Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Contractul de achizitii de lucrari publice

Contracte

+ Font mai mare | - Font mai mic



Contractul de achizitii de lucrari publice

Este acel contract administrativ prin care organele administratiei publice incredinteaza unui antreprenor particular edificarea unei constructii, realizarea unei autostrazi, cai ferate etc., a unor imobile in principiu, in interesul public, general.



Prin obiectul sau, contractul de achizitie publica nu se deosebeste de contractul de vanzare cumparare de drept comun, incheiat intre persoane private. Este vorba, in esenta, de procurarea, de catre administratie, prin cumparare, a unor bunuri, servicii sau lucrari, in schimbul unui pret.

Doctrina franceza defineste contractul de achizitie publica ca fiind “o categorie particulara de contract, incheiat de administratie pentru nevoile serviciului public” , “contractul prin care administratia, platind un pret, isi procura de la particulari bunuri si servicii” , iar Codul achizitiilor publice francez statorniceste in art.1 ca “achizitiile publice sunt contracte incheiate, in conditiile prezentului cod, de colectivitatile publice in vederea realizarii de lucrari, furnituri si servicii” .

Lucrarile publice sunt de regula finantate prin bugetul public. In anumite momente, intre nevoia sociala pentru satisfacerea unui interes public si posibilitatile reale ale bugetului sau dintr-o optiune politica, se recurge la modalitatea incheierii unor contracte administrative. In momentul de fata exista mai multe decizii guvernamentale privind concesionarea lucrarilor de executare, reabilitare sau ajustare a unor drumuri europene de pe teritoriul Romaniei, ex: Autostrada Transeuropeana, Autostrada Bucuresti-Pitesti, Autostrada Bucuresti-Constanta executare care pentru stat este deosebit de costisitoare si impune incheierea unor contracte administrative de lucrari publice si exploatare ulterioara fara grevarea bugetului national, dupa caz.

In prezent achizitia contractelor de lucrari publice se face cu respectarea prevederilor Ordonantei de Urgenta nr.34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Prin Hotararea Guvernului nr. 925/2006[4] au fost aprobate normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Prin Hotararea Guvernului nr. 1660/2006 au fost aprobate Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Dupa cum rezulta cu prisosinta din studiile doctrinare[6], Guvernul Romaniei s-a inspirat, in conceptia reglementarii achizitiilor publice, din Codul achizitiilor publice francez din 1964, cu modificarile ulterioare. Din aceasta cauza, si in scopul de a evidentia unele aspecte pe care doctrina si jurisprudenta noastra nu a avut ragazul necesar sa le identifice, vom face referire de multe ori la doctrina si jurisprudenta franceze.

Asa cum reiese din formularea segmentata a art.3 din ordonanta de urgenta, contractul de achizitie publica este acel contract cu titlu oneros, incheiat in forma scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Definitia foloseste doua criterii pentru a exprima continutul notiunii:

a) primul criteriu este organic: contractul de achizitie publica este incheiat de “autoritatea contractanta”, astfel cum este ea definita prin ordonanta de urgenta, cu un operator economic numit generic “contractant”;

Criteriul organic al definirii contractului de achizitie publica.

Criteriul organic se refera, asa cum am aratat, pe de o parte la cel care achizitioneaza, iar pe de alta parte, la prestatorul serviciului, lucrarii sau la vanzatorul produselor.

(1) Notiunea de “autoritate contractanta” cuprinde, in sensul ordonantei

a) oricare organism al statului - autoritate publica sau institutie publica - care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local;

b) oricare organism de drept public, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii:

- este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de drept public,

- se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati contractante sau unui alt organism de drept public,

- in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de drept public;

c) oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute la lit. a) sau b);

d) oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activitatile in urmatoarele sectoare de utilitate publica:apa, transport, energie si posta, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati;

e) oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute la lit. a)-d), care desfasoara una sau mai multe dintre activitatile activitatile in urmatoarele sectoare de utilitate publica:apa, transport, energie si posta, in baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competenta, atunci cand acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

In Franta, autoritatea contractanta este “colectivitatea publica”, notiune considerata identica de doctrina cu cea de “persoana publica”. Sunt exceptate, insa, de la aplicarea dispozitiilor Codului achizitiilor publice stabilimentele publice industriale si comerciale.

Doctrina si jurisprudenta considera, de asemenea, insa nu sunt unitare in acest sens, ca ar trebui exceptate, din aceleasi ratiuni, si stabilimentele publice fara “legatura” cu o autoritate publica, cum ar fi Camera de Comert si industrie

Remarcam, in acest loc, folosirea si a criteriului material – cel referitor la desfasurarea unor activitati relevante – pentru a intregi sfera autoritatilor contractante. Criteriul material este insa specializat, deoarece reglementarea identifica punctual activitatile relevante care au ca efect o atare calificare. Jurisprudenta franceza a utilizat, in acelasi scop, tot criteriul material, insa cu un caracter mai general, precizand ca sunt susceptibile a fi calificate ca achizitii publice si contractele incheiate de persoane private, daca acestea actioneaza in interes public sau in exercitarea unor prerogative de putere publica, conferite prin lege[9].

“Contractantul” este ofertantul care a devenit, in conditiile legii, parte intr-un contract de achizitie publica . Termenul de “ofertant” este folosit aici in sens generic, deoarece, in functie de procedura de atribuire a contractului utilizata de autoritatea contractanta, persoanele fizice sau juridice pot avea calitatea de candidat (atunci cand solicita invitatie de participare la o licitatie restransa sau la o negociere competitiva), ofertant (cand a depus o oferta) si concurent (cand a depus o solutie la un concurs de solutii). Prin „operator economic” se intelege oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrari - persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata produse, servicii si/sau executie de lucrari;

Pluralitatea de contractanti. In Franta, in cadrul unei singure proceduri, mai multi ofertanti pot fi acceptati sa incheie contractul, daca lucrarea sau serviciul poate fi divizat, sau daca este vorba de achizitionarea mai multor produse. Fractionarea obiectului contractului este permisa atunci cand exista justificari de ordin tehnic si financiar. Persoanele contractante pot incheia intre ele, in vederea executarii contractului, o conventie, fara a da nastere unei persoane juridice noi[11].

Contractant poate fi si o persoana publica, deoarece definitia „operatorului economic” include si aceasta categorie. Chiar daca, de regula, se vorbeste de un contract intre administratie si particulari[12], doctrina romana admite ca acordurile de vointa intre doua persoane publice sunt contracte administrative, supuse dreptului public . Aceasta calificare subzista chiar daca perosoana publica participa cu bunuri proprietate privata. Doctrina franceza sustine, de asemenea, teoria conform careia contractele dintre persoanele publice sunt contracte administrative, si intra sub incidenta Codului privind achizitiile publice. Consiliul de Stat nu a fost insa de aceeasi parere, precizand in 1998, ca acordurile de vointa intre persoanele publice, chiar daca pot fi calificate ca achizitii publice, se plaseaza in afara raporturilor reglementate de Codul achizitiilor publice, intrucat unele din dispozitiile sale nu sunt susceptibile a fi aplicate in astfel de relatii contractuale. Este vorba, evident, de acele dispozitii care confera uneia dintre parti o pozitie supraordonata, in masura sa-i asigure dreptul de a modifica unilateral partea reglementara a contractului de achizitie publica. Cu toate acestea, se considera ca solutiile trebuie nuantate, intrucat exista situatii in care un stabiliment public se comporta ca o persoana privata prestatoare de servicii, nu isi exercita puterea publica; in aceste cazuri, Codul achizitiilor publice devine aplicabil.[14]

b) al doilea criteriu este material, si se refera la obiectul contractului: dobandirea unor produse, lucrari sau servicii.

In functie de criteriul material, contractele de achizitie publica pot fi de trei feluri:

a) contracte de furnizare. Contractul de furnizare (numit in literatura interbelica romana si in cea franceza contract de furnituri[15]) are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, asa cum sunt acestea cuprinse in clasificarile statistice oficiale, pe baza cumpararii, inclusiv in rate, a inchirierii sau leasing-ului cu sau fara optiune de cumparare.

Contractul de furnizare are, prin urmare, ca obiect bunuri mobiliare, deoarece numai in acest sens poate fi inteleasa folosirea termenului de “produse”. Nu pot fi achizitionate prin cumparare, inchiriere sau leasing, bunuri imobiliare[16]. Excluderea din sfera contractelor de achizitie publica a contractului prin care se achizitioneaza sau inchiriaza terenuri, cladiri sau alte bunuri imobiliare, precum si drepturile asupra acestora, este facuta, de altfel, in mod expres prin Ordonanta de urgenta nr.34/2006.



In ceea ce priveste posibilitatea de a achizitiona, cu titlu provizoriu, prin inchiriere sau leasing fara optiune de cumparare, un bun mobil, remarcam pasul inainte pe care-l face legislatia noastra in comparatie cu cea franceza, care-i serveste deseori ca model, aceasta intrucat in Codul achizitiilor publice din Franta posibilitatea in discutie nu este stipulata, jurisprudenta fiind cea chemata sa o consacre in practica[17].

Contractul de furnizare este acel contract de achizitie publica, altul decat contractul de lucrari, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare.

Contractul de furnituri are ca obiect achizitionarea de catre administratie a diferitelor bunuri mobile[18]. In cadrul contractelor de furnituri partile poarta denumirea de persoana juridica achizitoare (beneficiara) - adica autoritatea administrativa si ofertanta – acceptant care poate fi un producator sau un comerciant roman sau strain.

Contractul de achizitie publica ce are ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu accesoriu, operatiuni/lucrari de instalare si punere in functiune a acestora este considerat contract de furnizare.

b) contracte de servicii care au ca obiect prestarea unor servicii, asa cum sunt acestea cuprinse in clasificarile statistice oficiale.

Achizitiile de produse reprezinta un domeniu in continua si constanta diversificare, datorita dezvoltarii pietei serviciilor, pornind de la curatarea localurilor publice pana la serviciile informatice. Frontierele dintre aceste contracte si alte tipuri de relatii contractuale nu sunt insa destul de conturate. Astfel, este greu de separat si de identificat contractul de servicii de un contract de antrepriza ce nu are ca obiect bunuri imobiliare.

Nici dreptul francez nu este scutit de astfel de probleme de calificare, deoarece limitele de departajare se schimba in timp: un contract de ridicare a deseurilor menajere, considerat in trecut ca lucrare publica, in prezent este calificat contract de servicii[19]. In interiorul categoriei contractelor de servicii se face distinctie intre contracte vizand servicii (sau prestatii) intelectuale, si contracte vizand prestatii materiale . Din prima categorie fac parte, spre exemplu, achizitiile de cercetari, prin care o persoana publica incredinteaza unui organism specializat sau unui cercetator efectuarea unei cercetari pe o tema dinainte stabilita .

Contractul de servicii este acel contract de achizitie publica, altul decat contractul de lucrari sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii.

Contractul de achizitie publica care are ca obiect principal prestarea unor servicii si, cu titlu accesoriu, desfasurarea unor activitati dintre cele prevazute in OUG nr. 34/2006, anexa nr. 1 este considerat contract de servicii.

c) contracte de lucrari – care se refera la executia, iar uneori la proiectarea si executia, uneia sau mai multor lucrari de constructii, sau a oricarei combinatii a acestor lucrari de constructii, care conduce sau nu conduce la un rezultat menit sa indeplineasca prin el insusi o functie tehnico-economica[22].

Contractul de lucrari publice este echivalentul contractului de antrepriza[23] din dreptul privat. Executarea lucrarii publice se face de catre un antreprenor care lucreaza in contul beneficiarului lucrarii, insa fara a-i fi subordonat acestuia, in schimbul unui pret .

Contractul de lucrari este acel contract de achizitie publica care are ca obiect:

fie executia de lucrari legate de una dintre activitatile cuprinse in anexa nr. 1 din OUG nr. 34/2006, sau executia unei constructii;

fie atat proiectarea, cat si executia de lucrari legate de una dintre activitatile cuprinse in anexa nr. 1 din OUG nr. 34/2006, sau atat proiectarea, cat si executia unei constructii;

fie realizarea prin orice mijloace a unei constructii care corespunde necesitatii si obiectivelor autoritatii contractante, in masura in care acestea nu corespund executiei de lucrari sau proiectarii.

Prin constructie se intelege rezultatul unui ansamblu de lucrari de constructii de cladiri sau lucrari de geniu civil, destinat sa indeplineasca prin el insusi o functie tehnica sau economica.

c) La o privire mai atenta, insa, reiese ca si un al treilea criteriu, unul formal, este aplicabil, si anume ca autoritatea contractanta sa incheie contractul de achizitie in temeiul ordonantei, numai in acest fel fiind vorba de o achizitie publica supusa dispozitiilor acesteia. Criteriul rezulta din intreaga reglementare, care impune autoritatilor contractante sa foloseasca, in anumite domenii, doar acest tip de contract[25].

Criteriul formal ramane in exteriorul definitiei propriu-zise a contractului de achizitie publica, intrucat el are ca singur scop si efect limitarea aplicarii notiunii de achizitie publica, prin excluderea din sfera acesteia a anumitor contracte - chiar daca ele sunt incheiate de autoritati publice in vederea furnizarii unor produse, executarii unor lucrari sau prestarii unor servicii.

Excluderea poate avea ca sursa fie dispozitiile exprese ale ordonantei de urgenta, fie alte acte normative.

Astfel, o autoritate contractanta din domeniul apararii nationale, ordinii publice, sigurantei si securitatii nationale nu are obligatia de a aplica prevederile ordonantei de urgenta atunci cand achizitioneaza produse si servicii in legatura cu productia sau comertul de arme, munitie si sisteme de armament pentru razboi sau atunci cand atribuirea contractului de servicii sau de furnizare ar putea conduce la difuzarea de informatii contrare intereselor de aparare si securitate a tarii.

De asemenea, se consacra dreptul autoritatii contractante de a nu aplica prevederile ordonantei de urgenta atunci cand contractul are caracter secret sau indeplinirea sa implica masuri speciale de securitate, in concordanta cu prevederile legale referitoare la apararea nationala, ordinea publica, siguranta si securitatea nationala; procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica sunt stabilite ca urmare a unui tratat sau a unui acord international ce vizeaza implementarea sau exploatarea unui proiect, in comun cu unul sau mai multi parteneri straini, a unui tratat, acord international sau a altor asemenea referitoare la stationarea de trupe precum si a aplicarii unei proceduri specifice unor organisme financiare internationale sau a altor donatori/creditori; contractul este contract de servicii si se atribuie unei persoane juridice care este ea insasi autoritate contractanta si care presteaza aceste servicii in baza unor drepturi exclusive stabilite conform prevederilor legale; contractul are ca obiect achizitia de servicii in hoteluri si restaurante, servicii de transport pe calea ferata, servicii de transport pe apa, servicii juridice, servicii de selectie si plasare a fortei de munca, servicii de invatamant, servicii de sanatate si asistenta sociala, servicii recreative, culturale si sportive, etc.[26].

Tot o forma de excludere, care se detaseaza ca importanta din randul celorlalte intrucat vizeaza toate categoriile de produse, lucrari si servicii, este precizarea expresa conform careia autoritatea contractanta are dreptul de a proceda la cumparare directa, fara a avea obligatia de a aplica procedurile de achizitie publica, in cazul in care achizitioneaza produse, lucrari sau servicii, a caror valoare, nu depaseste echivalentul in lei a 5.000 euro pentru fiecare achizitie de produse, serviciu sau lucrare (art.19). Este un criteriu cantitativ, ce are ca scop evitarea declansarii procedurilor legale in cazurile care nu necesita un asemenea lucru.

Astfel, prin art.9 , Ordonanta de urgenta nr. 34/2006 stabileste principiul conform caruia aceste norme juridice se aplica pentru atribuirea contractului de achizitie publica, inclusiv a contractului sectorial; incheierea acordului-cadru; atribuirea contractului de achizitie publica de catre un operator economic, in cazul in care respectivul contract este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta; atribuirea contractului de achizitie publica de catre o autoritate contractanta, in numele si pentru o alta persoana fizica/juridica, in cazul in care respectivul contract este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta; organizarea concursului de solutii. Acelasi lucru se intampla si in dreptul francez, Codul achizitiilor publice conditionand achizitiile publice de recugerea la procedurile reglementate prin dispozitiile sale.

Contractul de lucrari publice este acel contract care are ca obiect executia sau proiectarea si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii care sa conduca la un rezultat menit sa indeplineasca prin el insusi o functie tehnico – economica.

Contractul de lucrari publice se incheie intre executant si autoritatea centrala de specialitate a administratiei de stat, determinata in functie de obiectul lucrarii publice, pentru lucrari publice de interes national sau intre executant si persoana administrativa competenta potrivit legii pentru lucrari publice de interes judetean sau local.

Procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica sunt[27]:

a) licitatia deschisa, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

Autoritatea contractanta stabileste prin anuntul de participare data limita de depunere a ofertelor, iar numarul de furnizori, de executanti sau de prestatori care au dreptul de a depune oferta este nelimitat. In cazul in care numarul de furnizori, executanti sau prestatori care au depus oferta este mai mic de 2, autoritatea contractanta are obligatia de a repeta procedura de licitatie deschisa, iar daca nici in acest caz nu sunt mai mult de 2 ofertanti, se poate repeta procedura sau atribui contractul de achizitie publica ofertantului care a depus oferta. Obligatia de a repeta procedura nu subzista atunci cand cel putin o oferta primita este corespunzatoare din punct de vedere al tuturor cerintelor solicitate.

b) licitatia restransa, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune oferta;

La prima etapa de selectare are dreptul de a participa orice ofertant; in urma aplicarii unor criterii referitoare la capacitatea tehnica si economico-financiara, numarul candidatilor selectati trebuie sa fie intre 5 si 20.



c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei/solutiilor, candidatii selectati sa elaboreze oferta finala; Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achizitie publica daca se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

1) contractul in cauza este considerat a fi de complexitate deosebita;

2) aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa nu ar permite atribuirea contractului de achizitie publica in cauza. Contractul de complexitate deosebita este considerat acel contract de achizitie publica pentru care autoritatea contractanta nu este, in mod obiectiv, in masura sa defineasca specificatiile tehnice capabile sa ii satisfaca necesitatile si exigentele si/sau sa stabileasca montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia. Negocierea poate fi:

- negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;

- negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;

e) cererea de oferte, o procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita, oferte de la mai multi furnizori, executanti sau prestatori . Procedura de cerere de oferta poate fi folosita numai in cazul in care valoarea estimata, fara T.V.A., a contractului de achizitie publica este mai mica decat echivalentul in lei a unor praguri, stabilite in ordonanta de urgenta (40.000 euro pentru contractul de furnizare si de servicii, respectiv 250.000 euro pentru contractul de lucrari. In cazul in care nu exista mai mult de 2 oferte, procedura se repeta, prin transmiterea invitatiei de participare si altor persoane. Daca nici in acest caz nu exista cel putin 2 oferte, autoritatea contractanta are de ales intre repetarea procedurii si atribuirea contractului persoanei care a prezentat singura oferta, daca aceasta este corespunzatoare . In Franta, cererea de oferte poate fi deschisa sau restransa. In cazul cererii deschise, orice candidat poate trimite o oferta. In situatia cererii restranse, procedura se deschide printr-o faza in care autoritatea publica face apel la concurenta dintr-un anumit domeniu, pentru a stabili o lista de candidati. Criteriile de selectie sunt garantiile profesionale si financiare, precum si alte conditii precizate in anuntul prin care se anunta concurenta. Decizia de excludere a unui candidat de pe lista, in urma selectiei, nu trebuie motivata.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se initiaza prin publicarea in SEAP (sistemul electronic de achizitii publice) a unei invitatii de participare la procedura de atribuire.

f) concurs de solutii - procedura care permite autoritatii contractante sa achizitioneze, indeosebi in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu, cu sau fara acordarea de premii concurentului / concurentilor castigator/castigatori. Concursul de solutii poate fi o procedura independenta sau parte a unei proceduri care conduce la atribuirea unui contract de achizitie publica. Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de concurs orice informatie, cerinta, regula, criteriu sau altele asemenea, necesare pentru a asigura potentialilor concurenti o informare completa si corecta cu privire la modul de aplicare a concursului de solutii.

Sintagma “indeosebi”, folosita de textul actului normativ, duce la concluzia ca si in alte domenii se poate recurge la aceasta procedura, enumerarea legala nefiind limitativa. Astfel, in cazul prestatiilor intelectuale, care intra in categoria serviciilor, se poate apela la cererea de oferte concursul de solutii, in care candidatii nu se marginesc sa analizeze cerintele autoritatii contractante si sa incerce sa le execute, ci prezinta o conceptie proprie de executare a contractului, pe baza careia sunt selectati[30]. In Franta, achizitia de lucrari de arta sau de lucrari care cer o maiestrie deosebita, care se refera de exemplu la executiile arhitecturale, fac obiectul unor reglementari distincte, exterioare Codului achizitiilor publice, cum ar fi Decretul din 29 noiembrie 1993. Aceste reglementari fixeaza conditiile de remunerare a autorului, conditiile de atribuire, etc. In principiu, aceste achizitii sunt supuse negocierii, dupa organizarea unui concurs avand ca obiect conceptia si realizarea lucrarilor De asemenea, exista posibilitatea achizitiei de studii si cercetari, unde primeaza caracterul intuitu personae al contractului, adica sunt apreciate calitatilor personale ale celui care realizeaza studiul.

Spre aceasta concluzie indeamna si interpretarea per a contrario a art.8 alin.1 lit.f, teza a 7-a, in conformitate cu care sunt exceptate de la aplicarea procedurilor prevazute de ordonanta de urgenta achizitiile ce vizeaza prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate integral de catre autoritatea contractanta si ale caror rezultate nu sunt necesare autoritatii contractante in propriul beneficiu. Prin urmare, achizitia unor astfel de servicii care sunt necesare autoritati contractante in propriul ei beneficiu intra in sfera ordonantei de urgenta.

Din dispozitiile exprese [31], insa si din ansamblul reglementarii rezulta ca licitatia publica, cu cele doua forme ale sale – deschisa si restransa - constituie regula in ceea ce priveste atribuirea contractului de achizitie publica, iar celelalte trei proceduri reprezinta situatii de exceptie, aplicabile in conditii speciale. Procedurile particulare sau speciale de atribuire a contractului sunt justificate de obiectul achizitiei sau valoarea acesteia, insa in principal ele au ca scop simplificarea atribuirii si o mai buna adaptare a prestatei la scopul achizitiei.

Autoritatea contractanta are dreptul de a organiza un concurs de solutii, respectiv o procedura speciala prin care achizitioneaza, indeosebi in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu, cu sau fara acordarea de premii.

Atribuirea spre executare a unei lucrari publice se face deci pe baza de licitatie deschisa, licitatie restransa, negociere competitiva, sau cu o singura sursa, cerere de oferta si concurs de solutii, in conditiile legii, cu respectarea documentatiei tehnico – economice.

In urma licitatiei, comisia emite hotararea de adjudecare. Care reprezinta actul pe care se intemeiaza contractul de lucrari publice. Drepturile si obligatiile partilor sunt stabilite prin contractul de lucrari publice incheiat.

Obiectul material al contractului se determina prin identificarea elementelor principale ale acestuia in continutul contractului si prin prezentarea, in detaliu, in documentatia tehnico – economica anexa. Durata contractului este stabilita de comun acord de catre parti functie de complexitatea lucrarii. Nerespectarea termenelor de executare a lucrarii atrage dupa sine plata unor penalitati calculate pe zi/intarziere, cu exceptia situatiei in care intarzierea nu este imputabila executantului. Neindeplinirea obligatiilor contractuale poate atrage raspunderea civila sau chiar penala. Forta majora si cazul fortuit apara de raspundere partea contractanta.   

Contractul de achizitie publica care are ca obiect atat furnizarea de produse, cat si prestarea de servicii este considerat:

a) contract de furnizare, daca valoarea estimata a produselor este mai mare decat valoarea estimata a serviciilor prevazute in contractul respectiv;

b) contract de servicii, daca valoarea estimata a serviciilor este mai mare decat valoarea estimata a produselor prevazute in contractul respectiv.

Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta, criteriu, regula si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completa, corecta si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.

Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda, fara a se limita la cele ce urmeaza, cel putin:

a) informatii generale privind autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa - inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;

b) instructiuni privind date limita care trebuie respectate si formalitati care trebuie indeplinite in legatura cu participarea la procedura de atribuire;

c) daca sunt solicitate, cerintele minime de calificare, precum si documentele care urmeaza sa fie prezentate de ofertanti/candidati pentru dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie;

d) caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv sau de negociere;

e) instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si financiare;

f) informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei castigatoare, corespunzator prevederilor

g) instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac;

h) informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.

Autoritatea contractanta are dreptul de a preciza in documentatia de atribuire institutiile competente de la care operatorii economici pot obtine informatii privind reglementarile referitoare la impozitare, precum si cele referitoare la protectia mediului.

Autoritatea contractanta are obligatia sa precizeze in documentatia de atribuire regulile obligatorii referitoare la conditiile de munca si de protectie a muncii, care sunt in vigoare la nivel national si care trebuie respectate pe parcursul indeplinirii contractului de lucrari ori de servicii, sau sa indice institutiile competente de la care operatorii economici pot obtine informatii detaliate privind reglementarile respective. In acest caz, autoritatea contractanta are totodata si obligatia de a solicita operatorilor economici sa indice in cadrul ofertei faptul ca la elaborarea acesteia au tinut cont de obligatiile referitoare la conditiile de munca si protectia muncii.



A. Van Lang, G. Gondouin, V. Inserguet-Brisset, Dictionnaire de droit administratif, 2e edition, Editions Dalloz, Armand Collin, Paris, 1999, p.177.



J. Rivero, J. Waline, op.cit., p.116.

Code de Marchés Publics, Editions Litec, Paris, 1999, p.10.

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006

D. C. Dragos, art. supra cit.; Idem, Contractul de achizitie publica, in “Curierul judiciar” nr.2/2002, p.20 si urm.

A. Van Lang, G. Gondouin, V. Inserguet-Brisset, op.cit., p.177; G. Fenech, Ph. Petit, op.cit., p.13; J.-M. Auby, P. Bon, op.cit., p.222.

G. Fenech, Ph. Petit, op.cit., p.13; L. Richer, op.cit., p.323

Jurisprudenta Entreprise Peyrot (1963) – M. Long, P. Weil, G. Braibant, P. Delvolvé, B. Genevois, Les grands arrêts de la jurisprudence administrative, 9e edition, Sirey, Paris, 1999, p.615; G. Fenech, Ph. Petit, op.cit., p.18; A. de Laubadère, Y. Gaudemet, Traité de droit administratif, tome 2 – droit administratif des biens, 11e édition, Librairie générale de droit et de jurisprudence, Paris, 1998, p.371.

Art.3 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006.

J.-B. Auby, H. Périnet - Marquet, Droit de l’urbanisme et de la construction, 5e édition, Montchrestien, Paris, 1998, p.576; J.-M. Auby, P. Bon, op.cit., p.222.

R. N. Petrescu, Drept administrativ, editie revazuta, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca, 2001, p.306; V. Vedinas, Introducere in studiul dreptului administrativ, Editura Era, 1999, p.154; J.-M. Auby, P. Bon, Droit administratif des biens, 3e édition, Dalloz, Paris, 1995, p.218.

A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editura Nemira, 1996, p.370; Th. Mrejeru, D. A. P. Florescu, R. Lazar, B. Mrejeru, op.cit., p.237.

G. Peiser, Droit administratif - fonction publique de l’État, territoriale et hospitalière, domaine public, expropriation, réquisitions, travaux publics, 15e édition, Dalloz, 1999, p.148; L. Richer, op.cit., p.323.

M. Lombard, op.cit., p.229; J. Rivero, J. Waline, op.cit., p.116..

art. 13, lit.a. din Ordonanta de urgenta nr.34/2006

G. Fenech, Ph. Petit, op.cit., p.13; L. Richer, op.cit., p.329.

M. T. Oroveanu, op. Cit. Pag. 101

L. Richer, op.cit., p.329

A. Van Lang, G. Gondouin, V. Inserguet-Brisset, op.cit., p.177.

J. Rivero, J. Waline, op.cit., p.117.

Art.4 din Ordonanta de urgenta nr.34/2006.

M. Costin, M. Muresan, V. Ursa, Dictionar de drept civil, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980, p. 111.

A. de Laubadère, Y. Gaudemet, op.cit., p.371; G. Peiser, op.cit., p.149.

L. Richer, op.cit., p.322; G. Fenech, Ph. Petit, La moralisation des marchés publics, Presses Universitaires de France, Paris, 1998, p.12.

art.12, 13 si 242 din OUG nr. 34/2006

Art. 18 din Ordonanta de Urgenta nr. 34 din 19 aprilie 2006, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

art. 124 din OUG nr. 34/2006.

G. Fenech, Ph. Petit, op.cit., p.46; L. Richer, op.cit., p.335; A. de Laubadère, Y. Gaudemet, op.cit., p.371.

L. Richer, op.cit., p.371

Art. 20 din OG nr. 34/2006






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2811
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site