ACTIVITATILE ECONOMICE CARACTERISTICI GENERALE INDUSTRIA

ACTIVITATILE ECONOMICE

CARACTERISTICI GENERALE

INDUSTRIA

Europa se caracterizeaza printr-o economie dezvoltata.Gradul de industrializare, desi variat, este ridicat in majoritatea tarilor continentului; agricultura este, intr-o mare masura, intensiva ,mai ales in tarile Europei de Vest, Nord-Vest, si Centrale; caile de comunicatie se includ intr-o retea complexa si diversificata ;legaturile economice reprezinta o dinamica ampla si diferentieri de la o tara la alta; activitatile turistice si eficenta acestora variaza in limite foarte largi, de la o tara la alta ;tarile vest-europene dispun de mari venituri nationale.

In Europa se disting doua categorii de state: state dezvoltate, cu populatie dominant urbana si nivel de instructie foarte inalt; state aflate intr-o situatie de tranzitie, cu caracteristici comune tarilor dezvoltate (nivel de instructie inalt si unele ramuri de varf) si elemente ale subdezvoltarii (asistenta sociala deficitara, proportie importanta a populatiei rurale si eficenta economica partial redusa).

In ultima perioada, evolutia rapida a structurilor industriale a reclamat tot mai mult mutatii tehnice in cadrul unei ramuri, insotite de mutatii financiare si geografice, precum si reconversia regionala, ca urmare a declinului unei activitati dominante, bazate pe vechile industrii axate pe carbune si minereu de fier sau textile, in Middlands, Franta, Lorena, care presupun restructurare si respecializarea fortei de munca.

Europa dispune de variate substante minerale utile insa numai unele din ele prezinta reserve importante in unele tari:petrol si gaze naturale in Rusia, Marea Britanie, Norvegia, carbuni in Germania si Polonia, minereu de fier in Suedia, Rusia etc.

Industria Europei

►Industria extractiva

Resursele energetice ale Europei se identifica prin combustibili solizi, lichizi si gazosi.

. Carbunii au reprezentat sursa de energie care a declansat prima mare revolutie industriala din vestul Europei in secolul al XVIII-lea. Apogeul utilizarii carbunilor a coincis cu extinderea cailor ferate si cu utilizarea navelor propulsate cu vapori. Consumul de carbune s-a diminuat in secolul al XX-lea , odata cu valorificarea resurselor de petrol si gaze naturale, precumssi a energiei hidraulice. Insa epuizarea mai rapida a resurselor de petrol si gaze naturale a adus o relansare a productiei de carbune, mai ales in tarile cu rezerve importante. In spatiul European, se individualizeaza doua regiuni importante de productie carbonifera:

- nord-vestul Europei , cu Middlands-in Anglia, Ruhr-in Germania , Silezia-in Polonia si Cehia , cu peste 500 de milioane de tone/an;

- sudul Ucrainei (Donbass) si al Federatiei Ruse, cu circa 200de milioane de tone/an, in care carbunele superior este reprezentativ.   

Petrolul are o distributie inegala in spatiul European, doua regiuni fiind semnificative sub aspectul rezervelor si al productiei:

Bazinul caspic (Caucazul de Nord) si Bazinul Uralului (Bashkiria);

Bazinul Marii Nordului, cu exploatari submerse ce apatin Marii Britanii si Norvegiei. Exploatari din adancul marilor realizeaza si alte tari: Danemarca, Romania, Spania, Grecia.

Distributia rezervelor si a exploatarilorde gaze naturale se aseamana si se apropie mult de cea a bazinelor petroliere. Europa dispune de reserve modeste de gaze naturale.

Principalul sistem European de gazoducte este dependent de aria de extractie din Bazinul Marii Nordului si din nordul Olandei. In acest spatiu, se impun productiile Marii Britanii(105 miliarde m), ale Olandei (68 de miliarde m) si ale Norvegiei(51 de miliarde m). Cu productii mai mici sunt Germania, Romania, Italia.

. Hidroenergia este o forma moderna de utilizare a energiei relativ recenta. Europa inregistreaza cel mai ridicat grad de utilizare a energiei apei raurilor in Elvetia si Germania, urmate de Norvegia.

. Energia mareelor este valorificata in mod limitat. In vestul Frantei, pe raul Rance, functioneaza o centrala mareomotrica.

. Energia geotermica este larg utilizata in Islanda, pentru producerea energiei electrice si termica.

. Energia nucleara are o larga reprezentare in Rusia si Franta, fiind sustinuta de resursele importante de uranium pe care le au aceste tari.

► Materiile prime de origine minerala se definesc prin variate caracteristici:

.scaderea productiei de minereu de fier din Ucraina si Rusia, Franta si Suedia;

.declinul productiei de minereu de mangan, crom, cobalt.

Europa dispune de reserve limitate de minereuri neferoase. Asa se explica faptul ca multe tari importa minereuri neferoase sau metale neferoase din afara continentului.

Cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume se afla la Kursk-Belgorod(Rusia), urmate de cele de la Krivoi Rog(Ucraina), in timp ce la Nikopol(Ucraina) se gaseste cel mai important zacamant din lume. Rezerve importante de plumb si zinc se cunosc in Europa insa productia acestora a scazut. Principalul producator de aluminiu din Europa este Norvegia.

De asemenea, Europa dispune de importante rezerve de substante nemetalifere: apatite in Peninsula Kola(cele mai bune din lume), saruri de potasiu, sulf, magnezit, sare.

► Metalurgia europeana prezinta caracteristici distincte:

.capacitatile siderurgice construite in regiunile miniere vechi au fost supuse reconversiei in ultimele decenii : Silezia, Middlands, Alsacia, Donbass;

. capacitate siderurgice au fost construite in arii portuare: Galati, Dunkerque, Taranto, din cauza importului de materii prime;

.statele dezvoltate si-au extins capacitatile de obtinere a otelurilor aliate, inalt aliate, inoxidabile, in timp ce tarile mai putin dezvoltate produc, cu precadere, oteluri brute.

Productia siderurgica este concentrata in nord-vestul Europei si in Donbass, unde se impun Germania, Franta, Ucraina si Anglia.

In metalurgia neferoasa, tendinta generala vizeaza cantonarea operatiilor de concentrare si reducere a minereului de cupru si bauxite in tarile producatoare, in timp ce tarile dezvoltate au mai mult in atentie obtinerea metalului brut si a aliajelor; este vorba de cuprul, plumbul si zincul rafinate, obtinute in Germania, Belgia si Franta.

► Industria chimica prezinta cateva caracteristici generale:

.automatizare avansata impusa si de manipularea unor substante nocive, cu precadere in tarile dezvoltate, in timp ce in tarile in dezvoltare domina productia petrochimica sau de ingrasaminte chimice;

.tendinta de localizare a productiilor toxice in tarile in dezvoltare, precum produsele clorosodice si pesticidele;

. farmaceuticele, produsele de lux si cosmeticele prezinta o localizare independenta in cadrul metropolelor;

.carbochimia este o ramura in continua dezvoltare in regiunile cu productii mari de carbune superior si vizeaza produsele utilizate de noile tehnologii: grafitul artificial, in centre din Bavaria si de pe Valea Rinului, Moscova, Paris; fibre carbonice, diamante artificiale, in orasele: Amsterdam, Anvers, Londra,Lisabona si Sankt Petersburg; cocs, gudroane, ulaiuri speciale, fibre chimice;

.petrochimia ramane cea mai importanta ramura a chimiei grele, cu o larga reprezentare in Franta (pentru cauciucul sintetic), Marea Britanie, Germania, Rusia si Franta (pentru mase plastice, rasini sintetice, fibre si fire sintetice), la care se adauga, in Romania si Polonia, produsele clorosodice, iar in Rusia, Germania si Franta- ingrasaminte chimice.

► Industria constructiilor de masini se impune printr-o gama diversa de produse si este specifica tarilor dezvoltate.

O tendinta tot mai evidenta este miniaturizarea mecanicii fine si automatizarea, in regiunile lipsite de resurse metalurgice, dar bogate in resurse umane inteligente si creative: Danemarca, Elvetia, Austria, Olanda. La productia de masini-unelte si echipament industrial, exceleaza Germania si Franta. Industria de material rulant se impune in numeroase centre de productie din Ucraina, Rusia,Marea Britanie, Franta, Germania, Romania, Polonia. Productia de autovehicule reprezinta o industrie indiferenta la provenienta materiilor prime, dar sensibila fata de pietele de desfacere, fiind larg reprezentata in Franta, Germania, Italia, Spania, Polonia, Cehia, Romania, Suedia. Constructiile navale s-au extins in planul productiei prin specializarea in constructia vaselor de pescuit (Danemarca, Olanda, Islanda), a vaselor metaniere(Franta), a vaselor portcontainer(Germania). Productia de masini si utilaje agricole are o larga reprezentare in multe tari europene. Industria aeronautica este concentrate mai ales in Franta, Marea Britanie si Germania. Integrarea acestei industrii in complexele militare si industriale ale tarilor producatoare este o realitate, incepand cu Rusia, Germania, Marea Britanie.

► Industria materialelor de constructii este dominant reprezentata prin productia de ciment, care cunoaste o explozie continua, ca urmare a necesarului de constructii si lucrari publice in toate tarile europene. De asemenea, produsele de ceramica, sticla si prefabricare se obtin in cantitati mari, in raport cu piata de desfacere si calitatea acestora.

► O caracteristica a industriei lemnului si a produselor derivate o constitue dispersia maxima a centrelor si a unitatilor de prelucrare in zonele de exploatare a materiei prime, in Romania, Finlanda, Suedia, Germania, Italia, Rusia, Franta, Spania etc.

► Localizarea industriei textile se suprapune, in multe situatii, pe vechile arii cu activitati manufacturiere traditionale, in Anglia, Franta, Flandra, dar si in centre din alte tari: Lodz, Sibiu, Milano, Barcelona, Munchen, Moscova, Bialystok etc. Industria bumbacului se impune in tarile europene pe baza importului si are o veche traditie in centre consecrate: Manchester, Lille-Roubaix, Milano,Hamburg-Bremen, Lodz, Anvers, Barcelona. In industria lanei, o veche traditie o au Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, iar in industria matasii naturale- Italia, Franta, Elvetia.

►Industria alimentara are cea mai mare distributie spatiala, localizarea acesteia fiind legata de ariile de productie si de marile piete de consum. Uleiurile vegetale, carnea si derivatele din carne, laptele si produsele lactate se produc si prelucreaza in numeroase centre din toate tarile europene.

Industria Romaniei

Romania dispune de resurse minerale variate dar reduse exceptand sarea si materialele de contructie-marmura, bazalt, calcar.in anumite perioade, Romania s-a inscris in randul principalilor producatori de petrol, gaze naturale,sare.

Industria prelucratoare s-a bazat pe traditia mestesugareasca si resursele de sol si subsol si s-a amplificat in timpul regimului de industrializare socialista. Prelucrerea aurului si a sarii, a unor roci de constructie, prelucrarea lemnului, industria lanii, a zaharului, a moraritului au o veche traditie.

Industria metalurgica

Siderurgia. Primele furnale au fost contruite acum 200 ani la Resita apoi Hunedoara. Cunoaste o dezvoltare puternica dar pe fondul unei lipse de materii prime-apar mari combinate la Galati, Calarasi.

Metalurgia neferoasa. Cea mai importanta subramura este cea a aluminiului la ALRO Slatina pe baza de alumina de la Oradea ce utilizeaza bauxita din padurea Craiului si de la Tulcea din import.

Metalele pretioase se gasesc in Muntii Metaliferi ( Sacaramb, Baita, Rosia Montana).

Industria constructiilor de masini a devinit in perioada socialista principala ramura a industriei romanesti afirmandu-se pentru utilaj petrolier la Ploiesti, masini unelte-strunguri la Arad, Bucuresti, Targoviste, rulmenti la Brasov, Barlad, Ploiesti, locomotive la Resita, vagoane de metrou la Arad si Bucuresti, autoturisme la Craiova si Pitesti si nave la Constanta.

Industria chimica si petrochimica cunoaste dificultati din cauza materiei prime si a desfacerii materiei prime. In Romania exista o capacitate de rafinare a petrolului de peste 30 mil.tone anual.

Industria lemnului. Centrele industriei de prelucrare primara( busteni,cherestea) sunt legate de principalele domenii forestiere ( Carpatii si Subcarpatii) iar combinatele si fabricile de mobila sunt conditionate de marile centre consumatoare sau portile de export.

Industria materialelor de constructii. Dispune de rezerve mari de roci de constructie si si-a dezvoltat industria prelucratoare de lianti (ciment) si prefabricate din beton, sticla si cristal. In industria cimentului s-au impus investitorii straini precum Lafarge si Holcim.

Industria usoara si alimentara. Este bazata pe materii prime locale. Este foarte bine dezvoltata atat in zonele urbane cat si cele rurale. Unele subramuri ale industriei usoare precum textile, incaltaminte, confectii si vinurile au devenit competitive pe piata mondiala.

Agricultura

Caracteristicile agriculturii europene sunt conditionate de premisele naturale si sociale, in functie de care s-au conturat moduri variate de exploatare agricola si de organizare a muncii.

Tarile dezvoltate si-au adaptat agricultura la cerintele pietei si ale schimburilor mondiale. Agricultura de piata are drept obiectiv comercializarea unei mari parti a productiei. Subsidiar acestui tip de economie agricola, exista forme de tranzitie in Europa Central-Estica, desprinse din tipul de agricultura colectivista. Dupa 1989, s-a inregistrat o scadere generala a productiei agricole in tarile foste socialiste.

Pe suprafete mari se cultiva : graul, in vestul si centrul Europei; porumbul, in Europa Central-Vestica si de Sud; floarea-soarelui, in Rusia, Ucraina, Romania, Ungaria, Serbia, Spania, Franta; rapita, in Franta si Germania; sfecla de zahar si cartoful acopera mai suprafete in campiile din nord-vestul Europei, pana in Campia Rusa si sudul Europei; inul si canepa sunt intr-o profunda criza, pe fondul prioritatii acordate bumbacului si produselor sintetice. Inul se cultiva pe suprafete restranse, in nordul Frantei si al Belgiei, iar canepa si-a restrans arealul in sud-estul Europei. Cresterea consumului si mondializarea fluxurilor comerciale au stimulat dinamizarea productiei pomicole de citrice din Europa de Sud si de fructe specifice zonei temperate.

Legumicultura este concentrate in apropierea zonelor consumatoare, cu productii intensive, stimulate de procesele de industrializare si urbanizare.

Viticultura este reprezentata pe spatii mari in Europa mediteraneeana si de Sud-Est, unde Spania, Franta, Italia, Turcia, Grecia si Romania detin suprafete importante. Din arealul mediteraneean se obtin aproape din productia mondiala de masline.

► Cresterea animalelor are un caracter intensiv industrial in Europa de Vest si Centrala.

. Cresterea bovinelor constitue principala ramura a zootehniei europene si se realizeaza intensiv industrial in regiunile joase si in sistemul gospodaresc, in spatiile montane ale Alpilor, ale Carpatilor etc.cele mai mari efective sunt repartizate in Rusia, Franta, Germania, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Suedia, Polonia, Romania etc.

. Ovinele se cresc in sistemul extensive(bazat pe pasuni) si transhumant. Arealele cu frecventa cea mai mare a ovinelor sunt: partea estica a Europei, Europa mediteraneeana si Insulele Britanice.

. Caprinele se cresc in efective mai mici in tarile Europei de Sud si de Sud-Est: Grecia, Albania, Italia, Spania, Bulgaria, Romania, Moldova, Ucraina, Rusia.

. Cresterea porcinelor are drept scop ingrasarea de timpuriu acestora pentru productia de carne si pentru grasime, in Germania, Rusia, Polonia, Spania, Ucraina, Olanda, Franta.

. Cabalinele se cresc in efective mici (circa 6 milioane), mai mult in Rusia, Romania, Ucraina, Polonia, Germania, pentru muncile agricole si tractiune.

. Avicultura se practica semiintensiv in sistemul gospodaresc, in partea estica si central-sudica a Europei si in sistem intensive in restul continentului, in Belgia, Olanda, Franta, Germania, Danemarca.

. Sericicultura se practica intr-o proportie redusa in Europa Meridionala. Agricultura este practicata mai mult in Rusia, Germania, Romania, Polonia etc.

Agricultura Romaniei

Datorita pozitiei geografice si reliefului variat, tara noastra dispune de un fond funciar bun la nivel european si mondial, cu o pondere ridicata a terenurilor arabile,a fondului forestier si intinderi cu pasuni si fanete naturale. Relieful variat si clima temperat continentala sunt favorabile practicarii unor culturi importante pentru hrana populatiei si pentru export sau folosite ca materii prime in industria prelucratoare.

Dezafectarea sistemelor de irigatie a dus la scaderea suprafetelor irigate, in prezent suprafata irigata este de 1,5 mil. ha.

Cultura cerealelor. Cerealele predominante sunt grau si porumb. Graul se cultiva in regiunile joase,in Campia Romana, Dobrogea( centrala si de sud) si Campia Moldovei. Porumbul se cultiva in Podisul Getic, Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei, Campia de vest,unele depresiuni montane si Lunca Dunarii. Romania detinelocul 8 la cereale in Europa, fiind al doilea producator de porumb dupa Franta si al 9-lea pe Glob.

Plantele industriale inul si canepa se cultiva din timpuri stravechi pentru ulei si ca fuior, dar in ultimul timp este cultivat pe suprafete restranse. Suprafete insemnate ocupa floarea soarelui( locul 3 in Europa si 8 pe Glob) si sfecla de zahar. Datorita aclimatizarii se cultiva in Campia Romana,Podisul Moldovei, Campia de Vset, Podisul Dobrogei iar sfecla de zahar si in Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Cartoful este cultivat doar de 200 ani si Romania ocupa locul 8-10 in Europa si 12-14 pe Glob.

Viticultura se practica din Antichitate. Romania este printre primii producatori de struguri si vin. Podgorii renumite sunt la : Panciu-Odobesti, Dealu mare, Cotnari,iasi, Husi, Murfatlar, Jidvei, Alba-Iulie, Recas, Pancota, Teremia Mare, Greaca.

Pomicultura se practica in regiunile colinare si de podis. Speciile dominante sunt : prun, mar. Cea mai intinsa regiune pomicola se desfasoara din Vrancea pana in Mehedinti. Suprafete mari ocupa si piersicul in Dobrogea, parul, ciresul, visinul mai ales in S si V tarii.

Cresterea animalelor. A inregistrat o perioada negativa in perioada trecerii la economia de piata.

Bovinele se cresc in regiunile montane, colinare si de podis pe baza pasunilor si fanetelor naturale. Se remarca N Moldovei, Maramuresul si N si E Transilvaniei.

Ovinele specifice regiunilor montane si colinare (Carpatii Meridionali, Orientali si Podisul Moldovei) dar au cunoscut o crestere a efectivelor in Dobrogea,Campia Romana si Campia de Vest.

Porcinele se regasec in regiunile in care domina cultura cartofului si a porumbului, Banat, E Campiei Romane,Transilvania.

In Romania se mai practica cresterea cabalinelor a pasarilor, apicultura si sericicultura.

Schimburile COMERCIALE

Europa

► Schimburile comerciale ies in evidenta prin cateva caracteristici:

.Europa de Vest este o regiune de receptie a fluxurilor petroliere. Gazele naturale se comercializeaza prin conducte si vase metalifere, dinspre Rusia si nordul Africii spre Europa de Vest si de Sud, dinspre Marea Nordului spre Europa de Vest, Centrala si de Nord.

. Europa este o regiune receptoare de carbuni dinspre America de Nord si Europa de Est. De asemenea, tarile Europei de Vest, de Sud si Centrale sunt importatoare de minereu de fier si neferoase.

. Europa este principalul emitator de produse industriale finite si semifinite.

Comertul in Romania. Romania are relatii comerciale cu putine tari : Italia, germania, Franta, Turcia, Rusia, marea Britanie, Ungaria, S.U.A.,China.

Dupa 1989 productia industriala a scazut si au scazut exporturile. Predomina importurile ce depasesc cu 1/3 exporturile. Se exporta

-articole manufacturate : confectii, incaltaminte, mobila ;

- masini, echipamente si mijloace de transport ;

-combustibili minerali, metalesi produse metalice(fonta, otel, aluminiu) ;

Se importa :

produse finite, mijloace de transport autovehicule, aparatura si echipamente electrice, produse chimice, textile, confectii, incaltaminte ;

materii prime :petrol, gaze naturale,bumbac,lana,piei.

Serviciile TURISTICE

Europa este considerata leaganul turismului. Multe tari europene au dus turismul la nivelul unei ramuri economice importante: Spania, Elvetia, Austria, Italia, Franta.

► Cel mai important tip de turism practicat in Europa este cel balnear-maritim , care reprezinta circa 75% din fluxurile anuale de turisti. Principala zona turistica a Europei este Bazinul Marii Mediterane, cu Costa Blanca, Costa Brava, Cote d'Azur, Riviera di Ponente, Riviera de Levanta, insulele Baleare, Sicilia, Capri, Creta, Rodos, Corfu etc.

► Turismul montan se impune prin statiuni cu dotari pentru sporturile de iarna: Davos, Innsbruck, Chamonix, Poiana Brasov, Zakopane, Lillehamer, Predeal etc.

► Turismul de cura balneara, cu ape minerale si termale, se impune prin statiunile de nivel international: Vichy, Baden-Baden, Karlovy-Vary, Baile Herculane, Vatra Dornei, Acqui Terme etc.

Turismul in Romania

Romania are un bogat potential turistic natural si antropic. Exista aproape 4200 unitati turistice cu 300 000 locuri. Au aparut hoteluri moderne ce fac parte din lanturi internationale: Hilton, Inter.Continental, Sofitel.

Anual vin in Romania 6mil. turisti straini. Tipuri de turism:

1. balneomaritim in statiunile Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud, Saturn, Jupiter, Venus, Neptun, Olimp ;
2. balneoclimateric bazat pe izvoare minerale,izvoare termale, 160 statiuni : Baile Herculane, Baile Felix, Ocna Sibiului, Sovata, Calimanesti, Amara ;
3. turism montan si de sporturi de iarna cu partii de schi, mijloace de transport mecanic pe cablu (telecabine, teleschiuri) : Poiana Brasov, Predeal, Sinaia, Busteni, Borsa ;
4. turism cultural istoric, legat de vizitarea unor obiective istorice, de arta, etnografice,folclorice (Bucovina, Maramures, sudul Transilvaniei, Bucuresti, Iasi, Alba-Iulia, Oradea, Targiviste ;
5. drumetiile practicate in regiunilemontane in chei, pesteri, cascade ;
6. Delta Dunarii