actiunilor emise de alte unitati si cumparate pentru vanzarea la o valoare de decontare mai mare , prin creditul conturilor corespunzatoare modalitatilor de decontare si anume : 509"Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt " in cazul platii ulterioare 512 " Conturi curente la banci "sau 531 " Casa " , atunci cand decontarea este imediata .

In creditul contului analizat se oglindeste valoarea actiunilor vandute , prin debitul conturilor de disponibilitati ( 512,531 ) , pentru ceea ce se incaseaza si de pierderi privind investitiile financiare cedate (6642) pentru diferenta in minus intre pretul de vanzare si cel de cumparare . In cazul vanzarii actiunilor la un pret mai mare decat cel de cumparare , pentru diferenta in plus se debiteaza conturile de disponibilitati ( 512,531 ) , prin creditul conturilor 7642 " Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate ".

Cheltuielile ocazionate de achizitionarea si vanzarea actiunilor cum sunt cele privind comisioanele prin intermediere , onorariile de consiliere se reflecta in debitul contului 622 " Cheltuieli privind onorariile si comisioanele " si creditul contului de furnizori ( 401,408) sau de cheltuieli in avans (471) , dupa cum acestea se efectueaza pe masura achizitionarii si respectiv anterior acestei operatiuni .

Contul 505 " Obligatiuni emise si rascumparate " oglindeste in debit costul de achizitie al obligatiunilor la purtator sau nominative pe care unitatea le-a emis anterior in vederea obtinerii unui imprumut public si pe care le rascumpara , prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de decontare utilizate , cum sunt 512 " Conturi curente la banci " sau 531 " Casa " in situatia decontarii imediate , si contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt " in cazul decontarii ulterioare .

In creditul contului prezentat se reflecta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate , anulate , prin debitul contului 161 " Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni "

Dobanda datorata pentru obligatiunile emise si vandute majoreaza cheltuielile de aceasta natura (666) prin creditul contului privind dobanzile aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni (1681).

Contul 506 " Obligatiuni " reflecta in debit costul de achizitie aferent obligatiunilor emise de alte unitati si cumparate in scopul vanzarii lor ulterioare la o valoare mai mare , prin creditul conturilor corespunzatoare modalitatilor de decontare si anume : 512 " Conturi curente la banci " sau 531 " Casa " in situatia decontarii imediate , si contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen

scurt " in cazul decontarii ulterioare . In situatia vanzarii obligatiunilor la un pret mai mare decat cel de achizitie se debiteaza conturile de

disponibilitati banesti (512,531 ) prin creditul conturilui 7642 " Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate ".

Contul , 508 " Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate "functioneaza ca cum s-a prezentat pentru contul anterior si asigura evidenta plasamentelor banesti pe termen scurt neregasite in celelate conturi existente in grupa 50 " Investitii financiare pe termen scurt "

Pentru diferenta de valoare in minus se constituie provizioane , care se inregistreaza in creditul conturilor din grupa 59 " Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie " prin corespondenta cu debitul contului 6864 " Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru

deprecierea activelor circulante " . Conturile de provizioane asimilate analizate se debiteaza in exercitiile care urmeaza celui in care s-au creditat , in masura in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat s-a preconizat , precum si in cazul vanzarii titlurilor de plasament in cauza , creditandu-se contul7864 " Venituri din provizioane pentru deprecierea acivelor circulante "

Soldul conturilor analizate reprezinta provizioanele aferente investitiilor financiare pe termen scurt existente in gestiunea unitatii .

EXEMPLIFICARE :

Se achizitioneaza 1.000 obligatiuni in vederea vanzarii ulterioare , cunoscandu-se urmatoarele elemente:

- costul de achizitie unitar este de 6.000 lei deci in total 6.000.000 lei;

- se vand 700 de obligatiuni la pretul unitar de 6.500 lei rezultand sume de 4.550.000 lei cu un plus de valoare de 350.000 lei

- se vand 300 de obligatiuni la pretul unitar de 5.800 lei ceea ce reprezinta 1.740.000 lei , cu o pierdere de 60.000 lei .

Pe baza acestor date se inregistreaza operatiile economice care se prezinta in continuare .

1) Achizitionarea obligatiunilor , cu decontarea ulterioara , folosindu-se borderoul acestora si nota de contabilitate :

506/Obligatiuni = 509/Varsaminte efectuate 6.000.000 Ron

pentru investitiile financiare

pe termen scurt

2) Decontarea obligatiunilor cumparate pe baza extrasului de cont pentru 4.000.000 lei si a registrului de casa pentru 2.000.000 lei :

509/Varsaminte efectuate = % 6.000.000 Ron

pentru investitiile financiare 5121 4.000.000 Ron

pe termen scurt Conturi curente la banci

5311 2.000.000 Ron

Casa in lei

3)Vanzarea cu decontare prin virament a celor 700 de obligatiuni , la un pret mai mare decat costul de achizitie :

5121 = % 4.550.000 Ron

Conturi curente la banci 506 4.200.000 Ron

Obligatiuni

7642 350.000 Ron

Castiguri din investitii financiare

pe termen scurt cedate

4)Vanzarea cu incasare in numerar a celor 300 obligatiuni , la un pret inferior costului de achizitie :

% = 506 1.800.000 Ron

5311 Obligatiuni 1.740.000 Ron

Casa in lei

6642 60.000 Ron

Pierderi privind

investitiile financiare

pe termen scurt

2.7. CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

In completarea surselor proprii , un rol important in asigurarea disponibilitatilor banesti necesare desfasurarii in conditiile normale a activitatii , un rol important il ocupa creditul bancar . Pentru primirea creditelor , intreprinderea trebuie sa de puna la banca ce o deserveste o documentatie compusa din :

- cerere de credit ;

- situatia economico financiara ( surse proprii , cheltuieli , venituri ) in perioada prezenta si in perspective , pana la rambursarea integrala a creditului ;

- lista cheltuielilor care fac obiectul creditului ;

- copia licentei de import - export in cazul creditelor externe ;

- documente privind garantiile materiale si finaciare pentru creditul solicitat .

Pe baza acordarii creditelor se tine seama de o serie de reguli generale de creditare universal valabile , cum sunt :

- creditele se acorda pe destinatii precise , in limita unor plafoane de creditare de care dispune banca ;

- respectarea unei proportii intre creditul acordat si garantia materiala , financiara si morala oferita de cel care solicita creditul ;

- creditul este rambursabil la un anumit termen ( scadenta )

- creditul este purtator de dobanda .

Creditele pentru finantare se acorda pe diverse termene : pe termen scurt , sub un an , pe termen mijlociu - pana la cinci ani , pe termen lung - peste cinci ani .

Creditele acordate de banci pe termen surt se reflecta cu ajutorul contului 519 " Credite bancare pe termen scurt " ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II , in functie de natura creditului , astfel :

5192 " Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

5193 " Credite externe guvernamentale "

5194 " Credite externe garantate de stat "

5195 "Credite externe garantate de banci "

5196 " Credite de la trezoreria statului "

5197 " Credite interne garantate de stat "

5198 " Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt "

Contul 519 are functie contabila de pasiv . Se crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt primite , prin conturi bancare distincte , inclusiv dobanda datorata , si se debiteaza cu plata datoriilor , respective cu creditele bancare pe termen scurt restituite , inclusive dobanzile platite .

Soldul contului poate fi creditor si reprezinta datorii financiare neachitate reprezentate de credite bancare pe termen scurt nerestituite , respective dobanda neplatita .

Contul 5198 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt " este un cont de pasiv , care reflecta datoria , reprezentand dobanzile aferente pe termen scurt , neplatita pana la finele exercitiului la care se refera . In virtutea principiului independentei exercitiului , dobanda neplatita , pana la finele lunii , trebuie inregistrata pe cheltuieli financiare ale acelei perioade .

EXEMPLU

Se achizitioneaza ai se incaseaza un credit pe termen dcurt , in suma de 30.000 lei , la data de 01.05.2006 , scadent la data de 30 august 2006 , cu o dobanda anuala de 30% , ce se plateste la scadenta . Creditul nu poate fi rambursat la data respectiva ci la data de 31 septembrie pentru care intreprinderea sa plateasca o dobanda penalizatoare de 1% , pentru fiecare zi de intarziere .

1) Conform extrasului de cont la data de se inregistreaza incasarea creditului bancar pe termen scurt :

5121/BCR = 5191 30.000 Ron

2) Pe baza notei de calcul , se contabilizeaza dobanda de plata in suma de 30.000 lei ( 30.000 * 30%* 4/12 ):

666 = 5198 30.000 Ron

3) La scadenta respectiva la data de 30 august 2006 creditul bancar pe termen scurt , se trece in categoria creditului bancar pe termen scurt nerambursat la scadenta :

5191 = 5192 30.000 Ron

4) La data de 31 septembrie conform extrasului de cont si a ordinului de plata , se inregistreaza rambursarea creditului restant in suma de 30.000 lei :

5192 = 5121 30.000 Ron

5) Se plateste dobanda curenta si dobanda penalizatoare la data de 3 septembrie

% = 5121 46.500 Ron

5198 37.500 Ron

666 9.000 Ron

2.8. CONTABILITATEA VIRAMENTELOR INTERNE

O categorie distincta de operatii de natura contabila o constituie cele privind viramentele interne sau altfel spus transferurile de disponibilitati banesti efectuate intre conturile de la banci , precum si intre aceste ultime conturi si casieria unitatii patrimoniale . Fiecare din aceste operatii de trezorerie se inregistreaza in cate doua register auxiliare , unul aferent contului din care se face virarea sumei , iar celalalt pentru contul in care se depune suma virata , insa cele doua momente nu coincide in timp . Intre momentul virarii sumei , pe baza de documente justificative , si cel privind consemnarea ei in contul unde s-a dispus transferul intervine un anumit interval de timp , ceea ce nu permite inregistrarea operativa a operatiiei efecuate .

Totodata se retine si faptul ca exista un anumit risc privind contabilizarea dubla a viramentelor efectuate in sensul inregistrarii lor pe baza documentelor de virare ( de transferare dintr-un cont ) , cat si a celor care s-a consemnat intrarea si primirea sumelor pentru care s-a dispun transferul .

In vederea eliminarii acestor neajunsuri se utilizeaza contul 581 "

Viramente interne " care are functie contabila de activ . Acest cont se

debiteaza in momentul dispunerii efectuarii viramentului sau transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie in alt cont , de asemenea de trezorerie , prin creditul urmatoarelor conturi :512 " Conturi curente la binci " , 531 " Casa " si 541 " Acreditive ".

In creditul contului analizat se reflecta efecuarea propriu zisa a transferului ( viramentului ) si implicit consemnarea acestuia in documente adecvate ( extrase de cont , registru de casa ) , prin debitul conturilor de trezorerie de mai sus .

Contul analizat de regula , nu prezinta sold , ceea ce denota ca toate sumele care se vireaza trebuie sa fie inregistrate in conturile pentru care s-a dispus transferul .

EXEMPLE

1) Pe baza registrului de casa si a chitantei - foaie de varsamant , se inregistreaza depunerea la banca a sumei de 3.000 lei

581 = 5311 3.000 Ron

Viramente interne Casa in lei

2) In ziua urmatoare , pe baza exrasului de cont primit de la banca se inregistreaza intrarea sumei de 3.000 lei in contul de disponibil :

5121 = 581 3.000 Ron

Casa in lei Viramente interne

3) Se dispune virarea sumei de 500 lei din contul de disponibil deschis la o unitate bancara in vederea deschiderii unui acreditiv . Pe baza extrasului de cont si a ordinului de plata se efectueaza inregistrarea .

581 = 5121 500 Ron

Viramente interne Conturi la banci in lei

4) Se deschide acreditivul pentru suma de 500 lei , care se inregistreaza pe baza extrasului de cont :

5411 = 581 500 Ron

Acreditive in lei Viramente interne

2.9. CONTABILITATEA DOBAANZILOR AFERENTE DISPONIBILITATILOR BANESTI DIN CONTURILE

DE LA BANCI SI CREDITELE CONTRACTATE DE ACESTEA

Creditele pe termen scurt , precum si dobanzile aferente se urmaresc in contabilitate cu ajutorul unor conturi sintetice de gradul II incadrate in grupa 51 " Conturi la banci " din cadrul clasei a 5-a " Conturi de trezorerie " deoarece reprezinta elemente structurale ale pasivelor de trezorerie . Pentru dobanzile aferente creditelor acordate de la banci prin conturile curente , se utilizeaza contul 518 " Dobanzi " , iar pentru creditele primite cu destinatie stabilita prin contractele incheiate cu banca , pentru activitatea de productie , comert, servicii , cu termen de rambursare de maximum un an , se foloseste contul 519 " Credite bancare pe termen scurt " , care contine conturi sintetice de gradul II corespunzator categoriilor de credit ce pot primi de catre intreprindere , asa cum se va prezenta ulterior .

Contul 518 " Dobanzi " este bifunctional si are in structura sa doua conturi sintetice de gradul II si anume : 5186 " Dobanzi de platit " in credit , si 5187 " Dobanzi de incasat " de active .

Contul 5186 " Dobinzi de platit " oglindeste in credit dobanzile datorate pentru creditele primite de la banca direct in conturile curente , prin debitul contului 666 " Cheltuieli privind dobanzile " . In debit reflecta dobanzile datorate si platite prin creditul contului 5121 " Conturi la banci in lei " . Soldul contului poate fi creditor si reprezinta dobanzile calculate de unitate ca fiind datorate dar neplatite .

Contul 5187 " Dobanzi de incasat " inregistreaza in debit dobanzile cuvenite unitatii patrimoniale , la sfarsitul perioadei de gestiune si indeosebi la incheierea exercitiului , pentru disponibilitatile din conturile curente , prin creditul contului 766 " Venituri din dobanzi " . In credit reflecta , in perioada de gestiune urmatoare , dobanzile pe care unitatea le primeste de la banca , prin debitul contului 5121 " Conturi la banci in lei " . Soldul este debitor si reprezinta dobanzile pe care unitatea , la sfarsitul perioadei de gestiune , le are de primit de la banca .

Contul 5198 " Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt " oglindeste in credit dobanda datorata bancii pentru creditele primite

pentru nevoi temporare , prin debitul contului 666 " Cheltuieli privind dobanzile " . In debit reflecta dobanda platita bancii , prin corespondenta cu creditul contului 512 " Conturi curente la banci " . Soldul poate fi creditor atunci cand unitatea are obligatii fata de banca referitor la dobanda aferenta creditelor pe termen scurt .

EXEMPLE

1) Pe baza notei de calcul , intocmita la sfarsitul perioadei de gestiune , se inregistreaza dobanda datorata bancii pentru creditele acordate de acesta direct in conturile curente si nedecontate , in suma de 750.000 lei :

666 = 5186 750.000 Ron

Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi de platit

2) In perioada de gestiune urmatoare , pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont , se inregistreaza plata dobanzii datorate bancii :

5186 = 5121 750.000 Ron

Dobanzi de platit Conturi la banci in lei

3) La sfarsitul perioadei de gestiune , pe baza notei de calcul se inregistreaza dobanda cuvenita unitatii patrimoniale pentru disponibilul din conturile curente si neincasate de la banca , in suma de 500.000 lei :

5187 = 766 500.000 Ron

Dobanzi de incasat Venituri din dobinzi

4) In primele zile ale perioadei de gestiune urmatoare , unitatea bancara efectueaza calculul necesar si stabileste ca datoreaza unitatii patrimoniale , pentru disponibilul din conturile curente o dobanda de 520.000 lei, facand viramentul necesar si inscriind operatia la extrasul de cont :

5121 = % 520.000 Ron

Conturi la banci in lei 5187 500.000 Ron

Dobanzi de incasat

766 20.000 Ron

Venituri din dobanzi

CAP.II. ELABORAREA, URMARIREA SI CONTROLUL BUGETULUI DE TREZORERIE LA S.C. ROVINARI S.A.

2.2. PRINCIPIILE GENERALE SI BAZELE PREVIZIUNII BUGETULUI DE TREZORERIE

Scopul acestui buget este acela de a corela intrarile cu iesirile monetare pentru evitarea riscurilor unor imposibilitati de plata sau eventualitatii unor excedente inutile .

Elementele de informare asupra trezoreriei , figurand in bilant si in contul de profit si pierdere , ofera posibilitatea prefigurarii viitorului daca se

iau in considerare scadentele creantelor si datoriilor pe termen scurt , daca avem in vedere ca , in activitatea oricarei firmei , permanent apar alte creante , disponibilitati si alte datorii pe masura vanzarilor , cumpararilor sau altor cheltuieli , informatiile oferite pe baza bilantului devin insuficiente pentru functionarea normala a firmei , pentru aceasta apar necesare informatii cu caracter previzional pe termen scurt , intelegand prin aceasta un an calendaristic

In etapa de previziune , gestiunea trezoreriei prevede incasarile si platile firmei , sub aspectul datelor si sumelor , inclusiv taxele cuprinse in aceste sume , iar pentru incasari , este necesar .

Interdependenta dintre buget

Pornind de la dependenta intre bugete se desprinde ideea ca bugetul trezoreriei rezulta din alte bugete . Operatiile esentiale care privesc bugetul trezoreriei pot fi grupate astfel :

(-) pentru incasari : (1) plati de valori imobilizate cedate ; (2) incasari de la clienti ; (3) dobanzi si dividende percepute , cresteri de capital , imprumuturi , subventii , vanzari de valori mobiliare de plasament ;

(-) pentru plati : (4) achizitii de valori mobiliare ; (5) cumparari de stocuri ; (6) plati pentru efectuarea unor cheltuieli , altele decaty cele care privesc cumparari de stocuri , (7) dobanzi si dividende achitate , rambursari de imprumuturi ; cumparari de titluri de plasament ; impozite si taxe .

Bugetul de trezorerie trebuie sa tina seama de anumite decalaje in raport cu alte bugete . De exemplu incasarile corespunzatoare vanzarilor se vor face in general la date ulterioare vanzarilor . Datele la care se vor face incasarile si platile vor fi prevazute cu precizie sau pe baza de analize statistice . Datele cunoscute se refera in general la vanzari si cumparari , pornind de bugete anterioare si tinand cont de intervalele obisnuite de plata.

Pentru alte inacasari si plati se va avea in vedere obisnuinta firmei precum si legislatia care reglementeaza anumite incasari si plati , cum ar fi de exemplu ; impozitele si taxele , asigurarile , consumurile de gaz , apa , electricitate , telefon , chirii rambursari de imprumuturi , incasari - plati de dividende ,

incasari - plati de dobanzi , acordari de imprumuturi si a caror scadenta este bine cunoscuta .

Analiza statistica foloseste pentru corectarea datelor privind incasarile din vanzari , pornind de la faptul ca , de regula , clientii nu respecta detele scadente . Pentru aceasta se supune analizei esalonarea incasarii creantelor in anul anterior . Pe baza datelor privind modul de esalonare al incasarilor , se determina cota procentuala a fiecarei sume incasate in raport cu volumul vanzarilor . Cotele procentuale astfel determinate , se vor aplica asupra volumului vanzarilor previzionate , stabilindu-se astfel incat sumele si perioadele la care urmeaza a se efectua incasarile .

Pentru a stabili un buget complet , este necesar sa se studieze repercusiunile vanzarilor efectuate la sfasitul anului precedent in scopul previzionarii corecte a incasarilor de la inceputul anului . In mod similar cu metodologia de stabilire a incasarilor , se poate proceda si pentru plati de exemplu , plata dobanzilor aferente imprumuturilor in raport cu datele scadente ale acestora .

Inainte de a se trece la elaborarea bugetului trezoreriei , este necesar a se verifica corelatiile care apar cu alte bugete cum ar fi de xemplu , intre cheltuielile de transport si vanzari .Se poate determina in astfel de situatii , o ecuatie de ajustare care permite previzionarea platilor ce urmeaza a se fectua , folosind in acest caz procedeul celor mai mici patrate .

Previziunile trebuie efectuate cu suficient timp inainte de inceperea anului pentru a se putea lua masurile corespunzatoare , tinand cont de interdepententa care exista intre bugete .

De regula perioada de previziune are la baza o durata minimala egala cu intervalul de aprovizionare la care se adauga intervalul de stingere al obligatiilor , motiv pentru care previziunile se efectueaza de cel putin 6 luni dar fara a se depasi un an calendaristic .Aceasta perioada trebuie decupata apoi , in perioade mai scurte , denumite perioade bugetare , in raport cu ritmul scadentelor celor mai frecvente , de regula o luna calendaristica .

Sub aspectul bugetarii , se poate stabili separat un buget de incasari si un buget de plati , dupa care se reunesc intr-un singur buget al trezoreriei . Acest buget este precedat de stabilirea unui buget de T.V.A. , data fiind specificitate incasarilor si platilor legate de acest impozit si de decalajul care apare intre exigibilitatea si deductibilitatea taxei pe valoarea adaugata in raport cu care se determina taxa de plata cuvenita bugetului de stat .

Pornind de la reglementarea taxei pe valoarea adaugata , bugetul de T.V.A. are urmatoarea forma de prezentare :

Situatia Incasarilor se prezinta astfel :

Pe baza datelor privind modul de esalonare al incasirilor , se determina cota procentuala a fiecarei sume ancasate in raport cu volumul vanzarilor ;

Luna vanzare	%	Luna de incasare
Ian	100		F	M	A	M	I	I	A	S	O
Feb	100		25	25		27
Martie	100			49	23	11	1
Aprilie	100				39	39	14	1
Mai	100				46	52	35	10	3
Iunie	100						54	38	7	1
								47	36	11	6

Se observa ca procentul aceluiasi rang al scadentei doar in prima luna variaza mai mult , in rest variind relativ putin . Calculand o medie aritmetica ponderata pe intreaga perioada rezulta un procent pentru prima scadenta de aproximativ 43 La fel se procedeaza pentru scadentele

urmatoare , cotele astfel determinate aplicadu-se asupra volumului vanzarilor previzionat , stabilindu-se astfel sumele si perioadele la care urmeaza a se efectua incasarile

Situatia platilor in aceeasi perioada este urmatoarea :

Procentual sumele platite sunt ;

Pentru prima scadenta se obtine o cota procentuala de 55

2.3. ELABORARE BUGETULUI DE TREZORERIE

Bugetul de trezorerie

2.2 CONTROLUL BUGETULUI DE TREZORERIE

Periodic , bugetul trezoreriei este analizat prin compararea previziunilor cu realizarile , pentru depistarea cauzelor care conduc la aparitia de sume neincasate si luarea deciziilor corespunzatoare .

In principiu atunci cand realizarile nu sunt la nivelul previziunilor , fie ca se modifica previziunile viitoare , fie ca se modifica deciziile perioadei in curs , daca acest lucru este posibil .

Deosebit de important pentru gestiunea intreprinderii este aspectul cercetarii cauzelor care au provocat eventualele diferente si stabilirea resposabilitatiilor .

Cauzele care conduc la nerealizarea bugetului de trezorerie , depind in cele mai multe situatii , de ; serviciul financiar care nu urmareste incasarea la timp a facturilor , de anumite modificari ale activitatii intreprinderii , de anumite modificari conjuncturale, de clienti care se pot afla in dificultate de plata etc . Bugetul trezoreriei fiind o rezultanta a altor bugete , controlul sau permite un prim diagnostic al activitatii intreprinderii .

CONCLUZII

La nivelul societatii S.C. Rovinari S.A. Trezoreria presupune un ansamblu de operatiuni financiare prin care se asigura capitalurile necesare desfasurarii activitatii , gestionarea eficienta a acestor capitaluri si interprinderea de acttuni pentru acoperirea deficitului de trezorerie .

Dupa cum se observa din studiul efectuat societatea intreprinde o activitate pricipala de prestari servicii care constau in montarea , instalarea si punerea in functiune a sistemelor de alarmare la efractie supraveghere video , interfonie , videointerfonie , control acces precum si asigurarea serviciilor de paza si interventie neinarmata printr-un sistem de monitorizare telefonica , radio si GSM. Fluxurile de lichiditati se constituie din incasarea abonamentelor de monitorizare , de paza precum si din incasarea facturilor emise pentru montari .

Societatea se afla intr-o continua dezvoltare , deciziile strategice fiind luate de administratorul firmei .

Obiectivul trezoreriei intrepriderii consta in determinarea stocului monetar de care intreprinderea are nevoie pentru a face fata diverselor plati pe durata unei perioade de a cerceta maniera in care acest stoc poate fi constituit .

In decursul timpului s-a putut modul de incasare , deci fluxul intrarilor de bani , dar au existat si exista momente de realizare dar si de nerealizare neexistand o sincronizare .Gestiunea trezoreriei se restrage pana la urma in generarea fondurilor pe termen scurt , care sa asigure solvabilitatea intrepriderii in cele mai multe conditii .

In urma studiului efectuat se observa ca nu se asigura la momentul actual o foarte buna recuperare a creantelor , acest fapt depinzand nu numai de procesul de organizare a acestei operatiuni dar si de incapacitatea unor clienti de a-si achita abonamentele la scadenta .

Asigurarea capacitatii la plata este un veritabil obiectiv de urmarit in conditiile actiunii legii falimentului in economie , fapt care da si mai multa importata gestiunii trezoreriei .

La S.C. Rovinari S.A. nu functioneaza un birou specializat in gestiunea trezoreriei , acest lucru neputand fi realizat in mod periodic si in mod necesar .

De aceea toate operatiunile necesare intomirii unui astfel de buget sunt realizate foarte rar , existand totusi o urmarire a clientilor si a modului de achitare a creantelor acestora bazata mai mult pe experienta acumulata de-a lungul timpului .In cadrul biroului financiar - contabil nu exista o persoana specializata ca trezorier , firma insciindu-se in cadrul intreprinderilor mici si majoritate deciziilor cu caracter si de alta natura fiind luate de catre administrator .

Operatiunile de incasari si plati in numerar sunt frecvente , aproape zilnice , precum si cele prin viramente prin contul curent , dar cu o pondere mai mica in totalul operatiunilor de aceasta natura .Operatiunile legate de efectele de incasat sunt rare , constand in cecuri si bilete la ordin .

Plata furnizorilor de echipamente se realizeaza prin contul curent , majoritatea acestora fiind din alte localitati ale tarii . Se mai efectueaza si plati in avans la primirea facturii profarma cu doi dintre furnizorii de echipamente , aceasta find politica interioara a acestei firme .

Exista alte situatii in care numerarul lipseste sau este in cantitate redusa dar nu au fost probleme legate de pierderea increderii furnizorilor , de impunerea unor conditii de plata mai severe din partea acestora sau declararea starii de incetare a platilor .

In ansamblu intreprinderea este rentabila are profit dar au fost efectuate investitii exagerate sau au existat cazuri in care erau chiar inoportune .

Pentru o mai buna desfasurare a activitatii sau mai bine zis pentru fluidizarea acesteia trebuie marit ritmul incasarilor de la clienti .

In ceea ce priveste acoperirea nevoilor de finantare ale intrepriderii prin apelarea la credite pe termen scurt , politica administratorului este oarecum sceptica , nu neaparat refuzand aceasta ide dar se incearca evitarea pe cat posibil datorita dobanzilor mari practicate de banci , creditul fiind un procedeu costisitor care atrage dupa sine dobanzi , speze , comisioane si alte cheltuieli .Aceasta masura nici nu a fost imperios necesara , capacitatea de finantare proprie fiind slabita decat pe durate foarte scurte , redresarea facandu-se rapid printr-o mobilizare mai buna a eforturilor tuturor angajatilor , in permanenta existand creante de recuperare pe piata .

Gestiunea trezoreriei este rodul unui proces decizional in interiorul intreprinderii si in reteaua de relatii cu partenerii de aceea , in viitor trebuie organizat un compartiment specializat in acest domeniu deoarece devine o necesitate pe masura cresterii economice a firmei .

Neexistand un trezorier eficienta deciziilor nu are o calitate informatonala si previzionala adecvata .Pentru luarea deciziilor optime de finantare si in viitor de plesament a nevoii de trezorerie , trebuie urmarita zilnic evolutia trezoreriei , dar si previzionarea acesteia .

In previziunile de trezorerie , ca de altfel in toate previziunile , trebuie stabilit orizontul si pasivul previziunii. Pe plan operativ previziunile de trezorerie ar trebui stabilite luna de luna, pe un orizont anual sau semestrial .

Baza informationala o constituie bugetul vanzarilor , bugetul cumpararilor , clauzele contractuale referitoare la vanzari si aprovizionari , procedee statistice de apreciere a modului de plata si incasare .

Crearea in structura organizatorica a firmei a unui birou de contabilitate si control de gestiune va impune costuri care momentan nu se afla in aria de interes a factorului decisional , dar odata cu cresterea activitatii si implicit cu sporirea fluxurilor de intrari si iesiri de numerar se va impune necesitate acestuia , deoarece exista riscul crearii unor dezechilibre mari , datorita necunoasterii in cuantum suficient si in avans a nevoilor , pentru a alege si negocia cea mai buna acoperire si pentru a nu se lua decizii pripite .

Pentru aceasta este nevoie de structura informationala dezvoltata si exacta , o cunoastere permanenta a nivelului ratelor dobanzilor , a tipurilor de conditii legate de creditele bancare , a comisioanelor acestora .

In cazul excedentului de trezorerie va trebui sa se apeleze la instrumentele de plasament care realizeaza cel mai bun randament pentru intreprindere .

Concluzionand , intreprinderea este profitabila , domeniul in care activeaza constituindu-se intr-o necesitate a civilizatiei , a omului modern , aflandu-se intr-o continua expansiune si dezvotare . Cu ajutorul contabilitatii financiare pentru urmarirea felului in care s-au desfasurat operatiunile si ca sursa de informatii a contabilitatii de gestiune care realizeaza previzionarea evenimentelor , firma se va consolida si dezvolta in mod continuu si se va impune pe piata in domeniul in care activeaza .

B I B L I O G R A FIE

1.Staicu Constantin , Barbacioru Victoria , Rogoveanu Ion , Mihai Magdalena - Contabilitate financiara , Editura Universitaria , Craiova , 2000

2. Trasca Margareta , Sandu Maria , Parvu C.- Contabilitatea firmei , Editura Universitaria , Craiova , 2000

3. Constantinescu D. si colaboratorii - Economia intreprinderii , Editura Universitaria , 2000

4. Reglementari contabile pentru agentii economici ( Cartea verde ) , Editura economica Bucuresti , 2002

5. Legea Contabilitatii nr. 82/1991 ( m.o. 256/27.12.1991) modificat si completata ulterior

6. O.M.F.P. nr. 94/2001, privind Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate , modificat si completat ulterior

7. Barbacioru Victoria si colaboratorii -Contabilitate financiara , Editura Sitech , Craiova , 2002

8. Calin O. si colectivul - Contabilitate de gestiune , Editura Tribuna Economica , Bucuresti , 2002

9. Cristea H. - Contabilitate si calculatiile in conducerea intrepriderii , Editia a II-a Editura C.E.E.C.C.A.R. , Bucuresti , 2003

10. Epuran M. si colectivul -Contabilitate si control de gestiune , Editura Economica , Bucuresti , 1999

11. Iacob C Ionescu I. -Contabilitate si control de gestiune, Editura Sitech , Craiova , 2003

12. Ionesu Ion -Gestiune , cheltuieli , costuri , Editura Universitaria , Craiova , 1998

13. Legea 31/1991 privind organizarea si functtonarea societatilor comerciale republicata

14.Revista Tribuna Economica

15. Revista Finante Publice si Contabilitate