ACTIVITATILE DESFASURATE SI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA ZONEI ROSIA MONTANA

ACTIVITATILE DESFASURATE SI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA ZONEI ROSIA MONTANA

Trecutul si partea nestiuta a acestei zone.

Romania poseda, fara indoiala, cateva dintre cele mai importante zacaminte auri-

fere din Europa, a caror exploatare dateaza inca din perioada preistorica. Mineralizatiile aurifere sunt repartizate in trei zone distincte: a) celebrul "Patrulater aurifer" in zona Muntilor Metaliferi din Apuseni; b) zona Baia Mare in nord; c) in zona centrala a Carpatilor Meridionali.

"Patrulaterul Aurifer" din Muntii Apuseni a reprezentat principalul producator de aur din continentul european. Minele din zona Rosia Montana, Bucium, Almas-Stanija si Brad-Sacaramb au livrat in decursul exploatarii lor imense cantitati de metale pretioase, alaturi de aur zacamintele de argint. De altfel, din punct de vedere mineralogic, aurul nativ din zona Patrulaterului este cunoscut prin continutul sau ridicat de argint (20-25%), la care se adauga telurul (0,1%), acesta din urma element fiind descoperit pentru prima data la Zlatna in secolul XVIII de profesorul Johann Mller von Reichenstein din Sibiu. Minele din Muntii Apuseni au oferit si alte minerale in premiera mondiala, cum ar fi silvanitul si sacarambitul. Esantioanele de aur nativ colectionate incepand din secolul al XIX-lea si adapostite in Muzeul Aurului din Brad, Brukenthal din Sibiu sau in coletia Universitatii din Cluj cuprin numeroase raritati mineralogice.

Lucrurile cunoascute in momentul de fata de publicul larg cu privire la zona Rosia

Montana sunt infime fata de ceea ce inseamna aceasta zona, atat pentru patrimoniul cultural al Romaniei, cat mai ales pentru cultura mondiala

Zona Rosia Montana reprezinta un subiect foarte litigios, care daca nu a impartit Romania in doua tabere egale, in orice caz a impartit-o in doua tabere ireductibile.

Ce este Rosia Montana? Ceea ce se afla sub muntii Rosia Montana - reprezinta o alta lume - o lume care a prins viata inaintea erei noastre in secolele III - secolele VII, dupa ultimele datari. Cert este ca nu romanii au inceput exploatarea zacamintelor de la Rosia Montana si in special in Muntele Carnic (ce reprezinta o comoara mondiala inestimabila din punct de vedere istorico-cultural), aici este de fapt prezent mineritul european din preistorie pana in epoca moderna. Aici exista un vestigiu arheologic constand in mine si inceputurile tehnologiei miniere mondiale.

Pentru a vedea ce exista la Rosia Montana, coborand in subteranele Carnicului, ar trebui sa mergi in Europa in vreo sapte-opt puncte si tot nu ai vedea tot, pentru ca la Rosia Montana exista cel mai vechi tip de exploatare, in primul rand cel cu focul si apa, folosit in preistorie. Asemenea vestigii au fost descoperite si se pare ca ele se leaga de unele informati pe care ni le da Ferodot despre un trib al agatasilor, mari iubitori de aur in secolul al VI-lea - al VII-lea inainte de Hristos, care erau im zona raului Maris (astazi Mures). Ei bine iata ca datarile facute de farcezi la Rosia Montana cu metoda radio carbon au oferit date chiar din aceasta perioada - secolul VI, secolul VII inainte de Hristos - anuntat la Cluj in 2004, deci aici avem deocamdata inceputurile minertului aurifer de la Rosia Montana. Urmeaza apoi daci, pentru ca bogatia in aur a prazilor luate de romani si-au avut izvoarele in buna parte in Muntii Apuseni, in Muntii Rosiei Montane ai Buciumului, Slatei si Almasului.

Inainte de daci, foarte probabil celtii au exploatat in zona, aveau o pozitie publica mult mai consolidata, pana cand Burebista le va pune capat acestei dominati in secolul I. secolul III, este atestat ca exploatatie miniera aurifera (metoda fiind aceea a focului si apei).

Exista o controvensa in lumea arheologica - cu privire la modul in care au exploatat dacii aceasta zona - exista o parte a arheologilor care merg pe partea ca ar fi existat o zona a exploatatiilor aproape de suprafata pe care la data respectiva erau foarte bogate si altii care impreuna cu specialistii francezi cred ca ei au intrat in subteran cu dalta si ciocanul, pentru ca fragmentele flaclii din lemn gasite in galerile din Rosia Montana au oferit date intre secolul I inainte de Hristos si secolul I dupa Hristos, deci in perioada dacilor.

Dupa cucerirea romana este o extindere greu de imaginat a exploatarii miniere in aceasta zona. Exploatarile de aici nu au egal din punct de vedere al tehnologiei si amplorii in intreaga fosta lume romana. O data pentru ca tehnica folosita de exploatare este extrem de impresionanta - nu se mai exploateaza cu foc si apa decat foarte putin - si in principal se merge pe saparea intr-un profil extrem de interesant si specific doar Daciei pana acum acel profil trapezoidal - cu baza mica sus si cea mare jos, conferind o siguranta sportita galeriilor - este specific Rosiei Montane si nu are termen de comparatie in restul lumii romane. Este o solutie care practic din punct de vedere al stabilitatii galeriei confera maxima siguranta. Aceasta tehnologie nu a mai fost exploatata si in alte exploatari romane, in special pentru ca mana de lucru care a lucrat la Rosia Montana a fost alta. Este interesant despre Rosia , se crede, si multi cred, ca sclavii au fost cei care au lucrat aici. Traian a adus chiar in primii ani de dupa cucerirea Daciei, acei mineri din zona dalmatina, mineri din Iricum, de pe coasta Dalmatiei care nu exploatau insa acolo in primul rand aurul si le-a incredintat dintr-un punct de vedere al exploatarii zacamintele aurifere din aceasta zona.

Rosia Montana - un adevart templu al culturii.

La Rosia Montanas-au descoperitsurse epigarfice, inaintea anului 2000, dar si dupa 2000, zeci de inscriptii, altare si acele celebre tabite cerate. Aceste tablite cerate constituie o parte din istoria dreptului roman, sunt de fapt contracte, unele dintre ele scrise pe tablite de lemn acoperite cu un strat de ceara, pe care se zgaria textul inscriptiei si care au fost ascunse in subteranele Rosiei Montane, se pare la un moment dificil in perioada razboaielor macromane, in timpul lui Marcus Aurelius cand acesta zona a fost amenintata. S-au descoperit in secolul al XIX-lea in principal si in secolul al XVII-lea, cand s-au din nou anumite zone de exploatare si sau imprastiat in intreaga Europa, existand atat in muzeele din tara cat si in muzee din afara cum ar fii in cele din Viena si Budapesta, exemplare rarisime pe care se pot citi numele minierilor, ale asociatilor de minieri care de pilda plateau alimente pentru un banchet funebru in cinstea acelor dintre ei care mureau, deasemenea putem vedea cat costau alimentele in aceea perioada si nu in ultimul rand si date privind economia imperiului roman in aceea perioada.

Existenta unor astfel de tablite descoperite in alte zone comparativ cu cele descoperite la Rosia Montana sunt infime, deci practic Rosia Montana este si a ramas arhiva de baza in aceste domeniu.

Pana cand s-a facut exploatare aurifea in aceasta zona? O vreme s-a crezut ca razboaiele macromanice ar fi oprit aceasta exploatare, s-a dovedit insa a fi fals, ea a continuat pana la sfarsitul stapanirii romane in Dacia deci pana in 271-273 dupa Hirstos. Dupa aceea, izvoarele tac si nu mai avem pana la ora actuala nici o data care sa acopere acest spatiu cronologic.

Tehnica minera folosita in aceasta zona a fost extrem de complexa, dovada ca i-a impresionat pe minerii austrieci de mai tarziu din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea. Romanii inca puteau sa uimeasca cu stiinta lor pana in secolul al XVIII-lea.

In prezent exista schite facute dupa instalatiile hidraulice romane din lemn gasite in subteranele de la Rosia Montana. In mod uluitor in 2004 a fost descoperit un asemenea mecanism care s-a pastrat intact pana in zilele noaste, descoperire ce a facut o mare senzatie in lumea arheologica europeana. Aceste mecanism este de fapt un dispozitiv venit sa rezolve una din cele mai spinoase probleme din exploatarile minere, si anume evacuarea apei din subterane care se infiltreaza in galerii. In momentul la care se ajunge la o anumita adancime se acumuleaza apa ce se infiltreza in galeri si trebuie evacuata pentru a se putea continua exploatarea, in caz contrar mina trebuind inchisa din cauza inundarii. Practic acest mecanism este contituit din un ansamblu de roti cu cupe si jghiaburi suprapuse pe mai multe nivele pana la suprafata unede apa este evacuata. Aceasta roata cu cupe prelua apa de la un nivel mai jos, o rastuna intr-un jghiab de lemn pentru ca apoi sa fie preluata de o alta rota la un alt nivel si rasturnata intr-un jghiab la un nivel superior si tot asa pana la iesirea din galerie. La Rosia Montana aceste sistem ingenios era structurat pe trei nivele in zona Para Carpeni si o asemenea roata este prezentata ca un lucru de senzatie la Britsch Muzeum si de atunci de atunci nu s-a mai gasit asa ceva si nu atat de complet. Roata descoperita la noi in 2004 si intreg sistemul este inca in subteran, inca la Rosia Montana, aflandu-se la cateva zeci de metri.

Acest vestigii inestimabile poate plaseaza Romania din punct de vedere al informatiilor pe care le poate furniza pentru cunoasterea economica, juridica a dreptului roman, a tehnicilor de exploatare etc, intr-o destinatie culturala unica de mare exceptie atat pentru turistii romani, cat mai ales pentru cei straini.

Acest dar oferit de stramosi, acest templu roman, este o sansa unica ce poate ajuta la relansarea turismului romanesc in special cel cultural, printr-un management eficient si mai ales printr-o promovare puternica, mai ales in afara granitelor.

Situatia prezenta.

In ciuda unor resurse naturale importante, locuitorii Muntilor Apuseni au trait in

saracie. In momentul de fata situatia zonei Rosia Montana este destul de delicata. Ca majoritatea fostelor zone miniere din tara, situatia in Rosia Montana este la fel de cenusie. Din cauza unei economi monoindustriale care cu timpul s-a degradat, zona Rosia Montana a ajuns in situatia prezenta, datorita in principal unei gestiuni slabe privita doar din perspectiva de a se obtine un profit cat mai mare intr-o perioada cat mai scurta, omitandu-se strategiile pe termen lung de dezvoltare a zonei. Tot datorita economiei mono-indutriale a zonei, piata muncii prezinta o oferta de mana de lucru slab adaptata la cererea diversificata, aparand necesitatea interventiei publice in formarea profesionala a populatiei prin reconversia fortei de munca.

Principalele probleme ale zonei se refera in special la dotarea cu elemente de infrastructura, calitatea mediului, posibilitatile de educatie, disponibilitatile de capital etc. Pentru ca zona sa inceapa sa prospere din nou ar fi nevoie de investitii numeroase si semnificative, in privinta modenizarii infrastructurii, protejarii mediului, cearii de locuri de munca, dezvoltarii unor noi ramuri economice care sa poata contribui la dezvoltarea pe termen lung a acestei zone.

Nu pana de mult Rosia Montana avea de ales intre doua cai de urmat: cea a continuarii exploatarilor minere prin metoda exploatarilor de suprafata ce ar fi adus pagube inestimabile comparativ cu ceea ce ar fi oferit si cealalta cale ar fi ca aceasta zona de o importanta culturala mondiala sa intre in circuitul turistic international. In urma numeroaselor procese, in special cu ajutorul oamenilor simpli din zona si a marilor oameni romani de cultura, s-a reusit salvarea acestei zone de la o condamnare fara egal.

Proiectul Gabriel Resource.

Proiectul Gabriel Resource, presupune exploatarea zacamantului de metale pretioase (aur si argit) de la Rosia Montana. Exploatarea presupune o exploatare miniera de suprafata, adica extragerea aurului si argintului prin metoda macinarii muntelui si prelucrarii cimice a acestuia cu cianuri. Aceast proiect ar aduce cu sine distrugerea mediului natural si a vestigiilor arhologice de o valoare mondiala existente la Rosia Montana, si astfel pierderile ce le-ar suferi Romania ar fi irecuperabile.

Pierderi pentru Romania.

Pierderi sociale

Proiectul este localizat intr-o zona populata, cu impotanta istorica si culturalapentru Romania si de interes mondial. Din aceasta cauza, nu poate fi comparat cu majoritatea proiectelor siminlare din lume, care sunt localizate in zone aride, nelocuite. Proiectul prevede stramutarea sau relocarea a 900 de familii de proprietari din Rosia Montana si satul Corna, adica aproximativ 2000 de oamani din totalul de 4000. Pierderea sociala cea mai importanta este distrugerea coeziunii comunitatii locale. Faptul ca unii trebuie sa place, iar altii raman, iar din cei care trebuie sa plece unii au rezistat ispitei banilor, altii nu, a impartit comuna in doua tabere. "Dezbina si stapaneste", o veche metoda de pe vremea romanilor este folosita cu succes pentru avansarea Proiectului. Solidaritatea, linistea din comunitate au disparut, poate pentru totdeauna, existand o mare tensiune in localitate, intre oameni, de sapte ani deja.

In Romania nu exista legislatie explicita pentru stramutarea involuntara a populatiei, dar exista politicile (recomandarile) Grupului Bancii Mondiale care sunt mai favorabile decat legile romanesti. Diferenta principala este ca legile din Romania sunt "orientate spre bunuri", adica se compenseaza bunurile pierdute, pe cand recomandarile Grupului Bancii Mondiale (Directia IFC) sunt "orientate spre mijloacele de existenta", adica oamenii stramutati trebuie repusi in conditiile de a avea mijloace de existenta decente, dupa stramutare. Problema este ca IFC a renuntat in 2002 la negocierile de finantare a Proiectului, si deci, nu mai exista siguranta ca cei stramutati de RMGC (Rosia Montana Gold Corporation) vor fi protejati.

Fara a avea toate aprobarile pentru Proiect, RMGC a trecut deja din 2002 la punerea in aplicare a planului de stramutare a populatiei, dandu-se bani pentru locuinta si atat. Exista, deja, probleme sociale grave pentru cativa care au acceptat banii. Populatia este amenintata cu expropierea pentru utilitatea publica, astfel incat unii accepta banii ca sa se mute, de teama ca vor fi mutati fortat si nu vor mai primi nimic. Comunitatea a avut deja mult de suferit din cauza acestui Proiect, care contribuie la depopularea Muntilor Apuseni, si asa o zona depopulata . Costurile sociale pe termen lung vor fi substantiale. O estimare a pierderilor de venituri arata ca pierderea veniturilor din salarii pentru populatia direct afectata de Proiect va fi aproximativ de 10 milioane USD pe an, adica 80% din beneficiile generale ale Proiectului in timpul vietii minei. Aceasta analiza nu ia in considerare contributiile sociale datorate din venit.

Crearea de noi locuri de munca de catre RMGC (Rosia Montana Gold Corporation) in timpul constructiei minei, a sapaturilor arheologice si a operatiilor miniere va genera venituri din salarii de aproximativ 16,7 milioane USD intre anii 2004 si 2020. In aceeasi perioada, pierderile de venituri pentru cei care lucreaza in mod curent in agricultura, in silvicultura, in cresterea animalelor, in industria de prelucrare a lemnului si in servicii incompatibile cu mineritul pe scara larga vor totaliza 94,7 milioane USD.

Dupa inchiderea minei, cand resursele minerale vor fi disparut, pierderea veniturilor potentiale din activitatile traditionale, care nu vor mai putea fi facute in zona, trebuie numarate drept pierderi sociale continue pentru Romania. Pe o perioada de 50 de ani, pierderile totale nete sunt estimate la 300 milioane USD.

Costurile sociale indirecte, ca de exemplu pierdera valorilor traditionale ale comunitatii, sunt imposibil de determinat, dar ar trebui sa aiba o valoare ridicata intr-o tara care respecta valorile traditionale.

Pierderi culturale

In concordanta cu "Charta de la Venetia - Charta Internationala pentru Conservarea si Restaurarea Monumenteleor si Siturilor", adoptata de ICOMOS im 1965, notiunea de monument istoric nu cuprinde doar opera arhitectonica singulara, ci si ansamblul arhitectonic urban sau rural care poarta marturia unei civilizatii particulare, a unei evolutii distincte sau a unui eveniment istoric. Nu se refera doar la opere mari de creatie sau a unui eveniment istoric, ci si la opere mai modeste, care in decursul timpului au capatat o semnificatie culturala. Este cazul monumentelor de la Rosia Montana si Abrud.

Pierdera patrimoniului arheologic si natural, care nu se va putea inlocui vreodata, trebuie masurate ca un cost pentru Romania. Costul economic al acestui patrimoniu depinde de interesul tarii in pastrarea si valorificarea lui culturala.

Pierderi de mediu

In mineritul aurifer, resursele naturale (pamantul, mineritul, padurile, aerul, apa)

sunt intrari in sistem, iar iesirile sunt: aurul, eroziunea solului, emisiile in aer, poluarea

aerului. Folosirea si distrugerea resurselor naturale, cat si efectele distrugerii asupra

mediului trebuie sa fie cunatificate in costuri pentru economia nationala.

Evalaurea acestor costuri trebuie sa ia in consideratie:

pierderea (temporara sau permanenta) a resurselor disponibile pentru alte utilizari;

costul remedierii distrugerilor mediului, inculsiv reabilitarea carierelor, curatarea raurilor poluate de drenarea apelor acide etc.

Guvernul are datoria sa cantareasca cu grija costurile pierderilor de resurse naturale

disponibile, inculsiv ale aurului, precum si pierderea pamantului productiv si a apei, care ar fi putut fi folosite in alte activitati alternative si durabile (agroturism).

Costurile de remediere a distrugerilor mediului sunt uriase. Oamenii de stiinta din Organizatia Cercetarii Stintifice a Commonwealth-ului (the CommoWealth Scientific Research Organization) din Australia au estimate costul remedierii siturilor abandonate care produc ape acide la 100.000 USD/ha.

Raportul dintre terenul folosit direct de catre compania miniera si aria totala afectata este 1:5. in cazul Rosiei Montane, mina va ocupa o suprafata de 1.200 ha, dar aria totala va fi de 5 ori mai mare, adica 6000 ha. Daca ne bazam pe costul estimat de cercetatorii australieni, de 100.000 USD/ha, obtinem un cost total de mediu pentru Rosia Montana de 600 milioane USD, acest cost putand fi si mai mare.

Investitia directa straina

Uzina de procesare, echipamnetele de mediu (ca de exemplu statia de tratare a apei), cele 14 autobasculante de 150 de tone si cea mai mare parte a costurilor de consultanta reprezinta importuri pentru Romania si cheltuielile se fac in exterior, generand astfel locuri de munca si beneficii altor tari, nicidecum Romaniei. Valoarea totala a acestor importuri este estimata la 300 milioane USD.

Mai mult, Minvest contribuie cu 18% la cheltuielile de capital, chiar daca aceste cheltuieli vor fi recuperate la inceperea exploatarii, ceea ce inseamna ca Minvest/statul Roman contribuie, de asemenea, la cheltuielile de capital din afara Romanie. Contributia totala a Romaniei la cheltuielile externe este de aproximativ 78 milioane USD.

Investitia directa straina este calculata ca valoare actuala a cheltuielilor de capital locale (134 milioane USD) minus cheltuielile extrene ale Minvest. Investitia directa straina estimata este de 55 milioane USD adica 12% din investitia de capital initiala de 437 USD. Acete date sunt prezentate in tabelul 3.1 de mai jos.

Valoarea estimata a investitiei directe straine in

Proiectul Rosia Montana.

Tabel 3.1

Taxe si subventii

Zona a fost declarata defavorizata, astfel orice companie care investeste aici, este scutita de la plata taxelor de profit, iar daca mai este si un investitor mare, este scutita si de plata taxelor vamale. Pe intreg parcursul exploatarii, bugetul de stat va primi in total aproximativ 160 de milioane de dolari, reprezentand beneficiile directe cumulate din redeventa de 2% si din profiturile Minvest, date prezentate in tabelele 3.2.

Beneficii directe estimate pentru Romania

Presupuneri: pret aur (USD/uncie): 275/350; pret argint (USD/uncie): 4,5/4,5

Tabel 3.2

Tabel 3.2

Sursa: Asociatia Aurarilor "Alburnus Maior": Evaluarea tehnica a proiectului, martie

(Meter Fisher, Alina Lenganer - Compatibilitatea proiectului Rosia Montana cu principiile si normel legislatiei CE si UE, Institutul de Drept European, Viena, Oct. 2002)

Pierderi de imagine externa a Romaniei

Imaginea internationala a Romaniei a fost serios afectata de accidentul de la Baia Mare, Uniunea Europeana (UE) punand tarilor candidate, intre care se numara si Romania, conditii speciale legate de respectarea stricta a acquis-ului comunitar de mediu.

Ca o consecinta directa a accidentului de la Baia Mare, UE a amendat Directiva Seveso, care reglementeza stocarea reziduurilor toxice. Acelasi accident de la Baia Mare este cauza pentru care UE pregateste reglementari privind sterilul minier. Aceste reglementari pot fi completarea directivelor existente referitoare la deseuri (Directiva Landfill, Directiva IPPC si White Paper on Environmental Liability). Directia Generala de Mediu a UE lucreaza la un proiect dedicat impactului asupra mediului al deseurilor miniere toxice in tarile candidate.

Romania a primit cateva avertizari din partea Comisiei Europene cu privire la Proiectul Rosia Montana, incluzand necesitatea de a lua o decizie care sa se bazeze pe principiul dezvoltarii durabile.

3.3.2 Beneficii pentru Romania

Beneficii directe

A fost realizata o estimare a beneficiilor economice directe pentru Romania (tabelul 3.2), bazata pe ultimele informatii disponibile de la RMGC, publicate in februarie 2003, dupa realizarea studiului de pre-fezabilitate (Project Basic Engineering Study-BES).[3]

Comparate cu studiile precedente, rezultatele BES arata ca performanta economica a companiei este serios afectata de cresterile majore ale costurilor de capital si de operare, precum si de intarzierile in plan de productie.

Costurile de capital initiate erau estimate la 253 milioane USD, ajungand in prezent la 437 milioane USD, in timp ce constructia Proiectului a fost amanata la aceea vreme cu 1,5 ani, de la inceputul lui 2003, la mijlocul lui 2004. La un pret al aurului de 300 USD/uncie si considerand o scadere de 5%, valoarea neta actuala a Proiectului a scazut de la 646 milioane USD la 272 miloane USD, in timp ce rata interna de rentabilitate a scazut de la 35,8% la 14,8%.

Toate acestea arata ca valoarea Proiectului a fost redusa cu aproximativ 60% fata de estimarile initiale optimiste, beneficiile directe potentiale pentru Romania fiind, si ele, afectate in mod inevitabil de aceasta scadere a performantei Proiectului. Guvernul roman participa la proiect cu 18%, prin Minvest, care nu dispune de resurse financiare si, de aceea, nu participa financiar la costurile de investitii.

Totusi, Minvest, ca actionar, va trebui sa plateasca partea sa de 18% din cheltuielile de capital initiale, inainte de a obtine profit. Simplul fapt ca valoarea capitalului a sarit cu 184 milioane USD determina un efort aditional pentru Minvest de 33 milioane USD. Mai mult, perioada de recuperare a investitiei este acum de 3,7 ani, ceea ce inseamna ca Minvest nu va avea profit inainte de sfarsitul celui de-al patrulea an de exploatre. Astfel, la sfarsitul anului 2009, Minvest nu va avea resurese financiare suplimentare obtinute din Proiect.

Beneficiile directe estimate pentru Romania pe durata totala a Proiectului (16,2 ani) sunt prezentate in tabelul 3.2 in funtie de evolutia pretului aurului, aceste beneficii fiind estimate, succint, dupa cum urmeaza:

Pretul aurului Beneficii pentru Romania

275 USD/uncie 170 milioane USD

300 USD/uncie 200 milioane USD

350 USD/uncie 263 milioane USD

La un pret mediu al aurului de 300 USD/uncie, beneficiile anuale pentru Romania vor fi mai mici de 13 milioane USD.

Dupa incheierea "Raportului de evaluare a impactului de mediu" si a "Studiului de fezabilitate detaliat " costurile de capital au crescut, inregistrandu-se astfel o noua scadere a performantei Proiectului si implicit a beneficiilor.

Beneficii indirecte

a. Revitalizarea zonei

Proiectul minier nu foloseste resurse procesate local, principala materie prima in activitatea minei fiind minereul, care este direct procesat de companie, cu propriile echipamente de import. Unele produse chimice ar putea fi achizitionate din Romania, dar acest lucru nu va avea un impact semnificativ asupra industriei chimice locale.

Produsul final al Proiectului este aurul, dar in Romania nu exista o piata de desfacere a aurului si nu exista o industrie de procesare a acestuia. In plus, BNR a anuntat oficial ca rezervele nationale de aur sunt suficiente, astfel pietele de desfacere ale productiei obtinute din aceasta exploatare vor fi in strainatate si compania va exploata aproape intreaga productie.

Mai mult decat atat, existenta unei acitivitati miniere de asemenea proportii ii descurajeaza pe alti potentiali oameni de afaceri sa investeasca in regiune. Pe langa minerit, regiunea are un potential semnificativ si imediat pentru o dezvoltare bazata pe turism (agroturism si turism cultural), precum si pentru activitati economice bazate pe cresterea animalelor si prelucrarea lemnului. Aceste activitati alternative un pot fi dezvoltate intr-o zona in care mediul inconjurator (apa, sol, aer) va fi afectat in mod considerabil de activitatea de tip miner. Mina, in special din cauza ca este la suprafata, exclude dezvoltarea potentiala a unor activitati diversificate si de durata, care ar putea oferi locuri de munca si venituri populatiei.

Oricat de sigure ar fi masurile de protectie a mediului pe care le-ar lua orice companie miniera, nici un investitor si nici un turist nu-si va asuma riscul sa vina in apropierea unei mine de aur care utilizeaza cantitati mari de cianuri. In plus, dupa inchiderea minei, populatia ramasa in zona va fi afectata de un somaj total, intr-o zona distrusa pentru sute de ani, intr-o comunitate distrusa.

b. Ocuparea fortei de munca

Tehnicile moderne de exploatrea a aurului, bazate pe cianuri, necesita un numar mic de angajati, fiind posibil ca nivelul de ocupare a fotei de munca sa nu depaseasca 300 de angajati.

Ca orice Proiect in care partea straina are majoritatea, aceasta va veni si cu forta de munca necesara pentru acele locuri de munca care sunt cel mai bine platite. In situatia in care, datorita continutului slab de aur si argint in minereu, se va pune problema scaderii costurilor, varianta reduceii numarului de angajati va fi prima in calcul, ceea ce va aduce la o scadere a numarului locurilor de munca pe termen lung.

Problema locurilor de munca este critica in zona, deoarece programata inchidere a minei de stat existente la Rosia Montana va afecta 800 (775) de muncitori. Mai mult, inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni va afecta alti 1500 de mucitori. Sarcina disponibilizarii a 2300 de muncitori si a compensarii lor va reveni bugetului de stat al Romaniei. Angajarea a 300 de oameni nu va fi simtita si nu va solutiona problema locurilor de munca, in conditiile in care 2000 de oamnei vor ramane fara ocupatie si venituri.

Distrugerea terenurilor agricole si a padurilor, care ofera o sursa de venituri pentru populatia locala, va genera si mai multa saracie. In peritada 1997-1999 a avut loc prima restructurare a fortei de munca din minerit, in urma unui decret guvernamental. Cei care au beneficiat atunci de pachetul financiar oferi in compensatie de guvern au devenit fermieri. Standardele lor de viata sunt relativ scazute, dar au suficient teren , animale, resurse forestiere pentru a-si hrani familiile si a-si asigura caldura in timpul iernii, prin stramutare insa ei si-ar pierde terenurile, murind de foame.

Aceasta problema sociala trebuie solutionata de catre Guvern cu sprijinul Bancii Mondiale, ce desfasoara un program social pentru ajutorarea zonelor miniere prin imprumuturi care vor trebui rambursate de Guvern impreuna cu dobanzile aferente. Exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana nu va solutiona problema locurilor de munca, ci , dimpotriva, va genera o rata a somajului mare si saracire considerabila a populatiei. Diferentele majore de nivel de trai intre majoritatea aflata in somaj si putinii angajati ai companiei miniere, crea si mai multe tensiuni sociale.

3.3.3 Riscuri pentru Romania

Viabilitatea financiara a proiectului se situeaza cu mult sub standardele acceptabile pentru un proiect care include riscuri inerte, cum este mineritul aurifer. In primele estimari al Minproc, rentabilitatea Proiectului varia de la fezabil la marginal fezabil, in funtie de pretul aurului. Daca Proiectul ar fi mai putin nociv pentru mediul inconjurator si s-ar accelera procesul de stramutare, atunci costurile ar creste atat de mult incat Proiectul nu ar mai fi profitabil din punct de vedere financiar. In continuare vom analiza pe scurt riscuri majore ale acestui Proiect minier.

3.3.3.1 Riscul financiar

Riscul incapacitatii de plata al RMGC

Gabriel Resources, comapnia mama RMGC, se confrunta cu serioase dificultati financiare. Bugetul pentru anul 2003 este de 70 milioane USD. In cadrul conferintei desfasoarata pe 26 februarie 2003, Gagriel Resources a anuntat ca a inceput anul cu numai jumatate din resursele banesti necesare, ceea ce insemna ca are nevoie sa atraga 35-40 milioane USD pentru a acoperi cheltuielile anului 2003.

Mai mult, Gabriel Resouces nu are fonduri pentru a incepe faza de dezvoltare (de construtie) a Proiectului, cea mai mare parte din suma necesara trebuind sa fie obtinuta din imprumuturi comerciale (300 milioane USD din finantare comerciala). Pentru a avea acees la aceasta, contributia Gabriel Resources la capital va trebi sa fie crescuta cu 100 milioane USD, dar luand in considerare valoarea scazuta a Proiectului si rapoartele negative ale analistilor, sunt mici sanse ca Gabriel Resources sa fie capabila sa atraga aceste fonduri.

Guvernul roman are datoria sa verifice capacitatea financiara (bonitarea) a unui potential investitor, mai ales cand acesta vine cu un proiect miner cu riscri foarte mari.

Riscul inchiderii inainte de termen a minei

In cazul in care Proiectul demareaza faza de contructie si apoi de productie, exista riscul mare ca sa se inchida operatiile dupa sase ani, deoarece costurile operationale vor evolua de la 103 la 145 USD/uncie in timpul primilor 6 ani, ca apoi sa creasca in perioada anilor 7-16 la o medie de 196 USD/uncie, rezultand o descrestere a profitabilitatii minei.

Cresterea in costurile operationale va aparea de indata ce compania va incepe exploatarea resurselor cu un coeficient mic de aur si argint. Asa cum se vede in tabelul 3.3, cresterea in costurile de productie dupa anul 6 va cauza descresterea profitului cu 47%, pentru un pret al aurului de 300 USD/uncie (52% reducere de profit).

Costul de productie si proiectiile profitului (anii 1-16)

Tabel 3.3

3.3.3.2 Riscuri de mediu

Riscul poluarii panzei freatice

Scurgerile de ape acide datorate mineritului de roca sunt aprecitate ca fiind cele mai mairi probleme ecologice asociate cu mineritul. Daca haldele de steril vor deveni acide, atunci apa acida va produce contaminarea panzei freatice. Exista o incertitudine considerabila in a determina costurile pe termen lung ale tratarii apei acide, asa ca guvernul isi asuma un risc semnificativ in cazul in care aceste costuri sunt subestimate, el fiind nevoit sa acopere costurile crescute daca nu mai are cine sa-si asume responsabilitatea, cum este adesea cazul.

Riscul ruperii barajului de decantare

Aceasta nu este cel mai sigur tip de baraj in sensul oferirii unei stabilitati in timpul unor cutremure (David Chambers). In orice regiuni muntoase, exista de obicei un potencial seismic semnificativ, iar iazurile de decantare, spre deosebire de rezevoarele de apa, trebuie sa fie in asa fel construite incat sa isi poata mentine "incarcatura" pentru totdeauna. Barajul este de aporximativ 2 Km in amonte de orasul Abrid. O ruptura majora sau catastrofaza a barajului ar putea duce la pierderi semnificative de proprietati si posibil de vieti omenesti. De exemplu, in anul 1998 barajul de steril s-a rupt la mina Los Frailes din Spania, raspandind 5 milioane metro cubi de deseuri toxice in raul de langa Parcul National Donna. Inundatiile au afectat 5000 - 7000 ha de teren Arabia si balta, omorand 26 tone de peste.

Riscul alunearilor de teren

Structura geologica de sub localitatea Rosia Montana este formata din roci care nu permit exploatarea la suprafata (rocile sunt constituite din amrne, argile, gresii si gipsuri badenian care stau pe Wildflysch predominant argilo-grezos (campanian)); in urma escavarilor, apa de la ploi va patrunde la nivelele inferioare si terenul va aluneca.

3.3.4 Dezvoltarea durabila

Porivit definitiei acceptata de specialisti, dezvoltarea durabila este acel tip de dezvoltare a generatiilor actuale care nu compromite posibilitatile si resursele generatiilor viitoare. "Criteriile de la Copenhaga" ale Uniunii Europene plaseaza promovarea dezvoltarii durabile drept criteriu de baza al acceptarii de noi membri. Proiectul, prin dezvoltarea monoindustriala pe care o implica, va duce la degradarea culturala, economica si sociala a zonei, precum si la izolarea ei. In numai 10 pana la 16 ani, devastarea mediului inconjurator (apa, aer, sol) si crearea in zona a unui anumit tip de infrastructura miniera, care nu mai poate fi folosita pentru alte activitati, cum ar fi agricultura montana sau agroturismul, vor distruge sansele Rosiei Montane pentru un viitor durabil.[7]

Raportati la cei 2000 de ani de existenta a localitatii, cei 16 ani de viata ai minei (care vor distruge fizic zona) nu reprezinta nimic. Deci , timp de 2000 de ani zona a existat, s-a dezvoltat, s-a incarcat de istorie, este cunoscuta in toata lumea, apare in toate cartile de geografie, si acum un proiect de exploatare a zacamantului aurifer din zona vine sa spulbere totul, sa nu lase nimic urmasilor, ca si cand lumea se termina de aici in 20 de ani. Prin urmare, Proiectul nu contribuie la bunastarea economica si sociala a comunitatii din Rosia Montana sau a regiunii, ci intarzie numai cautarea unor solutii economice cu adevarat durabile pentru zona. Proiectul este opus conceptului de dezvoltare durabila, produce un dezastru durabil.

Analiza situatiei "fara Proiect"

In absenta Proiectului,daca actuala mina este inchisa (sau functioneaza pe un spatiu limitat, modernizata si ecologica) si ca urmare a nefericitei reclame, facuta localitatii Rosia Montana de dezbaterile pro si contra Proiectului, apreciem ca zona se va dezvolta rapid. In continuare sugeram cateva actiuni de dezvoltare durabila a zonei.

1. Asa cum antreprenorii cautatori de aur din America au facut bani vanzand tarnacoape si lopeti minerilor, tot asa se pot face bani buni, nu din explotarea aurului, ci din serviciile auxiliare. Aurul are asa o atractie la oameni, incat adesea se pot obtine mai multi bani pe termen lung dintr-o mina inchisa (sau inca nedeschisa), prin turism si hoteluri, decat dintr-una care functioneza. Astfel, se poate crea un centru (turistic, comercial, cultural, istoric) cu tematica "AURUL", cuplat cu un parc arheologic,care sa conserve si sa studieze vestigiile romanilor din zona Rosia Montana si nu numai. Reamintim ca galeria miniera romana din masivul Orlea este de mult in circuitul turistic al zonei. In Rosia Montana (cel mai vechi sat minier, 131 e.n) exista 42 de case cu valoare de patrimoniu (monumente istorice), iar in Abrud 4.

2. Se poate crea un circuit turistic al regiunii, cuplat cu un circuit turistic al Romaniei care sa lege localitatile cu vestigii romane. Corelat, propunem crearea Asociatiei pentru Arheologia Romana, care sa pastreze, sa dezvolte si sa promoveze "Romania Romana".

3. In lipsa exploatarii aurului, care polueaza zona, se va putea dezvolta agroturismul, cultura plantelor medicinale si a ciupercilor, mica industrie de colectare si prelucrare a laptelui, industria textila, industria lemnului, artizanatul, pescuitul in tauri. Exista un surplus de productie animala in regiune, care poate genera dezvoltarea industriei aferente.

4. Se pot infiinta magazine cu flori de mina si alte suveniruri legate de mineritul aurului si argintului. Se pot infiinta crescatorii de cai, firme de inchirieri biciclete, pentru deplasarea cu mijloace durabile a turistilor pe trasee montane.

5. Se poate reabilita mocanita de pe linia Turda-Abrud si folosi in scopuri turistice si de transport marfa.

6. Se impune si organizarea de cursuri si seminarii de instruire pentru localnicii care doresc sa primeasca turisti, atragerea de fondri (prin proiecte de dezvoltare comunitara) pentru aducerea la standarde competitive a locuintelor in care vor fi cazati turistii si pentru modernizarea infrastructirii (de transport si utilitati publice). Este necesara monitorizarea pemanenta a activitatilor turistice, pentru o dezvoltare durabila a acestora, pentru pastrarea autenticitatii zonei.

7. In ziarele mai vechi din epoca se aminteste de posibilitatea folosirii haidelor de steril in industria portelanului, lucru ce ar trebui verificat.

Perspectiva includerii zonei in patrimoniul UNESCO

Pentru salvarea Rosiei Montane s-au pronuntat peste 1000 de arheologi si istorici din tara si din lumea intreaga si ICOMOS a dat o rezolutie in acest sens in decembrie 2002. Din discutiile purtate, arheologii au ajuns la concluzia existentei posibilitatii declararii zonei ca "Peisaj cultural evolutiv" si inscrieri ei ca atare in Patrimoniul UNESCO. S-au facut demersuri in februarie 2003 la Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, solocitandu-se demararea procedurilor pe langa UNESCO - Paris, raspunsul fiind favorabil, urmand ca o echipa mixta sa redacteze propunerea.

In urmatorul tabel 3.4 vom prezneta impactul asupra zonei Rosia Montana din perspectiva costurilor si pierderi.

Impactul proiectului Rosia Montana, costuri si pierderi.

Tabel 3.4.

Sursa: Asociatia Aurarilor "Alburnus Maior": Evaluarea tehnica a proiectului, martie

(Meter Fisher, Alina Lenganer - Compatibilitatea proiectului Rosia Montana cu principiile si normel legislatiei CE si UE, Institutul de Drept European, Viena, Oct. 2002)

Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare minera de la Rosia Montana rezulta ca proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de "interes public in beneficiul economic al tarii" iar beneficiile de interes privat nu justivica riscurile si duc la concluzia ca initiativa trebuie abandonata inainte de a procuce consecinte dezastruoase iremediabile.

Drept urmare a celor ce urmau sa se desfasoare in Rosia Montana, o parte din populatia locala si un numar de organizatii au pornit unui procesc impotriva companiei Gabriel Resources. Acest proces a decurs pe periaoda mai multor ani, fiind castigat cand de o parte cand de cealalta si hotararea judecatoreasca revocatata tot de atatea ori. In cele din urma, se pare, ca in sfasit, Curtea de Apel Alba a decis retragerea autorizatiei de exploatare la Rosia Montana pentru firma Gabriel Resources. Curtea de Apel Alba a decis in favoarea Acosiatiei Alburnus Maior, care se lupta de ani de zile pentru a pastra perimetrul de la Rosia Montana nepoluat de cianurile celor 251 de sonde instalate de Gabriel.

Firma canadiana pierde astfel dreptul de a fora in cele 251 de puturi in zonele Rosia Montana si Bucium. Intreaga decizie s-a bazat pe faptul ca statul roman nu ar fi avut beneficii din acest proiect. Dimpotriva, pe langa pierderile financiare, sociale, de mediu, trebuiau luate in cosiderare si cele culturale (disparitia unor vestigii arheologice de valoare inestimabila si elemente de parimoniu cutural si istoric).

Procesul s-a bazat de asemenea pe dezvaluirea faptului ca cei de la Gabriel si Rosia Montana Gold Corporation si-au incadrat ilegal cele doua proiecte de exploatare, pentru 59, respetiv pentru 192 de sonde, sustinand ca acestea se incadreaza la categoria de lucrari cu "impact redus asupra mediului". Astfel sa speram ca Rosia Montana a fost salvata de la disparitie.

Stadiul de dezvoltare a turismului in zona Muntilor Apuseni - Rosia Montana.

Judetul Alba detine un potential turistic deosebit. Numeroasele vestigii istorice, monumente de arta si valoare modiala (cetatea bastionara in stil Vauban, Muzeul Unirii, Bibilioteca Bathzaneum din Alba Iulia, muzeele de istorie de la Blaj si Aiud, Campia Libertatii de la Blaj, situl arheologic de la Rosia Montana - de o valoare inegalabila in lume, etc.), pitorescul Vailor Ampoiului, Ariesului si Sebesului cu forme carstice (pesteri, chei) si frumusetea masivelor muntoase Apuseni si Sebes, Ghetarul de la Scarisoara, baile sarate de la Ocna Mures, toate constituie puncte de atractie pentru turisti.

Cele mai bune forme de turism ce poate fi practica in aceasta regiune este turismul cultural, agroturismul si turismul rural. Turismul cultural este strans legat de existenta pe teritoriul judetului a unor monumente si manifestari prin care se asigura promovara valorilor din acest teritoriu. Pot fi amintite aici manifestarile organizate cu ocazisa "Targului de fete" de pe Muntele Gaina, Festivalul de poezie "Lucian Blaga" de la Sebes, Festivalul strugurilor etc si cunoasterea dreptului, vietii soviale si a culturi romane prezente la tot pasul in zona Rosia Montana.

Ca in multe alte regiuni al Romaniei, gradul de dezvolatre a turismului este scazut, aceasta datorandu-se in special: infrastructuri existente, deteliorarii bazei hoteliere existente, prestarea unor servicii de calitate inferioara, aceasta datorandu-se in principal folosirii unui personal fara pregatire in domeniu, gestionare bazelor de cazare existente de catre un personal neadecvat si lista poate continua.

Baza tehnico-materiala a turismului in judetul Alba, nu putem spune ca se deosebeste foarte mult de ceea ce exista in acest domeniu la nivel national.

Pentru a observa mai bine in ce stadiu de dezvoltare se afla turismul in zona Muntilor Apuseni - Judetul Alba, vom prezenta in continuare cativa indicatori specifici turismului pe o perioada de 7 ani pentru a observa evolutia acestei ramuri. Acesti indicatori vor fi prezentati in tabelele ce vor urma:

Capacitatea si activitatea de cazare turistica - Judetul Alba.

Tabel 3.5.

Sursa: Institutul National de Statistica, Directia Regionala de Statistica - Judetul Alba - Statistici Judetene - Turism.

Conform datelor prezentate in tabelul de mai sus, se poate observa cu usurinta ca numarul locurilor de cazare au inregistrat scaderi in ultimii ani, fata de anul 1995, diminuandu-se capacitatea de cazare cu 694 de locuri in ultimi zece ani. Concomitent s-au inregistrat scaderi in randul sosirilor si inoptarilor. Astfel numarul sosirilor de turisti in 2005 fata de 1995 a fost de 56 de mii de turisti, ceea ce inseamna scaderea numarului sosirilor de turisti in 2005, insemnand mai mai mult de jumatate fata de numarul sosirilor inregistrat in 1995. Aceea evolutie a fost inregistrata si in cazul innoptarilor, astfel numarul de innoptari a scazut de la 168,8 de mii in 1995 la 95 de mii in 2005. Se mai observa deasemena ca indicele de utilizarea neta a capacitatii in fucntiune are valori in 2005 mai mici decat cele din 1995. Insa cu toate aceste se observa ca acesta a inregistrat cresteri incepand cu anul 2000, marindu-se in fiecare an, astfel ajungand la valoare de 26,1 % in anul 2005.

Din cele prezentatea mai sus putem spune ca turismul in zona a inceput sa se revitalizeze, cu toate ca numarul locurilor de cazare a scazut, indicele de utilizare neta a capacitatii in functieune are valori din ce in ce mai promitatoare, crescand in fiecare an.

Populatia ocupata civila, pe activitati ale economiei - Judetul Alba.

Tabel 3.6.

Mii de persoane.

Sursa: Institutul National de Statistica, Directia Regionala de Statistica - Judetul Alba - Statistici Judetene - Forta de munca.

Datele oferite de tabelul 3.6 ne arata ca numarul populatiei ocupate in turism a cunoscut cresteri semnificative in anii 2004 si 2005, putem spune ca numarul persoanelor ce lucreaza in turism aproape s-a dublat in 2005 fata de 2003. Putem spune deasemnea, ca totusi, cu toate ca numarul populatiei ce lucreaza in turism (hoteluri si restaurante) a crescut in ultmi ani, ponderea acesteia la nivelul economiei judetului este destul de mica, reprezentand doar 1,75%.

Numarul mediu al salariatilor, pe activitati ale economiei nationale - Judetul Alba.

Tabel 3.7.

Numar persoane

Sursa: Institutul National de Statistica, Directia Regionala de Statistica - Judetul Alba - Statistici Judetene - Forta de munca.

Datele oferite de tabelul 3.7 ne arata numarul mediu al salariatilor in turism, care s-a redus drastic in perioada 1995-2000. Incepand cu anul 2002 se observa ca nu numarul mediu al angajatilor in turism a inceput sa creasca, marindu-se de la an la an ajungand in anul 2005 la 1.265 de persoane. Tinandu-se cont de ritmul de crestere se poate prognoza ca numarul celor ce vor lucra in tusim va creste simtitor.

Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale - Judetul Alba.

Tabel 3.8.

Rol/salariat

Sursa: Institutul National de Statistica, Directia Regionala de Statistica - Judetul Alba - Statistici Judetene - Veniturile populatiei.

Datele furnizate de tabelul 3.8 ne ofera informatii cu privire la castigul salarial moninal mediu net lunar al angajatilor din turism. Se poate observa cu usurinta ca, salarizarea personalului angajat in activitatea turistica este scazut aflandu-se sub media din totalul economiei. Acest factor putem spune ca influenteaza negativ calitatea serviciilor si prestarilor personalului din turism. In toti anii de analiza se observa ca, castigul personalului din turism este net inferior mediei pe total economie. Pentru o mai buna motivare a pesonalului ar fi recomandat ca beneficiile banesti a celor angajati in turism sa creasca macar la nivelul mediei din totalul economie.