ANALIZA DIAGNOSTIC A RENTABILITATII

S.C. EXPLOATAREA MINIERA S.A.

Intr-o definire sintetica, rentabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a realiza profit, necesar atat reproductiei si dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor.

In asigurarea acestei capacitati este, deci, interesat detinatorul si utilizatorul factorilor de productie.

Integrata in sistemul de relevare a potentialului economico-financiar al firmei, rentabilitatea reprezinta o informatie indispensabila bancilor, creditorilor unor parteneri de afaceri.

Principalul indicator al rentabilitatii este profitul.

ANALIZA DIAGNOSTIC A PROFITULUI

Orice firma cauta sa realizeze un profit suficient pentru a remunera convenabil capitalurile de care dispune, de a mentine potentialul sau tehnic si economic, de a asigura o expansiune rationala tinand seama de evolutia pietei si tendintele conjuncturale. Reprezentand mobilul activitatii aentilor economici, profitul se plaseaza in prim-planulbateriei de indicatori ai acesteia.

Ca orice fenomen economic, profitul poate fi analizat structural si factorial

1.1. Analiza structurala si in comparatie cu planul a profitului.

Contul de profit si pierdere, in cadrul sistemului de abza (dezvoltat), permite stabilirea contului de rezultate intermediare sau a situatiei soldurilor intermediare ale gestiunii. Indicatorii cuprinsi in situatia soldurilor intermediare ale gestiunii sunt necesari in adoptarea deciziilor, atat la nivel de intreprindere, cat si la nivelul tertilor cu care firma are legaturi pe plan economic si financiar. De aceea, in analiza structurala a profitului vom folosi balanta soldurilor intermediare.

Indicatorii cuprinsi in Balanta soldurilor intermediare sunt:

Suma adaosului comercial care este diferenta dintre cifra de afaceri (exclusiv TVA) aferenta vanzarii de marfuri si costul de cumparare al marfurilor vandute;

Productia exercitiului - este un indicator care masoara volumul global al activitatii desfasurate;

Valoarea adaugata - se determina ca diferenta dintre volumul global al activitatii si consumurile intermediare;

Excedentul (deficitul) brut al exploatarii (E.B.E.)

Acest indicator reflecta rezultatul economic brut al intreprinderii, determinat numai de activitatea de exploatare, nefiind influientat de sistemul de amortizare si de aprovizionare, politica financiara, politica fiscala si modul de distributie al dividentelor.

Modul de calcul este:

EBE = valoarea adaugata + subventii de exploatare - cheltuieli cu personalul - impozite, taxe si varsaminte asimilate

Rezultatul exploatarii - reprezinta diferenta dintre veniturile din exploatare si cheltuielile din exploatare.

Modul de calcul pe baza balantei soldurilor intermediare este:

RE = EBE + alte venituri-cheltuieli cu amortizarea si provizioanele - alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul financiar - reprezinta diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare;

Rezultatul curent - reprezinta suma dintre rezultatul exploatarii si rezultatul financiar;

Rezultatul exceptional - reprezinta diferenta dintre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale;

Rezultatul exercitiului inainte de impozitare - reprezinta suma rezultatului curent cu cel exceptional;

Rezultatul net - reprezinta diferenta dintre rezultatul exercitiului inainte de impozitare si impozitul pe profit.

Pentru analiza pe baza balantei soldurilor intermediare ale gestiunii avem nevoie de datele prezentate in anexa 1.

Ritmul de crestere al profitului inaintea impozitarii se explica pe baza balantei soldurilor intermediare, pe de-o parte prin indicele de crestere (gradul de indeplinire a planului, al rezultatelor) si, pe de alta parte prin indicele de crestere al rezultatului exceptional.

Referindu-se la rezultatul curent, in toti cei trei ani analizati, planul a fost indeplinit chiar depasit in 1996 cu 109.02%, in 1997 cu 161.32% iar in 1998 cu 116.04%, fapt datorat in primul rand obtinerii unui rezultat al exploatarii superior celui planificat cu 108.33% in 1996, cu 169.62% in 1997 si cu 119.16% in 1998.

Inregistrarea de catre rezultatul exploatarii a unui indice de crestere mai mare de 100% in toti cei trei ani realizati, este explicabila prin sporirea fata de prevazut, cu influienta in scara a marjei comerciale a productieiexercitiului, a valorii adaugate si a excedentului brut de exploatare.

Astfel, la nivelul celor trei ani analizati cresterea cu 139.21% in 1996, cu 145.26% in 1997 si cu 158.695 in 1998 a marjei comerciale se explica prin neprevederea tuturor oportunitatilor oferite atat de piata din amonte cat si in piata din aval.

Daca volumul marfurilor comercializate a fost prevazut corect , pe fondul oportunitatilor oferite de piata in amonte, activitatea serviciului aprovizionare s-a concretizat in achizitia de marfuri la preturi mai mici decat cele prevazute , ceea ce a condus la o scadere a cheltuielilor variabile intr-un ritm mai ridicat decat cresterea cheltuielilor fixe ca urmare a sporirii locurilor de vanzare.

Posibilitatile oferite de piata in aval au determinat desfacerea marfurilor la preturi superioare celor prevazute, planul fiind depasit in ceea ce priveste veniturile din vanzarea marfurilor cu 101.01 % in 1996, in 102.14% in 1997 si cu 103.61% in 1998.

Faptul ca activitatea de comercializare a marfurilor a cunoscut in toti acesti 3 ani o imbunatatire fata de situatia prevazuta, conduce la concluzia ca este necesara o dezvoltare a acestei activitati in marirea volumului marfurilor vandute.

Productia exercitiului a inregistrat de asemenea, in cei trei ani analizati o sporire fata de prevazut cu 102.04% in 1996, cu 100.87% in 1997 si cu 102.74% in 1998, ceea ce echivaleaza cu o crestere a gradului de utilizare a capacitatii de productie.

In anul 1996 devansarea fata de prevazut a productiei exercitiului s-a datorat depasirii planului atat in ceea ce priveste productia vanduta cat si cea stocata .

Referitor la productia vanduta, obtinerea unui indice mai mare de 100%, a fost posibila prin mairea segmentului de piata , incheierea de noi contracte atat cu clienti interni cat si externi (in principal Ungaria si Iugoslavia). Aceste contracte se refera in primul rand la livrarea de sare industriala si sare bulgari.

Depasirea planului la productia stocata este rezultatul neasigurarii conditiilor de livrare pentru pegmatite si grafit ca urmare a restructurarilor la principalii beneficiari ca Sidex Galati, Stirom Bucuresti,Industria Sarmii Campia Turzii s.a.

Totusi neincadrarea in plan a productiei stocate nu a reprezentat un factor cu o influienta perturbatoare foarte mare in activitatea intreprinderii, deoarece ponderea acesteia in totalul productiei vandute a scazut fata de nivelul prevazut.

In anul 1997 cresterea productiei exercitiului se datoreaza numai unei depasiri a planului in ceea ce priveste productia stocata cu 1523,40% deoarece productia vanduta nu s-a incadrat in plan,aceasta reprezentand numai 99,70% din productia prevazuta a fi vanduta.

Explicatia acestei situatii consta in faptul ca productia s-a caracterizat printr-o neritmicitate in realizarea ei,ponderea acesteia in cele 4 trimestre din total an fiind urmaroarea:

Trim I 26 %

Trim II 21 %

Trim III 23 %

Trim IV 29,0%

La aceste diferente mari intre ponderea productiei realizate in cadrul fiecarui trimestru contribuind in special factorii externi,determinati de reviziile si reparatiile la unele sectii ale principalilor beneficiari(U.S.G.Govora si Combinatul Chimic Rm. Valcea),care preiau peste 70% din productia unitatii(sare in solutie si calcar chimic).

Neritmicitatea predarii productiei trimestriale a condus la cresteri de stocuri de produse la sfarsitul perioadei, influiente negative in livrarea produselor,respectiv asigurarea lichiditatilor in conturile bancare pentru onorarea obligatiilor de plata.

In anul 1998 sporirea productiei exercitiului se explica structural prin depasirea planului in ceea ce priveste productia vanduta cu 101,06%,cat si in ceea ce priveste productia stocata cu 102,04%.

Daca E.M. Rm Valcea si-a marit volumul vanzarilor la extern,in special in Ungaria,nu acelasi lucru putem sa-l spunem in legatura cu activitatea comerciala pe piata interna,unitatea pierzand un segment important de piata (in special in ceea ce priveste cererea de grafit si mica) datorita reducerii productiei de otel, fonta,electrozi,la beneficiarii traditionali.

Astfel datorita acestui fapt, ca si unei neritmicitati inca persistente in realizarea productiei, productia stocata nu s-a incadrat in plan nici ca marime absoluta, nici ca pondere in productia vanduta, cu efecte negative in ceea ce priveste viteza de rotatie a activelor circulante, in sensul cresterii duratei unei rotatii,si pe aceasta baza in asigurarea lichiditatii.

Evolutia productiei exercitiului,corelata cu evolutia marjei comerciale si a consumurilor de la terti, au determinat evolutia valorii adaugate. Aceasta a fost mai mare decat cea prevazuta cu 104,97% in 1996, cu104 % in 1997 si cu 101,99% in1998.

In anul 1996 cresterea valorii adaugate se datoreaza sporirii accentuate atat a productiei exercitiului cat si a marjei comerciale, in conditiile in care consumurile exercitiului provenind de la terti au cunoscut o reducere cu 98.83%.

La randul lui, acest indice se explica prin marirea cheltuielilor materiale(pe fondul cresterii volumului productiei realizate) deoarece cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti au cunoscut o diminuare fata de plan.

In anul 1997 valoarea adaugata a inregistrat o crestere cu 104.20% ca urmare a reducerii consumurilor exercitiului provenind de la terti cu 95,30% si a maririi productiei exercitiului cu 102,04% si a marjei comerciale cu 139,21%.

Anul 1998 se caracterizeaza printr-o sporire a valorii adaugate cu 101,99% , pe fondul unei neincadrari in plan de 104,22% a consumurilor exercitiului provenind de la terti , a unei mariri a productiei exercitiului cu 102,74% si a marjei comerciale cu 158,69%.

Excedentul brut de exploatare ,ca expresie a rezultatului economic brut , a inregistrat in toti cei trei ani o depasire a planului .

Aceasta situatie este determinata de obtinerea unei valori adaugate superioare celei prevazute, pe fondul scaderii cheltuielilor cu personalul (acestea reprezentand in anul 1996 98,83%,in anul 1997 97,28% si 95,39% in anul 1998, din nivelul prevazut)datorita reducerii numarului de salariati.

In anii 1996 si 1998, cheltuielile cu " amortizarile si provizioanele" nu s-au incadrat in plan,acestea fiind mai mari decat cele planificate cu 3,10% ,respectiv , 3,12% , fapt datorat achizitionarii unor mijloace fixe ce nu ereau prevazute ,dar necesare continuarii procesului de productie (un excavator E 56,387500 mii lei, o masina de foraj autopropulsata SECOMA, 867461 mii lei).

In schimb in anul 1997 "cheltuielile cu amortizarea" au inregistrat o economie de 23986 mii lei, nivelul acestora fiind mai mic cu 1.53 %, datorita recalcularii amortizarii in functie de gradul de utilizare al mijloacelor fixe conform NMF nr. 15776/1996.

Cel de-al doilea factor ce a influientat rezultatul curent il reprezinta rezultatul financiar.

Pentru intrega perioada analizata, gradul de indeplinire a planului in ceea ce priveste rezultatul activitatii financiare a fost influientat intr-o masura foarte mare de veniturile si cheltuielile privind dobanzile, datorita imposibilitatii de a previziona cu exactitate volumul creditelor de exploatare si evolutia ratei dobanzii.

Analizata in dinamica, activitatea financiara este apreciata ca "pozitiva" inregistrandu-se pierderi in toti cei trei ani analizati, 1091848 mii lei in 1996, 196130 mii lei si 6261 mii lei, diminuate substantial in fiecare an.

Totusi, trebuie precizat ca la nivelul anului 1997 indicele de crestere al rezultatului financiar a fost mai mic decat 100%, aceasta datorandu-se volumului creditelor de exploatare contractate, ca urmare a lipsei de lichiditati determinata de neritmicitatea realizarii productiei.

Avand in vedere ca diferitele categorii de rezultate (profit/pierdere) se formeaza sub actiunea unor factori deosebiti, se impune analiza lor din punct de vedere factorial.

1.2. Analiza factoriala a profitului

Analiza factoriala presupune stabilirea factorilor care influienteaza profitul si a marimii influientei lui. Avand in vedere multitudinea de forme sub care se prezinta profitul, in analiza factoriala se aprofundeaza urmatorii indicatori:

a.      rezultatul exercitiului financiar inaintea impozitarii (profitul brut total);

b.      rezultatul exploatarii

c.      rezultatul aferent cifrei de afaceri (productiei vandute)

Pentru analiza factoriala a rezultatului exercitiului inaintea impozitarii si pentru analiza factoriala a rezultatului exploatarii ne sunt necesare urmatoarele date:

1.2.1. Analiza factoriala a rezultatului exercitiului inaintea impozitarii

Modelul de analiza este:

Pb = V_t x p_r, in care:

Vt = veniturile totale (din exploatare, financiare si exceptionale)

Pr = profitul mediu la 1 leu venituri totale.

Pb1 = Vt1 * pr1 = 32444750 * 0.03283 = 1065127 mii lei

Pb0 = Vt0 * pr0 = 31792267 * 0.03072 = 976712 mii lei

Pb = Pb1 - Pb0 = 1065127 - 976712 = 88415 mii lei

Aceasta diferenta intre profitul brut realizat si cel propus a se realiza se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii veniturilor totale:

Vt1*pr0 - Vt1*pr0 = 32444750*0.03072 - 31792267*0.03072 = 996706-976712 = 19994 mii lei

Influienta modificarii profitului mediu la 1 leu venituri totale:

Vt1*pr1 - Vt1*pr0 = 32444750*0.03283 - 32444750*0.03072 = 1065127 - 996703 = 68421 mii lei

Din care:

Influienta structurii veniturilor pe categorii:

Vt1*pr1 - Vt1*pr0, in care:

q11*pr0

Pr1 = ----- ----- -------

100

unde q11 = structura veniturilor totale efective pe categorii

pri0 = profitul prevazut la 1 leu venituri pe categorii

(97.48*0.06436) (2.51*(-0.56206)]+0.01*(-0.77132

pr1 = __________ ______ ____ __________ = 0.04855

deci

Vt1*pr1 - Vt1*pr0 = 32444750*0.04855-996703 = 1575190-996703 = 578784

Influienta profitului la 1 leu venituri pe categorii:

Vt1*pr1 - Vt1*pr0 = 1065127-1575190 = -510066

Analog se explica si diferentele dintre profitul brut realizat si cel prevazut pentru anii 1997 si 1998, influienta factorilor fiind consemnata in tabelul de mai jos:

In anul 1996 depasirea nivelului planificat al rezultatului exercitiului inaintea impozitarii cu 88415 mii lei se explica prin influienta urmatorilor factori:

A.     Modificarea veniturilor totale prin cresterea lor a condus la sporirea rezultatului exercitiului inaintea impozitarii cu 19994 mii lei. Astfel, toate cele trei categorii de venituri (din exploatare, financiare, exceptionale) au inregistrat indici de crestere mai mari decat 100%.

a.      Obtinerea unui indice de 116.36% al veniturilor din exploatare se explica prin depasirea nivelului planificat atat de catre productia exercitiului (cu 2.04%) ca urmare in primul rand a cresterii gradului de utilizarea capacitatii de productie, cat si de catre alte venituri de exploatare cu 9.56%. De asemenea, veniturile din vanzarea marfurilor au sporit fata de prevazut, acesta datorandu-se majorarii preturilor de vanzare ca urmare atat a inflatiei, cat si beneficierii de diferitele oportunitati oferite de piata de desfacere.

b.      Cresterea veniturilor financiare se datoreaza in cea mai mare parte maririi ratei dobanzii determinata de ritmul inregistrat de inflatie.

B.     Al doilea factor de influienta, profitul mediu la 1 leu venituri totale a condus la cresterea rezultatului exercitiului inaintea impozitarii cu 68421 mii lei, modificarea profitului mediu la 1 leu venituri pe categorii a diminuat profitul brut cu 510066 mii lei , ca urmare e scaderii rezultatelor activitatii financiare si exceptionale .

In anii 1997 si1998 influenta exercitata de modificarea profitului mediu la 1 leu venituri totale a fost pozitiva , conducand la cresterea profitului brut cu 952768 mii lei, respectiv cu 472292mii lei.

Astfel, ca si in anul 1996 si in 1997 si principalele cauze ale sporirii veniturilor totale sunt utilizarea la un grad mai ridicat a capacitatii de productie si ritmul mai accentuat de crestere inregistrat de rata dobinzii fata de cel prevazut , ce au marit veniturile de exploatare, respectiv a celor financiare .

Referitor la al doilea factaor " profitul mediu la 1 leu venituri totale", influenta pozitiva asupra profitului brut cu 940697 mii lei in 1997 si 392462 mii lei in 1998 .

Modificarea structurii veniturilor a influentat pozitiv rezultatul exercitiului inaintea impozarii cu 381163 mii lei in 1997 si cu 1763143 mii lei in 1998 , in schimb profitul la 1 leu venituri pe categorii a avut o influenta negativa asupra profituluibrut cu 559034 mii lei in 1997 si 1370681 mii lei in 1998.

1.2.2. Analiza factoriala a rezultatului exploatarii

Rezultatul exploatarii reprezinta diferenta dintre veniturile din exploatare si cheltuielile de exploatare,

Re = Ve - Che

Datorita faptului ca la nivelul activitatii de exploatare in structura veniturilor se reflecta relatia cheltuieli-venituri, in sensul generarii veniturilor de catre cheltuieli si tocmai pentru a pune in evidenta aceasta relatie, in analiza rezultatului exploatarii se foloseste modelul factorial:

Che

Re = Ve(1- ------------ ), unde:

Ve

Re = rezultatul exploatarii

Ve=venituri din exploatare

Che=cheltuieli de exploatare

Che

cheltuieli de exploatare la 1 leu venituri din exploatare

Ve

Che

profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare.

Ve

De asemenea, des folosit in analiza rezultatului exploatarii este si modelul multiplicativ urmator:

Mf Q Ve Re

Re = Ns * ----- * ------ * ------ * ------ , unde:

Ns Mf Q Ve

Ns = numarul mediu de salariati

Mf

---- = gradul de inzestrare tehnica a muncii

Ns

Q

--- = randamentul mijlocelor fixe

Mf

Ve

---- = gradul de valorificare a productiei exercitiului

Q

Re

----- = rentabilitatea veniturilor din exploatare (rezultatul exploatarii la 1 leu

Ve venituri din exploatare)

Analiza pe baza primului model

Che

Re = Ve (1- --------)

Ve

Anul 1996

Che1 29468163

Re1 = Ve1 (1 - ------ ) = 31629518*( 1- ----- ----- ------) = 31629518 ( 1- 0.93167) =

Ve1 31629518

Che0 29468163

Re0 = Ve0 (1 - ------ ) = 31000749*( 1- ----- ----- ------) = 31000749 ( 1- 0.93564) =

Ve0 31629518

Re = Rc1-Rc0 = 2161245 - 1995208 = 166037 mii lei

Diferenta dintre rezultatul exploatarii efectiv si cel planificat se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta sumei veniturilor din exploatare:

Che0 Che0

Ve1 * (1 - -----------) - Ve0 * (1 - ---------- ) = 2035676-1995208 = 40468

Ve0 Ve0

Influienta profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:

Che1 Che0

Ve1*(1 - --------- ) - Ve1* (1 - ----------) = 2161245-2035676 = 125569

Ve1 Ve0

Analog se explica si diferenta dintre rezultatul exploatarii efectiv pentru anul 1997 si respectiv pentru anul 1998, influientele factorilor fiind consemnate in urm. tabel:

In urma analizei rezultatului exploatarii observam ca in toti cei trei ani acest indicator a depasit nivelul planificat:

in anul 1996 cu 166037 mii lei

in anul 1997 cu 1125757 mii lei

in anul 1998 cu 565158 mii lei

Cresterea profitului din exploatare este urmare a doua influiente pozitive, pe de o parte modificarea sumei veniturilor din exploatare, acest indicator conducand la sporirea lui cu 40.468 mii lei in anul 1996, cu 14475 mii lei in 1997 si cu 77.321 mii lei in 1998, iar pe de alta parte profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare, cu o influienta pozitiva covarsitoare de 125569 mii lei in 1996, 1.111288 mii lei in 1997 si 487834 mii lei in 1998.

Influienta pozitiva pe care o exercita suma veniturilor din exploatare asupra rezultatului exploatarii, in toti cei trei ani analizati, se datoreaza situarii peste nivelul planificat a:

veniturilor din vanzari de marfuri

productiei exercitiului

altor venituri din exploatare

O astfel de evolutie a veniturilor din vanzarea marfurilor se expica, pe de o parte prin cresterea volumului marfurilor vandute ca urmare a activismului comercial (reclama), iar pe de alta parte prin sporirea preturilor atat ca urmare a inflatiei, cat si ca urmare a modificarii raportului cerere/oferta si calitatii desfacerii.

In ceea ce priveste productia exercitiului in anul 1997, datorita neritmicitatii productiei, aceasta s-a marit numai ca urmare a productiei stocate, productia vanduta situandu-se sub nivelul planificat.

In schimb in anii 1997, 1998, cresterea productiei exercitiului este urmare a sporirii atat a productiei vandute, cat si a productiei stocate.

Aceasta sporire a productiei stocate in toti cei trei ani analizati, se apreciaza ca fiind negativa, ea conducand la reducerea vitezei de rotatie si, pe aceasta cale a lichiditatii intreprinderii (duratei de transformare in lichiditati a stocurilor).

In ceea ce priveste al doilea factor, profitul la 1 leu venituri din exploatare, influienta acestuia a condus, intr-o proportie foarte mare, la sporirea profitului ca urmare, in primul rand a reducerii cheltuielilor cu personalul (datorita scaderii numarului de salariati) si a micsorarii cheltuielilor neproductive.

Analiza rezultatului exploatarii pe baza celui de-al doilea model

Mf Q Ve Re

Re = Ns * ----------- * --------- * --------- * ---------

Ns Mf Q Ve

Pentru analiza avem nevoie de datele cuprinse in urmatorul tabel:

Mf1 Q1 Ve1 Re1

Re1 = Ns1 * ----------- * --------- * --------- * --------- =

Ns1 Mf1 Q1 Ve1

7656536 31028561 31629518 1065127

= 1150 * ----- ----- ---- * ----- ----- ----- * ----- ----- ----- *

1150 7656536 31028561 31629513

= 1065127 mii lei

Mf0 Q0 Ve0 Re0

Re0 = Ns0 * ----------- * --------- * --------- * --------- =

Ns0 Mf0 Q0 Ve0

5173259 30409428 31000749 976712

1187 5173259 30409428 31000749

= 976712 mii lei

ΔRe = Rc1 - Rc0 = 88415 mii lei

Aceasta diferenta dintre rezultatul exploatarii efectiv si cel prevazut se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii numarului de salariati:

Mf0 Q0 Ve0 Re0

(Ns1 - Ns0) * ----------- * --------- * -------- * --------- = -30447 mii lei

Ns0 Mf0 Q0 Ve0

Influienta modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii:

Mf1 Mf0 Q0 Ve0 Re0

Ns1 * ( ------ - --------) * --------- * --------- * --------- = 499654 mii lei

Ns1 Ns0 Mf0 Q0 Ve0

Influienta modificarii randamentului mijloacelor fixe

Mf1 Q1 Q0 Ve0 Re0

Ns1 * ----------- * (------- - ---------- )* --------- * ----------- = -449025 mii lei

Ns1 Mf1 Mf0 Q0 Ve0

Influienta modificarii gradului de valorificare a productiei exercitiului

Mf1 Q1 Ve1 Ve0 Re0

Ns1 * ----------- * --------- * (----- - ---------- ) * --------- = -78 mii lei

Ns1 Mf1 Q1 Q0 Ve0

Influienta modificarii rentabilitatii veniturilor din exploatare

Mf1 Q1 Ve1 Re Re0

Ns1 * ------- * -------- * --------- * - ------- ) = 68737 mii lei

Ns1 Mf1 Q1 Ve Ve0

Analog se explica si diferenta dintre rezultatul exploatarii efectiv si cel prevazut in anul 1997 si respectiv 1998, influienta factorilor fiind consemnata in urmatorul tabel:

Cresterea rezultatului exploatarii in toti cei trei ani realizati se explica pe baza celui de-al doilea model (multiplicativ) astfel:

Reducerea numarului de salariati pe toata perioada analizata a deteminat o scadere a profitului din exploatare ce a fost compensata de cresterea productivitatii muncii.

Modificarea gradului de inzestrare tehnica a muncii a influientat in sens pozitiv rezultatul exploatarii (cu 449025 mii lei in 1996, cu 33225 mii lei in 1997 si cu 104660 mii lei in anul 1998) datorita, pe de o parte, achizitionarii de noi mijloace fixe, iar pe de alta parte reducerii numarului de salariati.

Aplicarea HC 500/94 a determinat scaderea randamentului mijloacelor fixe fata de nivelul prevazut in anul 1996, spre deosebire de 1997 si 1998, cand ritmul de crestere al mijloacelor fixe a fost devansat de cel al productiei si al sporirii gradului de utilizare a capacitatilor de productie.

Modificarea gradului de valorificare a productiei exercitiului a avut o influienta pozitiva in 1997 cu 401 mii lei si in anul 1998 cu 488 mii lei, spre deosebire de anul 1996 cand a avut o influienta negativa cu 78 mii lei. Aceasta situatie denota o sporire accentuata a veniturilor din exploatare, deci, cea a productiei exercitiului, ceea ce, insa, nu echivaleaza cu o crestere mai dinamica a productiei vandute fata de productia exercitiului, deoarecea influientat si cresterea altor venituri din exploatare.

Cresterea rentabilitatii veniturilor din exploatare a influientatintr-o masura foarte mare sporirea rezultatului exploatarii, cu 68737 mii lei in 1996, cu 938746 mii lei in 1997 si cu 393414 mii lei in 1998, ca urmare a ritmuluide crestere mai accentuat a veniturilor din exploatare.

1.2.3. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri (productie vanduta)

Cifra de afaceri reprezinta partea principala a veniturilordin exploatare, iar rezultatul aferent cifrei de afaceri este componenta cea mai importanta a rezultatului exploatarii. De aceea, in analiza rentabilitatii unei intreprinderi, studiul rezultatului aferent cifrei de afaceri I se acorda o atentie deosebita.

Pentru analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri avem nevoie de datele din urmatorul tabel:

Modelul de analiza factoiala a profitului aferent cifrei de afaceri (productiei vandute) este urmatorul:

Pr = qv*p - qv*C, unde:

Pr = rezultatul aferent cifrei de afaceri (productiei vandute)

qv = volumul fizic al productiei vandute dintr-o grupa de produse

p = pretul de vanzare (exclusiv TVA) pe produse

C = costul complet pe produs

Pr1 = qv1*p1 - qv1C1 = 30710832 - 28413769 = 2297063

Pr0 = qv0*p0 - qv0C0 = 30096611 - 28413043 = 1683573

Pr = Pr1 - Pr0 = 2297063 - 1683573 = 613490

Aceasta diferenta intre profitul aferent cifrei de afaceri realizat si cel prevazut se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii productiei vandute

Pr0*Iqv - Pr0 = 1683573*1.02 - 1683573 = 33672 mii lei

Σqv1*p0

Iqv = ----- ----- ----- = 1.02

Σqv0*p0

Influienta modificarii structurii productiei vandute

(Σqv1p0 - Σqv1C0) - pr0*Iqv = (30808211 - 29089065) - 1717244 = 1902

Influienta modificarii costurilor complete pe produse

(Σqv1p0 - Σqv1C1) - (Σqv1p0 - Σqv1C0) = (30808211 - 28413769) - 1719146 = 474908

Influienta modificarii preturilor de vanzare pe produs

qv1p1 - qv1C1) - ( qv1p0 - qv1C1) = 2297063 - 17191 = 100008

Analog se explica si diferenta dintre profitul aferent cifrei de afaceri realizat si cel prevazut, in anul 1997 si respectiv 1998, influientele factorilor fiind consemnate in tabelul urmator:

Datorita faptului ca la nivelul anului 1996 EM Rm Valcea a inregistrat creanta de 951420 mii lei fata de USG Govora, la o creanta asupra unui client incert, pe care ulterior l-a scos din gestiune ca fiind insolvabil, dar carela sfarsitul exercitiului financiar si-a dovedit insolvabilitatea atat "alte cheltuieli din exploatare" cat si "alte venituri din exploatare" au crescut cu aceeasi suma compensandu-se reciproc.

Sporirea "altor cheltuieli din exploatare" a condus, insa, la marirea artificiala a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, incheind exercitiul financiar cu pierdere.

Pentru a elimina acest neajuns si pentru a putea face comparabile cheltuielile aferente productiei vandute cu productia vanduta, am scazut respectiva creanta.

Astfel, in anul 1996,profitul aferent cifrei de afaceri a crescut fata de nivelul prevazut cu 613490 mii lei, fapt ce se explica prin influienta urmatorilor factori:

factorul cantitativ - modificarea volumului productiei vandute - cu influienta favorabila asupra profitului aferent cifrei de afaceri, conducand la o majorare a acestuia cu 33672 mii lei.

Sporirea volumului fizic al productiei vandute sintetizeaza in primul rand efectul masurilor luate la nivelul serviciului de marketing ce a facut posibila incheierea de noi contracte atat cu clientii interni cat si externi (Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia). Aceste contracte au ca obiect livrarea de sare industriala, sare bulgari, calcar macinat, care ocupa o pondere insemnata in structura productiei.

Influienta modificarii structurii productiei vandute a fost pozitiva cu 1902 mii lei, situandu-se in apropierea ratei medii a rentabilitatii din perioada previzionata.

Aceasta situatie se apreciaza ca normala, fiind, in cea mai mare parte rezultatul orientarii cererii si doar foarte putin datorandu-se disfunctionalitatii in activitatea intreprinderii.

Sporirea profitului aferent cifrei de afaceri se datoreaza modificarii costurilor complete pe produse. Aceasta situatie se apreciaza ca fiind favorabila activitatii intreprinderii, scaderea costurilor explicandu-se in primul rand prin cresterea volumului fizic al produselor vandute. Astfel, cheltuielile variabile au cunoscut, in mod evident, aceeasi evolutie cu volumul productiei, cheltuielile fixe (cu energia electrica, apa, caldura, etc) ramanand constante.

De asemenea, la cresterea cheltuielilor materiale cu 4166 mii lei, alaturi de caracterul lor variabil a contribuit faptul ca intreprinderea , pentru a spori competitivitatea produselor sale, s-a aprovizionat cu materii prime si materiale de un nivel calitativ superior.

Spre deosebire de cheltuielile materiale, reducerea numarului de salariati a condus la o scadere a cheltuielilor cu personalul la o economie de 25092 lei.

Din analiza costurilor complete pe produse efectuata pe principalele grupe de produse rezulta urmatoarele:

La sectorul Ocnita scaderea costurilor complete pe produse a condus la sporirea profitului aferent productiei vandute cu 298350 mii lei.

Economia de cheltuieli s-a realizat in exclusivitate la sare in solutie ce are o structura mai favorabila.

Al doilea factor calitativ, preturile de vanzare pe produse au determinat o marire a profitului cu 100008 mii lei.

Preturile de vanzare au fost superioare celor prevazute la toate grupele de produse, indicele acestora fiind cuprins intre 100.98 si 102.85 %.

Desi modificarea preturilor este si rezultatul diferentei dintre inflatia efectiva si previzionata, totusi, explicatia sporirii acestora consta in negocierea de contracte in conditii mai avantajoase decat cele prevazute si renegocierea contractelor mai vechi.

La nivelul anului 1997 profitul aferent productiei vandute a inregistrat o depasire a planului de 957080 mii lei, situatie ce se explicaprin influienta urmatorilor factori:

factorul cantitativ - volumul fizic al productiei vandute prin scaderea sa a influientat negativ profitul aferent cifrei de afaceri, ducand la o diminuare a acestuia cu 12926 mii lei, datorita faptului ca indicele volumului fizic al productiei vandutea fost mai mic de 100%. Explicatia acestei situatii consta in faptul ca productia s-a caracterizat printr-o neritmicitate in realizarea ei, ponderea acesteia in cele patru trimestre din total an fiind urmatoarea:

trim I - 26.4%

trim II - 21.3 %

trim III - 23.3%

trim IV - 29.0%

La aceste diferente mari intre ponderea productiei realizate in cadrul fiecarui trimestru contribuind atat factorii interni,legati de organizarea productiei, cat si de aprovizionarea tehnico-materiala.

Deplasarile in structura productiei catre produse cu o rata de rentabilitate mai mica decat rata medie a rentabilitatii previzionate au condus la o micsorare a profitului aferent productiei vandute cu 14026 mii lei.

Aceasta situatie se apreciaza ca normala, necesitand masuri pentru inlaturarea ei, deoarece are la baza disfunctionalitati in activitatea intreprinderii legate, dupa cum s-a vazut la analiza factorului cantitativ, in primul rand de piata in amonte, respectiv asigurarea la timp a materialelor si pieselor de schimb necesare.

In ceea ce priveste influienta costurilor complete pe produse, o putem aprecia ca fiind deosebit de favorabila, cresterea profitului datorandu-se scaderii acestuia.

Astfel, la nivelul anului 1997, modificarea costurilor a condus la sporirea profitului aferent productiei vandute cu 857380 mii lei.

Desi cheltuielile materiale au crescut, reducerea costurilor complete pe produse s-a datorat in primul rand:

reducerii cheltuielilor cu personalul

scaderea cheltuielilor cu amortizarea

Cheltuielile cu personalul au inregistrat un indice de 98.38% fiind mai mici cu 1.62% decat nivelul programat datorita reducerii numarului de salariati de la 1052 la 1035.

Economia de 23986 mii lei la amortizare se explica prin recalcularea amortizarii in functie de gradul de utilizare amijloacelor fixe.

Al patrulea factor - preturile de vanzare pe produse a condus la cresterea profitului cu 126652 mii lei.

Aceasta situatie a fost determinata, in special, de livrarea de sare industriala la un curs mai ridicat la combinatul Chimic de la Pancevo - Iugoslavia.

La nivelul anului 1998 s-a inregistrat o depasire a planului privind profitul aferent productiei vandute cu 757116 mii lei, situatie ce se explica prin influienta urmatorilor factori:

Factorul cantitativ - volumul productiei vandute - prin cresterea sa a influientat pozitiv profitul aferent cifrei de afaceri, ducand la majorarea acestuia cu 19588 mii lei.

Explicatia sporirii volumului fizic a productiei vandute consta in faptul ca USG Govora, principalul beneficiar al produselor "sare in solutie si calcar" a solicitat cantitati sporite la aceste produse.

Spre deosebire de anii precedenti, depasirile in structura productiei vandute cu 5052 mii lei, datorita cresterii ponderii unor produse a caror rata de rentabilitate este mai mare decat rata medie a rentabilitatii din perioada previzionata.

Desi acest factor a condus la sporirea profitului, totusi, in legatura cu acest aspect, exista importante rezerve de crestere constand, in principal, in ameliorarea ritmicitatii productiei.

Ca si in cazul anilori anteriori, influienta cea mai mare la marirea profitului aferent cifrei de afaceri a avut-o reducerea costurilor complete pe produse.

Astfel, fiind cheltuieli variabile, cheltuielile materiale au crescut direct proportional cu cresterea volumului fizic al productiei vandute inregistrand un indice de 104.22%.

Al patrulea factor de influienta - pretul de vanzare - prin reducerea lui, a determinat diminuarea profitului aferent productiei vandute cu 13149 mii lei.

Aceasta situatie se explica prin reducerea ponderii produselor cu preturi mari (mica si grafit) in totalul productiei, precum si reducerea inflatiei.

2. ANALIZA DIAGNOSTIC PE BAZA RATELOR RENTABILITATII

Rata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul in care capitalul, in intregul sau, capitalul permanent sau capitalul propriu, aduce profit.

In ansamblul indicatorilor economico-financiari rata rentabilitatii se situeaza printre cei mai sintetici indicatori de eficienta a activitatii intreprinderii.

Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilitatii comerciale

Rata rentabilitatii comerciale se determina ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a intreprinderii si cifra de afaceri evaluata in pretul de vanzare, exclusiv TVA.

p

Rc = ------------ *100

qv*p

Modelul de analiza folosit este urmatorul:

qvc

Rc = (1 - ------------ ) * 100 unde:

qvp

qvp = cifra de afaceri

qvc = cheltuielile aferente cifrei de afaceri

Pentru analiza avem nevoie de urmatoarele date:

Pentru anul 1996

1997363

Rc1 = 100 = 6.50 %

1683573

Rc0 = 100 = 5.59 %

ΔRc = Rc1-Rc0 = 0.91%

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii structurii cifrei de facaeri

Σqv1Co    Σqv0C0

* (1- -------------) * 100 = 5.58-5.59 = -0.01

Σqv1p0 Σqv0p0

Influienta modificarii preturilor de vanzare

Σqv1Co Σqv1C0

* (1- -------------) * 100 = 5.73-5.59 = 0.14

Σqv1p1 Σqv1p0

Influienta modificarii costurilor complete pe produse

qv1C1 qv010

* 100 - (1- -------------) * 100 = 6.50-5.73 = 0.77

qv1p1 qv1p1

Analog se explica si modificarea ratei rentabilitatii comerciale pentru anii 1997 si 1998, influienta modificarii factorilor fiind consemnata in urmatorul tabel:

In anul 1996 rata rentabilitatii comerciale a crescut fata de prevederi cu 0.91%, la aceasta contribuind :

Structura productiei vandute, ce a influientat in mod negativ rata rentabilitatii financiare cu 0.01%, prin cresterea ponderii unor produse in total productie vanduta, a carorrata de rentabilitate este mai mica decat rata mediede rentabilitate prevazuta. Aceasta situatie insa, se apreciaza ca fiind normala, datorita faptului ca a fost influientata numai de evolutia cererii si nu a fost rezultatul unor disfunctionalitati la nivelul intreprinderii.

Cresterea preturilor medii de vanzare a influientat pozitiv rata rentabilitatii comerciale cu 0.14% caurmare a valorificarii produselor la preturi mai mari, in special la acele produse la care exploatarile miniere din Valcea sunt singurele producatoare (grafit, mica).

Cea mai mare influienta la sporirea ratei rentabilitatii fata de cea prevazuta a avut-o scaderea costului complet pe produs cu 0.77%

Aceasta situatie se explica prin reducerea cheltuielilor salariale, urmare a diminuarii numarului de salariati ce a compensat sporirea cheltuielilor cu amortizarea, ca urmare a achizitionarii unor noi mijloace fixe.

Anii 1997 si 1998 se caracterizeaza si printr-o crestere a ratei rentabilitatii cu 2.35%, respectiv 1.43%.

In anul 1997, neritmicitatea realizarii productiei a condus la deplasarea structurii productiei vandute catre acele produse cu rate ale rentabilitatii mai mici decat rata medie previzionata, si, pe aceasta cale s-a influientat in sens negativ rata rentabilitatii comerciale cu -0.02%.

Aceasta situatie se apreciaza ca fiind anormala deoarece este rezultatul unor disfunctionalitati in activitatea intreprinderii in ceea ce priveste piata in amonte cu implicatii asupra activitatii pe piata in aval.

In anul 1998, desi pe fondul existentei in continuare a unei neritmicitati in realizarea productiei, structura productiei vandute a condus la cresterea ratei rentabilitatii cu 0.01%. Cresterea ponderii in productia vanduta a unor produse cu rata de rentabilitate mai mare decat cea prevazuta nu poate fi apreciata ca fiind normala deoarece nu este numai rezultatul evolutiei cererii, ci, dupa cum s-a vazut, si a unor disfunctionaliatati in activitatea intreprinderii.

Atat in anul 1997, cat si in anul 1998 s-au livrat la intern unele produse la preturi mai mici decat cele prevazute, ceea ce a dus la scaderea ratei rentabilitatii comerciale cu 0.03% in anul 1997 si cu 0.01% in anul 1998.

Influienta cea mai mare la cresterea ratei rentabilitatii a avut-o in anul 1997 si in anul 1998, reducerea costurilor complete pe produse.

Acest lucru se apreciaza ca fiind extrem de pozitiv, avand in vedere ca influienta preturilor a fost negativa, pentru ca sporirea profitului arte la baza, in primul rand, reducerea costurilor.

In anul 1997, desi cheltuielile materiale au inregistrat o depasire de plan, ca urmare a achizitionarii materiilor prime si materialellor de o calitate superioara, reducerea costurilor s-a datorat scaderii cheltuielilor cu amortizarea ca urmare a aplicarii Normelor MF nr. 15776/96 cu privire la amortizarea mijloacelor fixe in functie de gradul de utilizare si diminuarii cheltuielilor cu personalul ca urmare a reducerii numarului de salariati.

Anul 1998 se caracterizeaza, de asemenea, printr-o preocupare a intreprinderii de a creste caliatatea produselor, cheltuielile materiale fiind mai mari decat cele prevazute, reducerea costurilor complete pe produse datorandu-se in cea mai mare parte scaderii cheltuielilor salariale ca urmare a reducerii personalului salariat.

2.2. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilitatii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate se stabileste ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri aintreprinderii si costul productiei vandute

Pr

Rr = ----- * 100

qvc

Modelul de analiza este urmatorul:

pr

Rr = ----- ----- -------- * 100 , unde:

1 1

------ + --------

Ca Ca

---- ----

Cv Cf

pr = profitul aferent cifrei de afaceri la 1 leu cifra de afaceri

Ca

----- = cifra de afaceri la 1 leu costuri variabile

Cv

Ca

----- = cifra de afaceri la 1 leu costuri fixe

Cf

In vederea analizei avem nevoie de urmatorul tabel:

Pr1

Rr1 = ------------- * = 6.96%

Σqv1c1

Pr0

Rr0 = ----------- * = 5.93%

Σqv0c0

ΔRr = Rr1 - Rr0 = 6.96 - 5.93 = 1.03%

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu costuri variabile:

Pr0    Pr0

----- ----- ------------- * 100 - ----- ----- ----------- * 100 = 6.01 - 5.93 = 0.08%

1 1 1 1

------- + -------- ------ + --------

Ca1 Ca0 Ca0 Ca0

---- ----- -----

Cv1 Cf0 Cv0 Cf0

Influienta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu costuri fixe

Pr0 Pr0

----- ----- ------------- * 100 - ----- ----- ----------- * 6.05 - 6.01 = 0.04%

------- + -------- ------ + --------

Ca1 Ca1 Ca1 Ca0

---- ---- ----- -----

Cv1 Cf1 Cv1 Cf0

Influienta modificarii profitului la 1 leu cifra de afaceri

Pr1 Pr0

----- ----- ------------- * 100 - ----- ----- ----------- * 6.96 - 6.05 = 0.91%

1 1 1 1 din care:

------- + -------- ------ + --------

Ca1 Ca1 Ca1 Ca0

---- ---- ----- -----

Cv1 Cf1 Cv1 Cf0

Influienta structurii cifrei de afaceri:

Σqv1c0

----- ----- -------

Σqv1p1 Pr0

6.03 - 6.05 = -0.02%

1 1 1 1

------- + -------- ------ + --------

Ca1 Ca1 Ca1 Ca1

---- ---- ----- -----

Cv1 Cf1 Cv1 Cf1

Influienta modificarii preturilor de vanzare:

qv1c0 qv1c0

1 - ----- ----- ------- 1 - ----- ----- -----

qv1p1 qv1p0

1 1 1 1

Ca1 Ca1 Ca1 Ca1

---- ----- -----

Cv1 Cf1 Cv1 Cf1

Influienta modificarii costurilor complete pe produse:

qv1c0

qv1p1   

Rr1 - ----- ----- ----- ----- ----- * 100 = 6.96 - 6.22 = 0.74%

1 1

------- + --------

Ca1 Ca1

----

Cv1 Cf1

Din datele din tabelul de mai sus desprindem urmatoarele concluzii:

In anul 1996, rata rentabilitatii resurselor consumate a crescut fata de cea prevazuta cu 1.03%.

Conform modelului de analiza factoriala, productia vanduta la 1 leu costuri variabile a influientat pozitiv rata rentabilitatii resurselor consumate cu 0.08%.

Acest fapt se explica prin cresterea mai accentuata a cifrei de afaceri fata de cea a costurilor variabile, situatie pusa in evidenta si de indicii costurilor variabile respectiv cifrei de afaceri:

1cv = 100,11 % 1ca = 102,04%

Sporirea costurilor variabile se datoreaza atat unui volum al productiei vandute superior celui prevazut, cat si factorilor conjuncturali ai pietei resurselor si achizitionarii de materii prime si materiale de o calitate superioara ce au condus la marirea cheltuielilor materiale.

Cheltuielile cu personalul au influientat intr-o mica masura, in sensul scaderii costurilor variabile, datorita faptului ca reducerea costurilor salariale s-a datorat, in primul rand, disponibilizarii personalului auxiliar si administrativ.

Scaderea costurilor fixe pe fondul cresterii cifrei de afaceri a determinat marirea cifrei de afaceri la 1 leu costuri fixe si pe aceasta baza la sporirea ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 0.04%.

Astfel, desi cheltuielile cu amortizarea cat si celelalte cheltuieli fixe (cu energia si apa) au crescut fata de perioada previzionata, totusi, scaderea cheltuielilor salariale ca urmare a disponibilizarii, in primul rand a personalului salariat indirect productiv a determinat reducerea costurilor fixe.

Al treilea factor de influienta, profitul la 1 leu cifra de afaceri, a avut contributia cea mai mare la cresterea ratei rentabilitatii resurselor consumate, conducand la marirea acesteia cu 0.91% datoriota modificarii structurii productiei vandute (-0.02%), sporirii preturilor de vanzare si scaderii costurilor complete, ale caror influiente pozitive au fost de 0.19 % si, respectiv de 0.74%.

In anul 1997 rata rentabilitatii resurselor consumate a depasit nivelul prevazut cu 2.44%

Primul factor de influienta, cifra de afaceri la 1 leu costuri variabile, a crescut, conducand la o sporire a ratei rentabilitatii resurselor ocupate cu 0.02%, aceasta deoarece indicele cheltuielilor variabile a fost mai mic decat cel al cifrei de afaceri 1Cv = 94.55<Ica = 99.70%,amandoi fiind mai mici de 100% datorita nerealizarii cifrei de afaceri prevazuta in BVC ca urmare, in primul rand a neritmicitatii fabricarii productiei.

Desi cheltuielile materiale s-au situat la un nivel superior celui prevazut, datorita atat factorilor conjuncturali ai pietei resurselor, dar mai ales ca urmare a achizitionarii unor materii prime si materiale superioare din punct de vedere calitativ, totusi, neasigurarea in timp util a materialeleor necesare procesului de productie a condus la importante intreruperi ale procesului de productie si pe aceasta baza , a disponibilizarii temporare a unei parti a personalului direct productiv, ceea ce a determinat o reducere intr-o masura mai mare a cheltuielilor salariale variabile.

Scaderea intr-o masura mai maica, cum era si firesc, a cheltuielilor fixe fata de scaderea cifrei de afaceri, a condus la scaderea ratei resurselor consumate cu -0.01%.

Aceasta diminuare a costurilor fixe se explica atat prin reducerea personalului administrativ, dar, mai ales prin reducerea cheltuielilor cu amortizarea, ca urmare a aplicarii normelor MF nr. 15775/95 cu privire la amortizarea mijloacelor fixe in functie de gradul de utilizare.

Altreilea factor, profitul la 1 leu cifra de afaceri, a determinat cresterea ratei resurselor consumate cu 2.43% ca urmare a influientei structurii cifrei de afaceri cu (-0.01%), a modificarii preturilor de vanzare cu (-0.03%) si a modificarii costurilor complete cu 2.47%.

In anul 1998 rata rentabilitatii resurselor consumate a crescut fata de nivelul prevazut cu 1.51%.

Atat primul cat si al doilea factor au avut o influienta pozitiva asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate cifra de afaceri la 1 leu costuri variabile conducand la o crestere a ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 0.12%, iar cifra de afaceri la 1 leu costuri fixe determinand sporirea ratei rentabiliattii resurselor consuamte cu 0.01%.

Aceasta situatie se explica prin ritmul de crestere mai accentuat al cifrei de afaceri fata de ritmul de crestere al costurilor variabile, respectiv al celor fixe:

IcA = 101.06%>IcV = 99.95%

IcA = 101.026%< IcF = 100%,

Datorita faptului ca o mare parte din productia vanduta in anul 1998 a fost produsa in ultimul trimestru din anul 1997.

Al treilea factor de influienta, profitul la 1 leu cifra de afaceri, a determiant in cea mai mare parte, sporirea ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 1.48%, ca urmare a influiientei modificarii structurii productiei vandute cu 0.01%, modificarii pretului de vanzare cu -0.01% si modificarii costurilor complete cu 1.48%.

Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilitatii resurselor avansate

Rata rentabilitatii resurselor avansate reprezinta raportul dintre profitul aferent cifrei de afaceri si total active.

Modelul de analiza este urmatorul:

Qf CA Pr

Ra = ----------- * ------- * ------- * 100    , in care:

Af+Ac Qf CA

Qf

----------- = productia ce se obtine la 1 leu capital avansat

Af+Ac

CA

------- = gradul de realizare a productiei marfa fabricate

Qf

Pr

------- = rata rentabilitatii comerciale

CA

Acest model prezinta avantajul ca imbina eficienta utilizarii capitalului avansat cu gradul de realizare a productiei fabricate si a stocurilor cu rata rentabilitatii comerciale.

In vederea analizei avem nevoie de urmatoarele date:

Pentru 1996

2297063

Ra1 = ----- ----- ----- * 100 = 3.1 %

74047006

1683573

Ra0 = ----- ----- ------ * 100 = 2.97 %

56655529

ΔRa = 3.1 - 2.97 = 0.13 %

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii volumului productiei obtinute la 1 leu capital avansat:

Qf1    Ca0 Pr0

------------ * ----------- * ---------- * 100 = 2.46 - 2.97 = -0.51% din care:

AF1 +Ac1 Qf0 Ca0

Influienta modificarii volumului de capital avansat

Qf0 Ca0 Pr0

Ra0 = 2.43 - 2.97 = -0.54%

AF1 +Ac1 Qf0 Ca0

1.1.1. Influienta modificarii activelor fixe

Qf0 Ca0 Pr0

------------ * ----------- * ---------- * 100 - Ra0 = 2.45 - 2.97 = -0.52%

AF1 +Ac0 Qf0 Ca0

1.1.2. Influienta modificarii activelor circulante:

Qf0 Ca0 Pr0 Qf0 Ca0 Pr0

AF1 +Ac1 Qf0 Ca0 Af1+Ac0 Qf0 Ca0

2.45 = -0.02%

Influienta modificarii volumului valoric al productiei exercitiului:

Qf1 Ca0 Pr0 Qf0 Ca0 Pr0

AF1 +Ac1 Qf0 Ca0 Af1+Ac1 Qf0 Ca0

2.43 = 0.03%

Influienta modificarii gradului de realizare a productiei marfa fabricate:

Qf1 Ca1 Pr0 Qf1 Ca0 Pr0

AF1 +Ac1 Qf1 Ca0 Af1+Ac1 Qf0 Ca0

2.46 = 0.01%

Influienta modificarii ratei rentabilitatii comerciale

Qf1 Ca1 Pr0

AF1 +Ac1 Qf1 Ca0

Analog se explica si modificarea rentabilitatii resurselor avansate pentru anii 1997 si 1998, influienta factorilor fiind consemnata in urmatorul tabel:

Analizand datele din tabel, observam ca rata rentabilitatii resurselor avansate a cunoscut o crestere fata de nivelul prevazut, in fiecare an: in 1996 cu 0.13%, in 1997 cu 0.87% si in 1998 cu 0.67%.

Volumul productiei la 1 leu capital avansat, ca expresie a organizarii in toate cele trei stadii ale circuitului economic in anii 1996 si 1997, a influientat in sens negativ rata rentabilitatii resurselor avansate, diminuand-o cu 0.54% in 1996 si cu 0.06% in 1997.

Daca in 1997 cresterea productiei obtinute a fost devansata de cea a activelor ca urmare, in primul rand, a sporirii activelor circulante datorita neritmicitatii realizarii productiei si pe aceasta baza sporirii stocurilor, in 1996 aceasta situatie se datorteaza cresterii intr-o masura foarte mare a activelor fixe ca urmare a aplicarii HG 500-94 cu privire la evaluarea patrimoniului.

In anul 1998, datorita unui ritm de crestere al productiei exercitiului, superior celui al capitalului avansat, productia exercitiului la 1 leu capital avansat a contribuit la sporirea ratei rentabilitatii resurselor avansate cu 0.01%.

Gradul de realizare a productiei exercitiului a determinat o crestere a ratei rentabilitatii resurselor consumate in 1996 cu 0.1% si o scadere a acesteia in 1997 si 1998 cu 0.1%.

Explicatia acestei situatii consta in faptul ca, daca in 1996, pefondul sporirii atat a volumului productiei vandute, cat si a pretului de vanzare, cifra de afaceri a cunoscut un ritm de crestere superior productiei obtinute, in anii 1997 si 1998, ca urmare a cresterii concurentei (cu efecte negative asupra pretului de vanzare cat si volumului productiei vandute), sporirea cifrei de afaceri a fost devansata de cea a productiei obtinute.

Marirea ratei rentabilitatii comerciale (in principal pe seama reducerii costurilor complete pe produse) a reprezentat factorul cu contributia cea mai mare in cei trei ani analizati la cresterea ratei rentabilitatii resurselor avansate (0.63% in 1996; 0.93% in 1997 si 0.67% in 1998).

Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare se exprima prin raportul dintre rezultatul (profitul net) si capitalul propriu.

Pn

Rf = --------- * 100

Kpr

Modelul de naliza este urmatorul:

Vf Pex Pn

Rf = * --------- * ----------- ) * 100 , unde:

Kpr Vt Pex0

Vf

------- = eficienta capitalului propriu caracterizata pe baza veniturilor totale

Kpr

Pex

------ = rata rentabilitatii veniturilor totale, respectiv profitul exercitiului inaintea

Vf impozitarii la 1 leu venituri totale

Pn

-------- = gradul in care agentul economic dispune de profitul exercitiului inaintea

Pex0 impozitarii

In vederea analizei avem nevoie deurmatoarele date:

Pentru anul 1998

1768244

Rf0 = ----- ----- ----- * 3.20%

55327645

2061069

Rf1 = ----- ----- ----* 3.65%

56405741

-------- ----- ------ -----------

ΔRf = 3.65 - 3.2 = 0.45 %

Aceasta diferenta se explica prin:

Influienta modificarii eficientei capitalului propriu pe baza veniturilor totale:

Vf1 Pex0 Pr0 Vf0 Pex0 Pn0

-------- * --------- * ----------- * 100 - --------- * --------- * -------- *100 = 0.05%

Kpr1 Vt0 Pex0 Kpr0 Vf0 Pex0

Influienta modificarii profitului exercitiului inaintea impozitarii la 1 leu venituri totale:

Vf1 Pex1 Pn0 Vf1 Pex0 Pn0

-------- * --------- * ----------- * 100 - --------- * --------- * -------- *100 = 0.40%

Kpr1 Vt0 Pex0 Kpr1 Vf0 Pex0

Influienta modificarii gradului in care intreprinderea dispune de profitul exercitiului inainte de impozitare:

Vf1 Pex1 Pn0

-------- * --------- * ----------- * 100 = 3.65-3.65 = 0

Kpr1 Vt1 Pex0

Analog se explica si modificarea ratei rentabilitatii pentru anii 1996 si 1997.

Ca si rata rentabilitatii economice in anul 1996, rata rentabilitatii financiare a fost mai mica decat cea prevazuta.

La scaderea cu 0.75% fata de nivelul prevazut al acesteia, in cea mai mare parte a contribuit micsorarea eficientei capitalului propriu caracterizat pe baza veniturilor totale (cu 0.7%).

Aceasta influienta, insa, nu poate fi apreciata negativ din punct de vedere al capitalului propriu de a genera venituri, datorita faptului ca sporirea foarte mare a capitalului s-a produs in urma aplicarii HG privind evaluarea patrimoniului.

Scaderea profitului inaintea impozitarii la 1 leu venituri totale, a determinat o reducere a ratei rentabilitatii financiare cu 0.07%, datorita cresterii mai lente a profitului inaintea impozitarii fata de cresterea veniturilor totale. Astfel:

Ipex = 102.05%< Ivt = 109.52%

Altreilea factor de influienta, gradul in care intreprinderea dispune de profitul exercitiului inaintea impozitarii, prin cresterea sa, a determinat o sporire a ratei rentabilitatii financiare cu 0.02%, ceea ce se explica printr-o marire a ponderii cheltuielilor deductibile fata de cea avuta in vedere la intocmirea planului.

Spre deosebire de anul 1996, atat in anul 1997 cat si in anul 1998, rata rentabilitatii financiare a fost superioara celei prevazute cu 1.11% in 1997 si cu 0.45% in 1998.

Cei doi ani se caracterizeaza printr-o sporire a eficientei capitalurilor proprii, caracterizata pe baza veniturilor totale, xce determina o sporire a ratei rentabilitatii financiare cu 0.08% in 1997 si 0.05% in 1998.

Aceasta capacitate in crestere a capitalurilor proprii de a genera venituri totale, poate fi pusa in evidenta prin compararea indicilor de realizare a planului.

Astfel, in 1996 Ivt = 100.81%, in 1997 Ivt = 101.78%

Ikpr = 100.27% Ikpr = 100.76%

Aceste relatii denota ritmul de crestere mai accentuat de venituri totale fata de cel inregistrat de capitalul propriu.

Influienta ceamai mare la cresterea ratei rentabilitatii financiare a avut-o, la nivelul anului 1997, cel de-al doilea factor si anume profitul exercitiului inaintea impozitarii la 1 leu venituri totale, al fel ca si in anul 1978.

Cresterea acestuia a contribuit in anul 1997 cu 1.04% si respectiv, cu 0.40% in sporirea ratei rentabilitatii financiare.

Devansarea ritmului de crestere al veniturilor totale de ritmul de crestere al profitului echivaleaza cu sporirea mai lenta a cheltuielilor totale fata de veniturile totale, ceea ce se apreciaza ca pozitiv din punct de vedere al gestionarii factorilorde productie, desi numai lanivelulactivitatii de exploatare exista o legatura cauzala intre cheltuieli si venituri.

Modul de calcul al impozitului pe profit la contribuabilii mari pe baza bilantului fiscal in acesti ani a fost de 38% din profitul brut, ceea ce a condus la micsorarea gradului in care intreprinderea a dispus de profitul exercitiului inaintea impozitarii cu influienta negativa la rata rentabilitatii financiare.

2.5. Analiza diagnostic pe baza rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economiceeste definita ca raport intre profitul curent (profitul exploatarii) si profitul activitatii financiare si capitalul permanent.

Pc

Re = ------- * 100

Kp

Aceasta rata de rentabilitate reflecta performanta economica a intreprinderii, indiferent de finantare a sistemului financiar.

Modelul de analiza este urmatorul:

Vc Pc

Re = ------- * -------- * 100, unde:

Kp Vc

Vc

------- = eficienta capitalurilor permanente caracterizata pe baza veniturilor

Kp curente

Pc

------- = profitul curent la 1 leu venituri curente

Vc

In vederea analizei avem nevoie de urmatoarele date:

Pentru anul 1998

Vc1 Pc1 56217011 3324295

Rc1 = ------- * -------- * ----- ----- ----- * ----- ----- ------* 100 = 5.40 %

Kp1 Vc1 61415224 56217011

Vc0 Pc0 54686314 2852007

Rc0 = ------- * -------- * ----- ----- ----- * ----- ----- ------* 100 = 4.72 %

Kp0 Vc0 60191116 54686314

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----

ΔRc = 5.40-4.72 = 0.68 %

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii capiatalului permanent caracterizat pe baza veniturilor curente

Vc1 Pc0 Vc0 Pc0

------- * -------- * - ------- * ----------* 100 = 4.76 - 4.72 = 0.04 %

Kp1 Vc0 Kp0 Vc0

Influienta modificarii profitului curent la 1 leu venituri curente

Vc1 Pc1 Vc1 Pc0

------- * -------- * 100 - ------- * ----------* 100 = 5.40 - 4.76 = 0.64 %

Kp1 Vc1 Kp1 Vc0

Analog se explica modificarea ratei rentabilitatii economice pentru anii 1996 si 1997, influientele factorilor fiind consemnate in urmatorul tabel:

Rata rentabilitatii economice exprima eficienta capitalului permanent caracterizata pe baza profitului curent.

Conform modelului de analiza factoriala folosit, ea este influientata de eficienta capitalurilor permanente caracterizata pe baza veniturilor curente si reflecta performanta economica a intreprinderii, independent de modul de finantare si de sistemul fiscal.

In 1996 rata rentabilitatii economice a fost mult mai scazuta decat cea prevazuta, diferenta dintre cele doua rate fiind de -0.95%.

La aceasta scadere a ratei rentabilitatii au contribuit ambii factori, dar influienta cea mai mare s-a datorat reducerii eficientei capitalului permanent, caracterizata pe baza veniturilor curente.

Astfel, influienta de -0.93% a primului factor nu poate fi apreciata ca negativa din punct de vedere al activitatii intreprinderii, deoarece a fost determinata de cresterea fosrte mare a capitalului permanent, in speta a capitalului propriu in urma aplicarii HG 500/1994 privind reevaluarea patrimoniului.

Influienta negativa a modificarii profitului curent la 1 leu venituri curente se explica prin cresterea mai rapida a veniturilor curente fata de profitul curent.

Evolutia profitului curent in raport cu cea a veniturilor curente poate fi pusa in evidenta de indicele de crestere al profitului curent, respectiv veniturilor curente.

IPc = 109.02%; Ivc = 115.80%

Relatia Ivc<Ipc determina influienta negativa a acestui factor.

Spre deosebire de anul 1996, atat in 1997 cat si in 1998, rata rentabilitatii economice a fost mai mare decat cea prevazuta.

Astfel, in 1997 aceasta a fost de 4.36% si de 5.40% in 1998, ceea ce a determinat o depasire a planului cu 1.71% in 1997 respectiv cu 0.68% in 1998.

Cresterea ratei rentabilitatii in acesti doi ani analizati se datoreaza influientei pozitive a ambilor factori.

In anul 1997 marirea eficientei capitalului permanent, caracterizata pe baza veniturilor curente, a determinat o sporire a ratei rentabilitatii economice cu 0.05%, fapt ce se explica printr-un ritm de crestere mai accentuat al veniturilor curente decat ritmul de crestere al capitalurilor permanente.

Acest lucru poate fi pus in evidenta analizand indicele veniturilor curente, respectiv al capitalurilor permanente.

Ivc = 100.86% > Ikperm = 100.37%

De asemenea, si la nivelul anului 1998 devansarea ritmului de crestere al capitalurilor permanente de catre veniturile curente

Ivc = 102.80% > Ikperm = 102.02%

A determinat sporirea eficientei capitalului permanent caracterizata pe baza veniturilor curente ce a influientat in sens pozitiv, cu 0.07% rata rentailitatii economice.

Atat in anul 1997 cat si in anul 1998 marirea ratei rentabilitatii economice s-a datorat, in cea mai mare masura, cresterii profitului curent la 1 leu venituri curente.

Astfel, in anul 1997, influienta in sensul cresterii cu 1.66% a acestui factor asupra ratei rentabilitatii economice se explica prin cresterea mai rapida a profitului curent fata de veniturile curente.

Ipc = 116.17%> Ivc = 100.76%

Sporirea cu 0.64% a ratei rentabilitatii economice in anul 1998 ca urmare a cresterii profitului curent la 1 leu venituri curente se explica, de asemenea, printr-un indice de crestere mai mare inregistrat de profitul curent fata de cel inregistrat de veniturile curente.

Ipc = 116.04 % > Ivc = 101.78%

Analizata in dinamica, evolutia ratei rentabilitatii economice nu poate fi apreciata decat ca fiind pozitiva.

Re96<Re97<Re98, acesta cunoscand cresteri de la an la an.

In sprijinul acestei aprecieri vine si faptul ca atat eficienta capitalului permanent, caracterizata pe baza veniturilor curente, cat si profitul curent la 1 leu venituri curente au cunoscut, in acesti trei ani, cresteri importante de la un an la altul.

ANALIZA RENTABILITATII PE PRODUS

Aprofundarea analizei rentabilitatii are ca o directie principala analiza rentabilitatii pe produs. Profitul pe unitate de produs (Pr) reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare exclusiv TVA (p) si costul pe unitatea de produs (c):

Pr = pc - c,

Iar suma profitului pe produs (Pr) obtinut ca urmare a vinderii unei anumite cantitati de produse (qv) dintr-un singur sortiment, se determina pe baza relatiei:

Pr = qv(p - c) = qv*p - qv*c

Deci, suma profitului pe produs este cea care conditioneaza realizarea prevederilor in ceea ce priveste profitul total al intreprinderii, suma care este determinata, ca marime, de trei factori:

cantitatea de produse vandute (qv)

costul pe unitatea de produs (c)

pretul de vanzare, exclusiv TVA (p)

In ceea ce priveste rata rentabilitatii pe produs (r), aceasta reflecta profitul la 1 leu sau 100 lei realizari, cand este calculata in functie de pretul de vanzare exclusiv TVA.

p - c

rp = --------* 100, sau profitul la 1 leu sau la 100 lei costuri

p

p - c

rc = --------- * 100 , cand se calculeaza in functie de costul unitar

c

Rezulta ca nivelul ratei rentabilitatii este determinat de doi factori cu actiune directa:

costul unitar

pretul de vanzare, exclusiv TVA

Deci, volumul productiei nu influienteaza direct, ci indirect, prin costul pe unitate de produs.

Sarcina principala a analizei rentabilitatii pe produs consta in stabilirea situatiei, indeplinirea prevederilor la cei doi indicatori - profitul si rata rentabilitatii - in calcularea influientelor factorilor care au determinat abateri fata de prevederi si in determinarea cailor de crestere a rentabilitatii, care trebuie analizate in stransa legatura cu studierea posibilitatilor de crestere a capacitatilor de productie si de desfacere, si cu analiza rezervelor de reducere a costurilor pe produs, in acest sens fiind utila analiza rentabilitatii pe baza punctului de echilibru si in functie de ciclul de viata al produselor.

Vom considera, spre exemplificare, produsul "feldspot potasic" produs in sectorul Brezoi-Cataracte.

Analiza profitului pe produs

Pentru acest produs avem nevoie de urmatoarele date:

Profitul pe unitatea de produs este:

pr = p - c, unde:

pr = profitul pe unitatea de produs

c = costul complet pe produs

Din datele prezentate observam ca doar la nivelul anului 1996 profitul pe unitatea de produs s-a incadrat in nivelul prevazut, acesta fiind mai mic cu -4899 mii lei. Aceasta scadere a profitului unitar este explicabila pe de-o parte prin cresterea costului complet pe produs, iar pe de alta parte, prin reducerea pretului unitar de vanzare.

Astfel, desi cheltuielile cu personalul au scazut ca urmare a reducerii numarului de salariati, totusi, cheltuielile materiale au avut o evolutie ascendenta, in ciuda faptului ca, fiind cheltuieli variabile, trebuiau sa se situeze sub nivelul planificat, datorita diminuarii productiei vandute.

Incepand cu anul 1997, exploatarea miniera Rm Valcea inregistreaza depasiri de plan cu privire la profitul pe unitatea de produs de 1200 lei in 1997 si de 3700 lei in 1998.

Marirea cererii de feldspot potasic a condus la sporirea pretului de vanzare cu un ritm de crestere superior celui inregistrat de costurile complete pe produs.

Exploatarile miniere din Rm Valcea au obtinut un profit mai mare decat cel prevazut de la an la an.

In 1997 Ip = 100.53% iar in 1998 Ip = 101.65%

Ic = 100.22% Ic = 100.85%

Suma profitului pe produs se evidentiaza in urmatorul tabel:

Modelul de analiza factoriala este:

Pr = qv*p - qv*c

Pentru 1998:

Pr1 = 123772 mii lei

Pr0 = 108459 miilei

pr = pr1 - pr0 = 15313 mii lei

Aceasta diferenta se explica prin:

Influienta modificarii cantitatii de produse vandute :

(Qv1*p0 - qv1*c0) - (qv0*p0 - qv0*c0) = (1349370 - 1237401) - 108459 = =3510 mii lei

Influienta modificarii costului complet pe unitatea de produs:

(qv1*p0 - qv1*c1) - (qv1*p0 - qv1*c0) = (1349370 - 1247928) - 111969 = =-10527 mii lei

Influienta modificarii pretului unitar de vanzare pe produs:

(qv1*p1 - qv1*c1) - (qv1*p0 - qv1*c1) = 123772 - 101442 = 22330 mii lei

Analog se explica si modificarile profitului aferent produsului in anii 1996 si 1997, influientele factorilor fiind consemnate in urmatorul tabel:

Din analiza factoriala a sumei profitului pe produs observam ca acesta s-a imbunatatit de la an la an. Daca in anul 1996 exercitiul financiar s-a incheiat cu o scadere a profitului aferent produsului de 15058,38 mii lei, anii 1997 si 1998 au cunoscut o majorare a acestuia de 4872 mii lei, respectiv 15313 mii lei.

Aceste modificari se explica factorial astfel:

Factorul cantitativ la nivelul anului 1996 a influientat in sens negativ profitul aferent produsului determinand diminuarea acestuia cu 606.33 mii lei. Reducerea vanzarilor pentru acest produs se datoreaza atat faptului ca intreprinderea a lansat de curand pe piata acest tip de produs, cat si calitatilor tehnico-materiale inferioare celor prevazute.

Costul complet pe produs in 1996 a determinat scaderea profitului datorita sporirii, in primul rand, a cheltuielilor materiale datorate in exclusivitate ratei mari a rebuturilor inregistrate la diferitele componente ale produsului.

Influienta acestui factor calitativ (costul complet pe produs) a condus la diminuarea profitului cu 2456 mii lei in 1997 si cu 10527 mii lei in 1998.

Pretul de vanzare a contribuit la sporirea profitului in 1997 cu 6140 mii lei si in 1998 cu 22330 mii lei.

Rata rentabilitatii pe produs

Rata rentabilitatii pe produs reflecta profitul la 100 lei costuri:

p - c

r = ------------- * 100

c

Pentru anul 1998:

430000 - 391200 38800

R1 = ----- ----- ----- ----- ----- * 100 = ------------- * 100 = 9.92 %

391200 391200

423000 - 387900 35100

R0 = ----- ----- ----- ----- ----- * 100 = ------------- * 100 = 9.05 %

387900 387900

Δr = r1 - r0 = 9.92 - 9.05 = 0.87%

Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:

Influienta modificarii costului complet pe produs

p0 - c1 p0 - c0 423000-391200

* 100 = ----- ----- ------------- * 100 - 9.05 = -

c1 c0 391200

8.13 - 9.05 = -0.92%

391200

Influienta modificarii pretului de vanzare pe produs:

p1 - c1 p0 - c1

* 100 = 9.92 - 8.13 = 1.79%

c1 c1

Evolutia ratei rentabilitatii pe produs, cat si influienta factorilor este exprimata in urmatorul tabel:

Din analiza factoriala a ratei rentabilitatii pe produs observam ca aceasta doar la nivelul nului 1996 s-a situat sub nivelul prevazut (cu 1.72%), in anii 1997 respectiv 1998 inregistrand cresteri fata de prevederi cu 0.32% respectiv 1.87%.

In anul 1996, atat modificarea costului complet pe produs cat si modificarea pretului de vanzare au condus la reducerea ratei rentabilitatii pe produs cu 0.55 respectiv 1.17%, situatie explicabila prin slaba organizare a productiei, gradul foarte ridicat al rebuturilor si folosirea materiilor prime si materialelor de o slaba calitate, lucru care a facut ca si competitivitatea produselor sa fie mai mica decat cea prevazuta, si astfel sa determine o reducere a preturilor.

In anii 1997 si 1998, desi marirea costului complet pe produs a condus la o reducere a ratei rentabilitatii cu 0.23% respectiv 0.92%, ca urmare a reorganizarii procesului de productie si folosirii unor componente si materiale superioare din punct de vedere calitativ, totusi, aceasta influienta a fost depasita de cea a preturilor de vanzare care, prin cresterea lor ca urmare a competitivitatii din ce in ce mai ridicate a produselor, a condus la sporirea rentabilitatii pe produs cu 0.55% in 1997 respectiv cu 1.79% in 1998.

4. ANALIZA RENTABILITATII PE BAZA PUNCTULUI CRITIC

Punctul critic marcheaza acea dimensiune a productiei la care cheltuielile totale sunt egale cu incasarile din vanzarea productiei (nu se obtine nici profit, nici pierderi).

Pentru determinarea pragului de rentabilitate se porneste de la dreapta veniturilor si cheltuielilor. Astfel:

pentru venituri avem y = ax

pentru cheltuieli avem y = bx + c, unde:

y = suma veniturilor in prima ecuatie respectiv suma cheltuielilor in a doua ecuatie;

a = pretul de vanzare pe unitatea de produs

x = volumul productiei (numar de unitati)

b = cheltuieli variabile pe unitatea de produs

c = suma cheltuielilor fixe

Rezolvand sistemul, obtinem:

c

X = ---------- = punctul de echilibru (dimensiunea productiei la care cheltuielile

A - b totale sunt egale cu incasarile din vanzarea productiei)

X 1996 = ----- ----- ------------ = 2084 tone

Deci, suma totala a cheltuielilor de productie poate fi acoperita in intregime din venituri daca intreprinderea produce annual o cantitate de 2084 tone.

Acest lucru este reflectat mai expresiv in graficul din figura ax. In care:

abscisa Ox = volumul productiei

ordonata Oy = suma cheltuielilor si suma veniturilor (in lei)

dreapta Ov = dreapta incasarilor

dreapta zc = dreapta cheltuielilor

dreapta zf = nivelul cheltuielilor fixe

triunchiul OZP = pierderile

triunghiul PVC = profitul

Punctul "P" - punctul critic, indica locul unde se intersecteaza dreapta cheltuielilor cu dreapta veniturilor. In acest punct profitul este zero.

Este interesant de vazut care este gradul de utilizare a capacitatii de productie in punctul de echilibru.

Capacitatea de productie maxima fiind de 3500 de bucati, atunci:

Cantitatea in punctul critic 2084

Gradul de folosire = -------- ----- ------ ---- * = --------- * 100 = 59.54%

In punctul critic    Cantitatea maxima 3500

Aceasta valoare arata ca pentru a se acoperi cheltuielile este necesara folosirea a 59.54% din capacitatea de productie. Prin folosirea restului pana la 100% se obtine profit.