Analiza diagnostic a intreprinderii

Analiza diagnostic a intreprinderii

Diagnosticul economico-financiar al intreprinderii

 

Continut si abordare conceptuala

Analiza diagnostic, intr-o acceptiune sintetica, presupune repararea simptomele, a disfunctionalitatilor unei intreprinderi, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor, idenficarea cauzelor disfunctionalitatilor, elaborarea unor programe de actiune prin a caror aplicare practica se asifurea redresarea sau ameliorarea performantelor.

Efectuarea unui diagnostic al intreprinderii poate fi motivata nu numai de situatia in care aceasta are dificultati ( disfunctionalitati ) ci si atunci cand, asa cum spune Jean Pierre Thihaut "intreprinderea are o buna stare de sanatate" dar se doreste imbunatatirea ei.Analiza diagnostic trebuie sa gaseasca raspuns unor probleme cum ar fi:"Care sunt rezultatele intreprinderii?, Daca sunt sau nu satisfacatoare si de ce?,Cum au fost obtinute?, Care sunt performantele si obiectivele dorite?, Care este nivelul performantelor?, Ce trebuie facut pentru atingerea lui?, Masurile concrete ce urmeaza a fi intreprinse, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Prin urmare, analiza diagnostic nu se limiteaza la radiografia si aprecierea starii diferitelor fenomene, ci constituie si parte organica a managementului strategic. Dupa opinia cunoscutului specialist in domeniulmanagementului Peter Drucker, un conducator eficient consacra 50 % din timpul sau problemelor de diagnosticare a activitatii.

Diagnosticul intreprinderiipresupune in primul rand stabilirea problemelor supuse diagnosticarii apoi asigurarea informatiilor pe care le necesita si analiza si prezentarea rezultatelor intr-un raport in care se reflecta obiective, stari, aprecieri, recomandari ( in ceeace priveste recomandarile, respectiv masurile de reglare, se au in vedere urgente si importanta lor si corespunzator combinarea lor ).

Pentru aprecierea performentelor, rezultatelor reale se raporteaza la valori normale ale functiunii sistemului( previzionate, programate, bugetate ), precrum si la valori ale concurentei sau nivelului mediu al sectorului de activitate.

Indiferent de sfera de cuprindere a activitatii modelul operational al diagnosticului economico-financiar poate fi reprezentat astfel:

Efectele diagnosticului	Operatii de analiza
- Asigurarea informatiilor necesare diagnosticarii - informatii contabile - informatii extracontabile (interne si externe)	- Prelucrare a informatiilor contabile si a altor anexe informationale - calculul indicatorilor necesari diagnosticarii - Regrupari, grupari de informatii in concordanta cu scopul diagnosticului
- Punerea in evidenta a diferitelor fenomene economico-financiara - simptomele legate mai ales de disfunctionalitati - punctele forte si slabe ale activitatii	- Interpretarea principalilor indicatori si a altor calcule economice privind: - potentialul economico financiar - performantele utilizarii - eficienta si echilibrele economico-financiare
- Analiza explicativa a: - diferitelor cauze ale dificultatilor (diagnostic si explicare cauzala) - atu-uri si handicapuri ale activitatii	- Sinteza observatiilor
- Previziuni si recomandari	- Evidentierea perspectivei si solutiilor tehnice, economice, financiare

Prin continutul sau, analiza economica presupune cunoasterea modului in care functioneaza un sistem si stabilirea directiilor de actiune asupra acestuia pentru a-l regla, pentru a-i determina schimbari de stare, in concordanta cu obiectivele parametrizate in timp si spatiu. Pentru o astfel de cunoastere si implicit pentru asigurarea conditiilor de implicare si actiune a decidentilor, este necesar un sistem de informatii care sa reflecte complex starile functiunii sistemului.

Analiza economico-financiara se bazeaza pe informatii si furnizeaza la rindul ei informatii necesare in procesul managerial.

 

Sistemul de indicatori si corelatii de echiliblu si eficienta in procesul de diagnosticare si reglarea performantelor economico-financiare ale intreprinderii

Diagnosticarea activitatii intreprindererii ca arie si profunzime este organic conditionata de sistemul de indicatori si de capacitatea informationala a acestuia. Sistemul de indicatori trbuie sa fie cuprinzatori dar rezonabil pentru a permite realizarea scopului informatiei, respectiv evaluare si decizie ( rapiditate, claritate, conciziune ).

Un sistem de indicatori perationali in diagnostic poate fi prezentat in urmatoarea grupare:

A. Indicatori ai potentialului tehnico-economic

1. Indicatori ai capacitatii de productie ( fizici, valorici, pe utilaje si produse );

2. Indicatori ai imobilizarilor - corporale ( terenuri, mijloace fixe );

- necorporale;

3. Indicatori ai activelor circulante ( volum, structura );

4. Indicatori ai potentialului uman ( numar, structura, varsta, calificare );

5. Indicatori ai capacitatii de cercetare.

B. Indicatori ai potentialului financiar

1. Capitalurile;

2. Patrimoniul net ( dimensiune, structura,surse de formare );

3. Fondul de rulment ( net, propriu, strain );

4. Lichiditatea generala si partiala;

5. Trezoreria;

6. Autonomia financiara;

7. Goodwill-ul s.a.

C. Indicatori ai rezultatelor economico-financiare

1. Cifra de afaceri;

2. Valoarea adaugata;

3. Rezultatul ( profitul din exploatare );

4. Rezultatul ( profitul curent );

5. Rezultatul ( profitul fiscal );

6. Profitul net s.a.

D. Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico-economic si financiar

1. Rata de eficienta a mijloacelor fixe ( cifra de afaceri, valoare adaugata, profit la 1000 lei mijloace fixe );

2. Rata de eficienta a activelor circulante de exploatare ( cifra de afaceri, valoarea adaugata, profit la 1000 lei active circulante de exploatare );

3. Viteza de rotatie a activelor circulante;

4. Productivitatea muncii;

5. Rata de eficienta a cheltuielilor ( cheltuieli totale sau pe grupari la 1000 lei venituri, respectiv cifra de afaceri );

6. Rata rentabilitatii ( profitabilitatii ) - rata economica;

- rata financiara;

- rata resurselor consumate;

- rata comerciala;

- rata capitalurilor.

2.2. Necesitatea analiei diagnostic in evaluarea societatilor comerciale

 

Evaluarea este necesara pentru aprecierea justa a evolutiei intrprinderii, a locului pe care il ocupa in sectorul de activitate in raport cu concurentii interni si externi si pentru intocmirea corecta a documentatiei contabile.

Obiectivul urmarit il constituie stabilirea unei valori de piata care reprezinta baza de pornire pentru negocierea pretului de vanzare sau stabilirea valorii nominale a actiunilor cand intreprinderea urmeaza a fi privatizata, ca in cazul de fata.

In cazul vanzarii prin evaluare se stabileste plaja de valori a intrprinderii care sta la baza fixarii pretului.Aceasta nu inseamna ca pretul este valoarea determinanta. El depinde si de alti factori, unii necuantificabili: dorinta de a vinde sau de a cumpara, arta de a negocia.

Vaoloarea unei intreprinderi nu se rezuma doar la masurarea patrimoniului ci presupune si cunoasterea valorii de intrebuintare concretizata in capacitatea de a produce profit pe urmatorii 3-5 ani, aceasta fiind motivatia reala pentru cumparator.

Etapele studiului de evaluare

Metodologia de evaluare a S.C. si R.A.. din Romania cuprinde urmatoarele etape:

1. Informare pentru cunoasterea intreprinderii;

2. Analiza diagnostic;

3. Determinarea plajei de valori a intreprinderii cu ajutorul metodelor de evaluare;

4. Intocmirea raportului final de evaluare.

Prima etapa, informare pentru cunoasterea intreprinderii, are ca obiectiv cunoasterea cadrului organizat, specificul activitatii si competenta echipei manageriale.Aceasta etapa permite evaluatorului sa-si faca o impresie de ansamblu asupra aspectelor mai importante ale activitatii si sa identifice domeniile care pot ridica probleme in analiza diagnostic si activitatile ce prezinta rezerve pentru cresterea rentabilitatii.

Informarea se realizeaza prin vizitarea intreprinderii respective si prin discutii preliminare cu factorii de decizie, inclusiv din mediul in care functioneaza intreprinderea ( F.P.S., F.P.P., Registrul Comertului ).

In cadrul acestui prim contact care trebuie sa se constituie intr-un pre-diagnostic, evaluatorul va stabili impreuna cu conducerea intreprinderii si documentatia pe care acesta se obliga prin contract sa o puna la dispozitia echipei de evaluare.

Informatiile pe care evaluatorul la care trbuie sa se refere :

- forma juridica de infiintare, prevederi statuare, scurt istoric al intreprinderii;

- aspecte tehnice, economice, comerciale-, reteaua de desfacere ( daca exista), politica de preturi;

- capacitatea de productie;

- evolutia cifrei de afaceri;

- activitatea de cercetare - dezvoltare;

- fonduri alocate pentru investitii;

- componenta echipei manageriale;

- sistemul de conducere;

- metodele de gestiune folosite;

- date cu privire la piata interna si externa;

- estimarea evolutiei activitatii intreprinderii sub aspect tehnic, comercial, economic pen-tru urmatorii 3-5 ani;

- documente contabile si financiare.

Etapa a doua - analiza diagnostic - este cea mai complexa si ei I se aloca aproximativ 80 % din timpul afectat studiului.

Analiza diagnostic se aplica functiilor intreprinderii si areca obiectiv evidentierea influentelor pozitive si / sau negative generate de factorii interni si externi, a punctelor forte si a celor slabe ale intrprinderii.

Analiza diagnostic incepe cu diagnosticul juridic al intreprinderii si se continua apoi cu diagnosticarea functiilor: comerciala, de productie, de organizare, de personal si financiar-contabila.

2.3. Prezentarea metodelor de analiza diagnostic pe elemente

 

2.3.1. Diagnosticul juridic are ca obiectiv evidentierea elementelor are ca obiectiv evidentierea elementelor forte si a celor slabe sub aspect juridic de care depinde reusita actiunii intreprinse.

Diagnosticarea juridica se realizeaza prin studierea legalitatii infiintarii si functionarii intreprinderii, modul de incadrare in reglementarile prevazute de dreptul comercial, dreptul muncii, dreptul mediului, de legea nr.31 din 1990, de legislatia financiara etc.

Existenta unor situatii ca: reglementarea dreptului de proprietate asupra terenului din incinta intreprinderii, contracte de lunga durata cu furnizorii, achitarea la termen a datoriilor catre Bucetul de Stat, sau a intreprinderilor contractate, inexistenta litigiilor cu partenerii de afaceri reprezinta atu-uri pentru partenerii intreprinderii.

Din contra, conflictele de munca, obligatii fiscale neacoperite, litigii contractul de terti, incompatibilitatea ststatutului si a contractului societatii cu situatia de fapt reprezinta puncte slabe care vor influenta negativ atat valoarea intreprinderii cat si realizarea obiectivului urmarit prin evaluare.

1.Constituire.Statut

S.C.Utiltrans S.A., cu sediul in Constanta, B--dul Aurel Vlaicu, nr. 4-6, este persoana juridica romana, constituita ca societate pe actiuni cu capital integral de stat in suma de 911.670.476 lei.

Infiintata conform H.G. nr.292/20.04.1991 si inregistrata in Registrul Comertului cu nr.J.13/1434/1991, S.C. Utiltrans S.A.. Constanta, a avut initial un KS integral de stat de 84.748.000 lei, impartit in 16.895 actiuni nominative cu valoare nominala de 5000 lei fiecare. A fost constituita pe structura fiecarei subunitati- S.U.G.T.- a I.E.E.L.I.F. Constanta, care si-a incheiat activitatea si din care s-au infiintat 5 societati comerciale: S.C.E.L.I.F. S.A.., I.F.C.O. S.A., C.L.I.F. S.A.., PROLIF S.A.. si UTILTRANS S.A. Constanta.

Capitalul social al societatii se mareste de la 84.478.000.lei la 911.670.476.lei, impartit in 182.334 actiuni nominative in valoare de 5000 lei fiecare-conform H.G.nr.26/1992 privind reevaluarea patrimoniului.

In temeiul legii nr.15/1990 si al legii nr.58/1991,au fost intocmite actele de transmitere a actiunilor catre F.P.S. si catre F.P.P.nr 3-Transilvania.Prin cererea de mentiuni nr. 3595/17.05.1993 au fost inregistrate in Registrul Comertului modificarile rezultate prin transmiterea actiunilor catre F.P.S..si F.P.P. si anume:

-total KS : la data de 17.12.1992=911.670.476 lei din care:

-- capital F.P.S.:(127.634 actiuni x 5000 lei/act.)=638.170.000 lei( 70 % ).

-- capital F.P.P.:(54.7000 actiuni x 5000 lei/act.)=273.500.000 lei( 30 % ).

Reglementarile principale carora le este supusa activitatea societatii sunt: statutul acesteia, anexe la actul de constituire si toate dispozitiile legale in forma legilor,decretelor, hotararilor guvernamentale, etc.

2.Situatia terenurilor

S.C. Utiltrans S.A. Constanta detine in folosinta terenuri situate in localitatile Constanta, Navodari, Crucea, Topraisar, Ovidiu, Cobadin si Dorobantu, totalizand o suprafata totala de cca.5 ha.

S.C.a obtinut cu "Certificatul nr.M 07/0035/08.08.94", certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru o suprafata de 40.055,63 m² , dispusa in felul urmator:

- sediul societatii si baza de reparatii si transport Constanta in suprafata de 16.836,88 m² ;

- Baza de productie Navodari, in suprafata de 1.483,50 m² ;

- Baza de productie Crucea , in suprafata de 11.528,25 m² ;

- Baza de productie Topraisar ,in suprafata de 8.956,75 m² ;

- Statia de pompare Ovidiu , in suprafata de 1.250,25 m² ;

S.C. Utiltrans S.A. Constanta a mai depus documentatia pentru obtinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru baza de productie Ovidiu, in suprafata de 6.917,50 m², dar pentru aceasta nu s-a obtinut inca certificatul de atestare si se estimeaza ca nici nu se va obtine.

S.C. mai are in folosinta cca.1.000 m² teren in localitatea Cobadin si cca.1000 m² teren in localitatea Dorobantu, aceste terenuri fiind inchiriate de la S.C. I.F.C.O. Constanta.

3.Drept de proprietate

S.C. Utiltrans S.A.. Constanta detine drept de proprietate asupra tuturor bunurilor patrimoniale inregistrate in contabilitate.

S.C. are incheiate pe anul 1995 un nr.de 26 contracte de locatii de gestiune cu diversi beneficiari pentru diverse mijloace fixe pe diverse perioade, dar si pentru diferite spatii pentru birouri, spatii de depozitare sau spatii de productie.

S.C. detine titluri de participare in valoare de 3.700.000 lei, dobindite prin participarea la fondarea a doua societati comerciale:

ROMAGRIMEX INTERNA}IONAL al carui capital social este de 78.390.000 lei, valoarea capitalului subscris este de 3.250.000 lei iar valoarea capitalului varsat de S.C. UTILTRANS S.A. Constanta este de 3.250.000 lei, cota de participare a acesteia fiind de 4,14 % ⁽*⁾ .

EUROPLUS S.A. al carui capital social este de 115.640.000 lei. Valoarea capitalului subscris de S.C. UTILTRANS S.A. este de 500.000 lei, fiind egal cu el varsat, cota de participare fiind de 0,43 % ⁽**⁾.

Domeniile de activitate ale acestor doua societati sunt:

⁽*⁾ Pentru S.C. ROMAGRIMEX INTERNA}IONAL: obiectul de activitate il reprezinta prestarea unor activitati tehnico-economice in tara si strainatate, cum sunt:

a) Studii de teren;

b) Studii de fezabilitate, consultanta si asistenta tehnica;

c) Elaborarea de proiecte tehnice si executie lucrari de C-M;

d) Exploatare baza de utilaje cu prestari servicii si inchirieri;

e) Comert intern si extern;

f) Operatii bancare in lei si valuta.

⁽**⁾ Pentru S.C. EUROPLUS - obiectul de activitate il constituie diverse activitati de achizitionare si distributie "en-gros" si cu amanuntul a marfurilor, cum ar fi:

a) activitate de import-export;

b) activitate de productie, alimentatie publica, turism, prestari de servicii;

c) activitati sportive, impresariat, publicitate, organizare de activitati sportive, etc.

4. Proprietati intelectuale

S.C.UTILTRANS S.A. Constanta nu detine proprietati intelectuale ( marci, inventii,etc.).

5. Activitatea salariatilor

Activitatea salariatilor, in raport cu conducerea societatii, este reglementata prin contractul colectiv de munca si contractele individuale.

Contractul colectiv de munca a fost incheiat, intre S.C.UTILTRANS S.A. si salariatii societatii, la data de 22.07.1994 sub nr.1964 si a fost inregistrat la Directia Muncii si Protectiei Sociale jud.Constanta sub nr.110/26.07.1994. Acest contract colectiv de munca a fost incheiat pentru un an.

Pana la data analizei nu s-au inregistrat conflicte de munca sau revendicari ale salariatilor si nici nu exista motive sau conditii de munca sa conduca in viitor la declansarea unor stari con-flictuale.

Optiunea salariatilor pentru privatizarea societatii prin cumpararea actiunilor detinute de Fondul Societatii de Stat si prin schimbarea certificatelor de proprietate cu actiunile detinute de Fondul Proprietatii nr.3--Transilvania, se regasesc in constituirea "UTILTRANS - Programul Ac-tiunilor Salariatilor", ce a dobandit personalitate juridica prin sentinta civila nr.262/10.06.1995 a Judecatoriei Constanta.

6. Imprumuturi

La data realizarii Raportului de Evaluare, S.C. UTILTRANS S.A.. Constanta are contractate credite bancare pe termen scurt in valoare de 237.355 mii lei.

7. Activitate comerciala

In conformitate cu prevederile legii nr.26/1990, S.C.UTILTRANS S.A.Constanta are asigurata protectia elementelor incorporale ale fondului de comert, operandu-se inregistrarea lor in Registrul Comertului.

Activitatea comerciala se desfasoara pe baza de contracte incheiate in nume propriu cu furnizorii interni de marfuri, materiale si servicii pe de o parte si cu beneficiarii interni si externi pe d alta parte.

8. Litigii

S.C.UTILTRANS S.A.. Constanta are in curs de solutionare o serie de litigii comerciale atat in calitate de reclamant, cat si in calitate de parat, dupa cum urmeaza:

A . In calitate de reclamant;

1^o. Dosar nr.13/1995 la Tribunalul Municipiului Bucuresti.

Obiect: daune in valoare de 252.115.809 lei, din care 80.999.731 lei penalitati de intarzi-ere, solicitate prin actiune judecatoreasca S.C.SCCH-Bragadiru pentru lucrari executate in perioada decembrie 1993-septembrie 1996.

2^o. Dosar nr.12.887/1995 la Judecatoria Constanta.

Obiect: daune in valoare de 897.821 lei + 8DD

08.036 lei penalitati de intarziere cerute prin actiune judecatoreasca S.C.INSCROFMET S.A.. Movila pentru lucrari executate tn perioada mai-decembrie 1994.

3^o. Dosar nr.3420/1995 la Judecatoria Medgidia.

Obiect: daune in valoare de 3.381.488 lei + 913.000 lei penalitati de intarziere cerute prin actiune judecatoreasca S.C. BOVIMEX S.A .Crisan pentru lucrari executate in perioada octombrie 1994-mai 1995.

4^o. Dosar nr.7756/1995 la Judecatorie Constanta.

Obiect: daune in valoare de 423.549 lei + 219.703 lei penalitati de intarziere cerute prin actiune judecatoreasca S.C. NUTRIVITA S.A. Lumina pentru prestari executate in perioada noiembrie 1993- mai 1995.

B. In calitate de parat:

1^o. Dosar nr.2986/1995 la Judecatoria Constanta.

Obiect: daune de 539.661 lei cerute pentru prestatii efectuate in perioada martie - decembrie 1994, de S.C. PHOENIX S.A.. Constanta.

De asemenea, S.C. UTILTRANS S.A . Constanta mai are litigii de munca si actiuni in curs de promovare, dupa cum urmeaza:

C. Litigii de munca:

2^o. Dosar nr.884/1995 la Judecatoria Constanta.

Obiect: contestatie la decizia de desfacere a contractului de munca al contestatarului Barla Vasile.

D. Actiuni in curs de promovare:

- Notificari pentru punere in intirziere:

1^o. S.C. S.C.C.H. S.A. Constanta pentru suma de 892.923 lei reprezentand prestatii executate in perioada martie - iunie 1995 si penalitati de 307.877 lei.

2^o. S.C. FRUCTEXIM S.A. Constanta pentru suma de 788.394 lei care reprezinta contravaloarea prestatiilor executate in perioada noiembrie 1994 - iunie 1995 si penalitati de 301.049 lei.

3^o. S.C. NAZARCEA S.A. pentru suma de 5.387.587 lei, reprezentand contravaloarea prestatiilor efectuate in perioada februarie - mai 1995 si penalitati de 2.979.943 lei.

4^o. S.C. ENERGOCONSTRUC}IA Chitcani, jud. Braila pentru valoarea de 727.730 lei, ce reprezinta prestatiile efectuate in perioada august - octombrie 1994 si penalitati de 608.677 lei.

9. Elemente de poluare

Prin specificul activitatii sale, S.C. UTILTRANS S.A. Constanta, nu prezinta elemente de poluare majora a mediului inconjurator, ia incadrandu-se in limitele legale prevazute pentru societatile cu acest profil de activitate din Ronania.

10. Concluziile diagnosticului juridic

In urma analizei efectuate din punct de vedere juridic asupra S.C. UTILTRANS S.A. Constanta s-au desprins drept concluzii o serie de aspecte pozitive dar si negative.

In categoria factorilor pozitivi includem urmatoarele aspecte:

dreptul de proprietate al societatii este delimitat, ceea ce previne aparitia unor viitoare litigii avand ca obiect elemente patrimoniale;

societatea este inregistrata fiscal conform prevederilor legale, iar obligatiile fata de bugetul statului au fost inregistrate corect in contabilitate;

nu s-au inregistrat si se crede ca nici in viitor nu se vor inregistra conflicte de munca sau revendicari ale salariatilor;

documentele juridice generale ale societatii sunt intocmite conform reglementarilor legale;

este asigurata protectia elementelor incorporale ale fondului de comert;

experienta acumulata in domeniul specific de activitate constituie un element de siguranta in abordarea viitoare a activitatii.

In categoriaq factorilor restrictivi / negativi ce denota fragilitate, includem urmatoarele aspecte:

natura complexa a relatiilor contractuale face necesara regandirea politicii comerciale promovate de societate pentru prevenirea riscurilor si situatiilor conflictuale;

dependenta activitatii de blocajul financiar intern.

Aspectele mai sus mentionate conduc la concluzia ca situatia juridica este clara si lipsita de probleme care ar putea impiedica procesul de privatizare.

2.3.2. Diagnostic comercial

Obiectivul diagnosticului comercial este stabilirea locului ocupat de intreprindere pe piata serviciilor pe care le executa in raport cu concurentii sai si al factorilor care favorizeaza mentinerea si dezvoltarea pietii.

Diagnosticarea functiei comerciale a intreprinderii se desfasoara pe urmatoarele domenii:

a) Piata.

Se analizeaza volumul vanzarilor la principalele produse si ponderea detinuta de intreprindere pe piata interna si externa intr-o perioada de 3 - 5 ani, caracterul monopolist sau intens concurential al pietelor etc.

In legatura cu piata externa se culeg informatii cu privire la posibilitatea de penetrare a produselor daca exista masuri de protectie a producatorilor nationali, particularitatile retelei de distributie, etc.

Este foarte important sa se analizeze factorii care delimiteaza expansiunea pietei intreprinderii. Intre acestia, specificul serviciilor prestate poate genera restrictii in dezvoltarea pitei interne si mai cu seama a celei externe.

Concluziile diagnosticului comerciale trebuie sa ofere evaluatorului o imagine clara asupra marimii si caracteristicilor pietei, sa se cunoasca ponderea "desfacerii" serviciilor intreprinderii, valoarea si marimea concurentilor, formele de cooperare. Pe baza acestor informatii se analizeaza punctele forte si cele slabe ale intreprinderii in raport cu piata.

b) Concurenta

Sunt analizati principalii concurenti de pe piata interna si externa in legatura cu volumul desfacerii, ponderea in serviciile prestate, calitatea serviciilor, preturile tarifare practicate, cifra de afaceri.

Analiza trebuie extinsa si la concurentii potentiali din mediul economic. Evaluarea acestui segment important al diagnosticului comercial se bazeaza pe informatiile culese din intreprindere, de la camera de comert, de la organele de statistica, publicatii si studiile de piata facute de evaluatori.

Din analiza efectuata rezulta clar pozitia intreprinderii fata de concurenta, atuurile ei si punctele ei slabe.

c) Clientii

Sunt prezentati principalii clienti interni si externi in functie de ponderea detinuta in serviciile intreprinderii si de modul de conlucrare. Analiza se incheie cu o ierarhizare a acestora dupa eficienta vanzarilor, solvabilitate si importanta strategica.

Se fac aprecieri asupra consecintelor pe care le pot avea eventualele schimbari in structura sortimentala, in conducerea intreprinderii, asupra relatiilor cu clientii - mai precis asupra fiabilitatii acestora si asupra riscurilor dependentei de anumiti clienti.

d) Furnizorii

Se nominalizeaza principalii furnizori interni si/sau externi.Se analizeaza criteriile care au stat la baza alegerii acestora, gradul de dependenta, calitatea serviciilor.

In final se face o apreciere asupra modului de colaborare cu furnizorii, evidentierea avantajelor si riscurile colaborarii.

Diagnosticul comercial se incheie cu aprecierea pozitiei intreprinderii pe piata, relevandu-se avantajele si dezavantajele in raport cu concurentii si garantia mentinerii si dezvoltarii pietei.Se pot face propuneri in ceeace priveste diversificarea clientilor, forme de micsorare a concurentei, etc.

In continuare, voi analiza toate aceste elemente prin prisma situatiei practice existente in S.C.UTILTRANS S.A..Constanta.

1. Produse, servicii prestate

S. C. UTILTRANS S. A. Constanta a executat de-a lungul anilor sub denumirile pe care le-a purtat, toate lucrarile de mecanizare din Dobrogea pentru sistemele de irigatii, a participat la lucrarile de terase de vii si pomi fructiferi, orezarii, nivelari de terenuri si alte lucrari.

In ultima perioada, S. C. UTILTRANS S. A. Constanta, a inceput sa-si largeasca gama de lucrari, participand la lucrari de drumuri si lucrari de constructii agricole si industriale.

Societatea are peste 20 de ani in activitatea sa de baza si dispune de un personal calificat pentru realizarea obiectului de activitate, care a realizat obiective si lucrari specifice, cum ar fi:

1. Lucrari de imbunatatiri financiare-in care includem:

-decolmatari, canale irigatii;

-rectificari canale;

-reparatii canale;

-reparatii aductiuni pentru statii de irigatii;

-redarea in circuitul agricol a unor suprafete.

Aceste lucrari au avut ca beneficiari, societatile comerciale S. C. ELIF S. A.. Constanta si IFCO S. A. Constanta. Printre sistemele de irigatii realizate se numara cele de la : N. Balcescu, M. Kogalniceanu, Crucea, Seimeni si Rasova.

2. Decolmatari si supralargire pentru canal navigabil aductiune, la combinatul siderurgic Calarasi.

3. Terasamente si fundatii pentru CNE Cernavoda

4. Lucrari de drumuri:

-infrastructura:sapaturi, umpluturi si compactari

-transporturi in cariera

S. C. UTILTRANS S. A. a realizat supralargirea drumului Negru Voda-Amzacea, in lungime de circa 27 km si lucrari de transport plus pregatire material de cariera pentru drumuri judetene. Toate aceste lucrari mai sus mentionate, au avut ca beneficiar societatea comerciala SCH S. A. Constanta si DJDP Constanta.

5. Lucrari de reparatii utilaje, dar si reparatii auto;

6. Lucrari de aductiuni si alimentare cu apa;

7. Lucrari de constructii civile, cum ar fi: betoane, montare de elemente pentru S. C. SCH S. A. Constanta;

8. Transporturi diverse de utilaje, tubulatura metalica de mare dimensiune, produse petroliere si uleiuri;

9. Lucrari de constructii hidrotehnice ;

10. Amenajari de constructii zootehnice;

11. Revizii tehnice la autovehicule;

12. Prestatii cu utilaje de constructii si mijloace de transport la majoritatea lucrarilor si obiectivelor realizate de S. C. IFCO S. A. Constanta, S. C. ELIF S. A.. Constanta, SCH S. A.. Constanta, S. C. CH S. A.. Bragadiru, CNE Cernavoda, ARGOS S. A. Cernavoda si altele.

Prestatiile executate de S. C. UTILTRANS S. A. Constanta au un caracter sezonier, evidentiat de faptul ca in perioada decembrie-martie, activitatile de C-M inregistreaza un nivel scazut si, de asemenea, de faptul ca in perioada mai-august, inregistreaza un nivel scazut activitatile legate de agricultura.

Programarea activitatii desfasurate de S. C. UTILTRANS S. A. Constanta pe intreg teritoriul Dobrogei, se va realiza luand in considerare acest caracter sezonier.

In continuare, dupa prezentarea obiectului de activitate al S. C. , voi analiza piata pe care ea isi desfasoara activitatea, luand in considerare caracteristicile ei.

Piata

Caracteristicile pietei

Pana in anul 1990, S. C. UTILTRANS. S. A. a executat lucrari de mecanizare pentru sistemele de irigatii, a participat la lucrarile de terasare de vii si pomi, orezarii, nivelari de terenuri si alte lucrari similare, personalul societatii fiind bine pregatit si instruit pentru aceste tipuri de lucrari. Acest segment de piata a cunoscut o evolutie deosebita inainte de 1990, ca rezultat al politicii guvernamentale de dezvoltare industriala intensiva.

Dupa anul 1990, volumul investitiilor noi specifice scazand spectaculos, iar unele lucrari de investitii aflate in executie fiind sistate(terase pentru vii si pomi, orezarii, etc. ) S. C. s-a confruntat cu o lipsa acuta a frontului de lucru. In aceste conditii, S. C. a inceput sa-si largeasca gama de lucrari, participand la lucrari de drumuri si constructii agricole si industriale. Grupul clientilor pentru aceasta piata este destul de mare si este distribuit in toate judetele tarii.

Majoritatea clientilor S. C. UTILTRANS S. A. Constanta sunt societati comerciale cu capital de stat, dar, in ultima perioada, au aparut si societati comerciale private cu o situatie financiara buna, care solicita lucrari, numarul total al clientilor societatii fiind destul de ridicat. Aceasta situatie dezavantajeaza societatile comerciale mari, obisnuite cu lucrari de investitii de anvergura foarte mare.

S. C. UTILTRANS S. A. Constanta isi desfasoara activitatea, in principal, in judetele Constanta, Calarasi si Tulcea.

Din punct de vedere al beneficiarilor, piata este concentrata, majoritatea fiind din judetul Constanta, iar din punct de vedere al lucrarilor piata este destul de diversificata.

Tendintele pietei

Dupa anul 1990, atat productia industriala, cat si investitiile in industrie si agricultura au cunoscut o scadere continua. O caracteristica a acestei perioade este proliferarea lucrarilor de mica anvergura, cu o crestere a lucrarilor de reparatii si scaderea celor de investitii.

Actula politica guvernamentala in domeniul investitiilor se limiteaza, in mare masura, la finantarea unor obiective aflate in stadiu avansat de executie. In aceste conditii se poate estima o restrangere, in continuare, a pietei interne.

In functie de conjunctura pietei, pot apare ocazii favorabile dar si defavorabile/amenintari. Ambele tipuri de oportunitati vor fi analizate in continuare.

Ocazii favorabile

In situatia existenta pe piata, putem concluziona ca exista aspecte de care S. C. UTILTRANS S. A. ar putea profita in perioada actuala, dar si in viitor. Astfel, a disparut sistemul de impunere"de sus" a contractelor, inclusiv atunci cand existau rezerve privind capacitatea tehnica de executie. Libera concurenta poate fi un avantaj pentru toate firmele care au o capacitate tehnica si organizatorica deosebite.

Nu mai exista monopolul pietei pe segmentele de constructii agricole si de drumuri, accesul la aceste lucrari fiind conditionat numai de capacitatea tehnica, de adaptabilitatea la cerintele pietei si de competitivitate.

Ca de altfel in toate segmentele de piata cu utilizatori industriali, penetrarea de catre firme noi pe piata se face destul de dificil, fiind conditionata de obtinerea unor atestari, aspect foarte favorabil pentru firmele care au deja pozitii solide pe piata.

Situatii defavorabile ce pot apare pe piata -pot fi concentrate intr-o singura idee care exprima marele pericol pe care il reprezinta firmele noi pentru S.C. UTILTRANS S.A.. Aceste firme noi infiintate, desi nu au forta, dotarea si sistemul de relatii de colaborare ale S. C. UTILTRANS S. A.. , sunt foarte active pe segmentele de piata respective, reprezentand o concurenta care nu trebuie neglijata, cel putin pentru obiectivele de anvergura mai modesta.

In continuarea diagnosticului comercial, voi trece la analiza resurselor S. C. UTILTRANS S. A. Constanta.

Analiza resurselor evidentiaza anumite puncte forte, dar si puncte slabe.

Punctele forte vor fi analizate si prezentate in continuare.

-S. C. UTILTRANS S> A. dispune de o forta de munca bine calificata(pregatita), cu o experienta si calificare deosebite, acoperind o paleta larga de activitati.

-Un alt punct forte il constituie pozitia buna pe piata interna-locul 3 din punct de vedere al activitatii de transport in cadrul judetului si o pondere de circa 30 % in cadrul judetului din punct de vedere al utilajelor de constructii specifice, ca rezultat al participarii la executia unor obiective de importanta deosebita in economia nationala, aceasta permitand si o foarte buna cunoastere a principalilor clienti(inclusiv prin contracte personale la nivel de manageri de nivel superior).

-Un alt aspect, deloc de neglijat in actuala conjunctura, este buna conlucrare intre conducerea societatii si sindicat, pana in prezent neexistand probleme sociale care sa genereze conflicte de munca.

Punctele slabe sunt evidentiate mai jos.

-Astfel, o slabiciune majora o reprezinta dotarea tehnica actuala(utilajele sunt uzate fizic si mai ales moral), care nu permite imbunatatiri spectaculoase in calitatea productiei sau scaderea costurilor de productie prin cresterea productivitatii muncii.

-Un alt punct slab il constituie lipsa unui sistem informational/de marketing eficient pentru fundamentarea deciziilor.

-Un potential pericol este reprezentat de unele cazuri de migrare a personalului cu inalta calificare catre firme private din domeniu, in speranta unor venituri mai mari.

CLIENTI

Avand in vedere specificul activitatii S. C. UTILTRANS S. A. Constanta se poate spune ca, grupul clientilor este destul de mare si este distribuit, in principal, in judetele Constanta, Calarasi si Tulcea. Majoritatea clientilor societatii sunt societati comerciale cu capital de stat dar, in ultima perioada, au aparut si societati comerciale private cu o situatie financiara buna, care solicita efectuarea unor lucrari.

Lista principalilor clienti ai societatii in anii 1994 si 1995 este prezentata in tabelul urmator, alaturi de tipul/specificul lucrarilor executate de societate in contul acestora(vezi tabelul 1).

Ca pe orice piata de prestari de servicii, si aici cerintele clientilor sunt foarte bine/clar delimitate/definite prin cerinte de ordin tehnic, care sunt tot mai dificil de realizat. La toate aceste cerinte, se adauga acelea privind costurile care trebuie sa fie competitive, importanta lor crescand in conditiile economice actuale--cu concurenta ridicata--cand majoritatea comenzilor se adjudeca in urma unor licitatii. Pe langa costuri, un element foarte important care trebuie luat in considerare il reprezinta respectarea cu strictete a termenelor contractuale.

Buna desfasurare a activitatii S.C.UTILTRANS S.A. Constanta depinde, in mare masura, de situatia financiara a clientilor sai cei mai importanti: SCH S. A. Constanta, S. C. ELIF S. A. Constanta si IFCO S. A. Constanta, care datora la data de 31. 07. 1995 aproximativ jumatate din totalul sumelor de incasat de la clienti. Selectarea beneficiarilor cu soliditate financiara trebuie facuta cu multa seriozitate, dar si cu mare precautie, pentru a nu se restrange foarte mult piata pe care ea actioneaza. Politica desfasurata de S. C. UTILTRANS S. A. Constanta in domeniul atragerii de clienti importanti, vizeaza executia unor parti din lucrarile ce urmeaza a fi realizate de acestia. In aceasta idee, societatea urmareste atragerea societatii comerciale C. C. H. A. S. A. Constanta pentru executia de lucrari la autostrada Bucuresti--Fetesti, primariilor din comune pentru lucrari de regularizari, alimentari cu apa si drumuri. De asemenea, se incearca si atragerea societatii comerciale SCH S. A. Constanta pentru lucrari in zona libera din Portul Constanta Sud--Agigea.

Tabel cu principalii clienti ai S.C. UTILTRANS S.A. Constanta

in perioada 1994 - 1995

Denumire client	Rulaj 1994	Total 1994 ( % )	Rulaj 1995	Total 1995 ( % )	Tip de lucrari prestate
SCH S.A. Constanta	205.366.847	18,47	355.552.631	30,30	Prestari servicii cu mijloace de transport si utilaje
IFCO S.A. Constanta	205.443.119	18,47	240.618.013	20,50	idem
SCELIF S.A. Constanta	120.947.058	10,87	113.176.667	9,64	idem
Alti clienti	580.435.306	52,19	464.208.394	39,56	idem
TOTAL CLIEN}I	1.112.192.330	100,00	1.173.555.705	100,00	idem

Concurenta

Pana in anul 1989, in timpul economiei centralizate, problema concurentei era practic inexistenta. Fiecare societate stia cui I se adresau prestatiile sale si deci nu se punea problema impartirii/segmentarii pietei de desfacere. Iata insa ca ultimii patru ani au operat transformari remarcabile pe piata interna, concurenta fiind in continua crestere, atat datorita restrangerii numarului de utilizatori, cat si datorita aparitiei unor noi firme concurente.

Principalele societati comerciale care concureaza S.C. UTILTRANS S. A. Constanta in activitatea sa de transport sunt urmatoarele:

--TAR S. A. Constanta, din punct de vedere al capacitatii de transport cu autobasculante, autobetoniere si cu portcontainere.

--TAM S. A. Constanta, din punct de vedere al capacitatii de transport cu aotobasculante.

--SCUT S. A. Constanta, din punct de vedere al capacitatii de transport cu autoincarcatoare.

Pentru restul activitatii de transport cu alte mijloace auto nu exista practic concurenta, deoarece cererea echilibreaza oferta.

In activitatea de C+Mexista foarte multi concurenti potentiali ai societatii. Intre acestia iI enumeram pe cei mai puternici: CCH Constanta, SCLS Constanta, T. C. IND Constanta si Hidroconstructii Constanta.

In activitatea de constructii de drumuri si autostrazi, principalul concurent al S. C. UTILTRANS S. A. Constanta este SCFDP Constanta.

Furnizorii

S.C.UTILTRANS S. A. Constanta si-a organizat un serviciu de aprovizionare propriu. Prin acest serviciu se face aprovizionarea pentru toate unitatile societatii prin sediul central, de unde se repartizeaza necesarul pe subunitati. Volumul lunar de aprovizionare este de circa 70 milioane lei si include materiale si piese de schimb, combustibili, cauciucuri/anvelope, etc.

Principalii furnizori ai societatii sunt urmatoarele societati comerciale:

--COMAT S. A. --furnizor de materiale si piese de schimb

--PECO Constanta--pentru combustibil

--VICTORIA Floresti--pentru anvelope

--SAREX S. A. --furnizor de materiale si piese de schimb

--SCELIF Constanta--idem

--IFCO Constanta--idem

Pe langa acesti furnizori foarte importanti, societatea mai intretine relatii de aprovizionare cu alti furnizori, atat din Dobrogea, cat si din restul teritoriului tarii.

In urma analizei relatiei furnizor--S. C. UTILTRANS S. A. Constanta putem concluziona ca aceasta prezinta aspecte favorabile--puncte forte, dar si anumite puncte slabe.

Intre punctele forte mentionez:

--relatiile de buna colaborare cu furnizorii societatii, relatii care au fost solicitate in timp.

--marea majoritate a furnizorilor sunt situati in judetul Constanta, aceasta ducand la reducerea cheltuielilor de transport si la o aprovizionare intr-un interval de timp mai redus fata de situatia in care furnizorii s-ar afla in afara judetului Constanta, la distante mai mari.

--nu sunt necesare conditii speciale de stocaj, exceptie facand carburantii.

Intre punctele slabe ale relatiei furnizor--S. C. UTILTRANS S. A. -- care pot produce disfunctionalitati, mentionez:

--gradul ridicat de dependenta fata de furnizorii"strategici" PECO Constanta, VICTORIA Floresti, COMAT Constanta si B. A. T. SAREX Constanta.

--datorita disponobililului redus din contul societatii, nu este realizata o aprovizionare ritmica a acesteia, asa cum ar fi normal pentru buna desfasurare a activitatii.

Voi reveni asupra relatiilor de aprovizionare si colaborare ale S. C. UTILTRANS S. A. Constanta cu firme specializate in domeniu in subcapitolul 2. 3. 3. (diagnosticul activitatii de productie, a potentialului tehnico-productiv).

Concluziile diagnosticului comercial

Diagnosticul comercial trebuie sa se incheie cu aprecierea pozitiei societatii pe piata, relevandu-se avantajele si dezavantajele in raport cu concurenta.

In urma analizei aspectelor de natura comerciala specifice S. C. UTILTRANS S. A. Constanta se pot trage urmatoarele concluzii:

1. Societatea detine o pozitie puternica pe piata interna a prestarilor de servicii(ocupand locul al treilea). Societatea trebuie sa profite de acest avantaj pentru a obtine noi lucrari/comenzi si, de asemenea, pentru a atrage noi clienti dintre societatile nou infiintate, foarte flexibile.

2. Societatea intretine relatii foarte bune cu societatile furnizoare de materii prime si materiale. Totusi, aici trebuie acordata o mare atentie relatiilor cu furnizorii"strategici" pentru a nu cadea in capcana dependentei de un singur furnizor.

3. Societatea dispune de clienti statornici, relatiile cu acestia fiind in general bune. Trebuie insa revazuta lista clientilor pentru a-i elimina pe cei insolvabili si pentru a-i include pe aceasta lista pe alti clienti din societatile nou infiintate, care pot oferi avantaje mai mari pentru societate noastra decat clientii"traditionali".

4. Un alt"avantaj" il constituie forta de munca bine calificata si cu experienta.

La capitolul"recomandari", sugerez ca societatea sa actioneze in directiile:

--asimilarii de utilaje si echipamente noi, competitive, pentru a putea face fata concurentei din ce in ce mai puternice;

--diversificarii /reorientarii gamei de servicii prestate, in functie de cererea existenta pe piata;

--diversificarii clientilor

2. 3. 3. Diagnosticul activitatii de productie,a potentialului tehnico-productiv

 

Obiectivul diagnosticului industrial il constituie cunoasterea starii potentialului productiv. Pentru aceasta se culeg si se analizeaza informatii cu privire la potentialul de productie existent si evolutia sa in timp, gradul de incarcare, modul de efectuare a reparatiilor la utilaje si instalatii, program de dezvoltare, modernizare, restructurare prin investitii, modul de urmarire a productiei, performantele tehnologice folosite, efectele asupra mediului inconjurator.

Pentru caracterizarea situatiei potentialului productiv se pot folosi indicii de utilizare a capitalului productiv, coeficientii de uzura, de reinnoire, de inzestrare tehnica a muncii, etc.

Este necesar ca evaluatorul sa cunoasca si sa analizeze evolutia conditiilor favorabile si nefavorabile din mediul economic ca: aparitia unor noi echipamente de productie, tehnologii, metode de conducere si organizare, noi mijloace de transport, reglementari pe piata fortei de munca, efectele integrarii europene, programele BIRD si BERD.

Analiza factorilor externi permite evaluatorului sa stabileasca influentele favorabile sau nefavorabile ale mediului asupra evolutiei productiei.

1. Dotarea tehnica, starea mijloacelor de productie.

S. C. UTILTRANS S. A. Constanta are sediul in Constanta, unde se gaseste si baza de reparatii si transport Constanta si cateva baze de productie in judet, unde sunt intretinute utilajele, sunt efectuate reparatiile curente in ateliere specializate.

S. C. UTILTRANS S. A. Constanta are in dotare urmatoarele grupe de mijloace:

a)Utilaje

--excavatoare si dragline, de pana la 1 metru cub cupa, care executa lucrari de sapat canale si decolmatat canale.Utilajele au o vechime destul de mare, anii de intrare in functiune fiind inainte de 1989.

b)Buldozere S.650 si S. 1500

--executa lucrari de terasamente intrate in functiune,de asemeni inainte de 1988.

c) Utilaje de ridicat

--macarale care au si ele un grad destul de mare de uzura, fiind inainte de 1986.

d)Mijloace de transport materiale

--diverse camioane si autobasculante, cu vechime intre 6 si 15 ani ,dar care sunt necesare in procesul de productie.Mentinerea lor in functiune necesita costuri foarte mari.

e)Autoremorchere cu treylere

--prezinta o uzura foarte mare, dar fara acestea, societatea nu-si poate desfasura activitatea, fiind necesare la mutarea utilajelor pe senile, de la un loc de munca la altul.

f)Utilajele de incarcat

--din noua bucati, cu exceptia unei singure WOLA, toate au an de fabricatie inainte de 1980, dar si ele strict necesare desfasurarii activitatii .

S.C UTILTRANS S.A. Constanta aluat fiinta pe structura fostei subunitati SUGT a IELIF Constanta.Prin specificul ei de exploatare a parcului de utilaje si auto, a trebuit sa preia si parcurile reci din localitatile Ovidiu, Crucea si Topraisar.Acestea aveau un patrimoniu mare, compus din masini si utilaje din care, o parte au fost retrase de pe lucrarile de investitii sistate (terase vii, pomi, orezarii, etc ).

Dupa anul infiintari, volumul investitiilor specifice scazand foarte mult, cu toate incercarile societatii de reprofilare din mers a activitatii, aceasta s-a confruntat cu o acuta lipsa a frontului de lucru. Datorita redimensionarii contractelor angajate, foarte multe mijloace de transport si utilaje au ramas in parcurile reci, degradandu-se fizic si moral, din cauza nefolosirii. Conservarea acestora in parcurile reci costa societatea mult peste posibilitatile sale financiare si se facea in conditii, nu mereu, dintre cele mai bune.

In aceste conditii s-a incercat valorificarea lor prin vanzare, dar din cauza preturilor de licitatie prea mari( calculate conform normelor in vigoare) nu s-a reusit vanzarea tuturor mijloacelor fixe aflate in conservare.

Astfel , la baza de productie Topraisar si Crucea mai sunt in conservare o serie de utilaje: excavatoare, dragline, screpere, tractoare, buldozere, macarale,cu un grad ridicat de uzura fizica si morala.

2.Aprovizionare

S C. UTILTRANS S.A.Constanta are organizat un serviciu de aprovizionare prin care se face aprovizionarea pentru toata societatea si de unde sunt repartizate pentru toate subunitatile unitatii.

Volumul aprovizionarii este de cca 70 milioane/luna si cuprinde materiale si piese de schimb, combustibil, cauciucuri, anvelope, materiale diverse pentru uz intern, necesare procesului de productie si desfasurarea activitatii societatii in luna respectiva.

Pricipali furnizori ai societatii sunt:

--COMAT --furnizor de materiale si piese de schimb

--PECO Constanta-- combustibil

--VICTORIA Floresti-- anvelope

--SAREX--- furnizor de mareriale si piese de schimb

--SCELIF-- furnizor de materiale si piese de schimb

--IFCO-- furnizor de materiale si piese de schimb

--si alti furnizori.

Se poate aprecia ca societatea are un grad de dependinta ridicat fata de anumiti furnizori "strategici", si anume:PECO Constanta, Victoria Floresti, COMAT Constanta, B.A.T. SAREX Constanta.

De asemeni, din lipsa de disponibil in cont, nu este asigurata o aprovizionare ritmica a societatii.

In general, nu exista conditii speciale de stocaj, cu exceptia carburantilor.

3.Colaborari cu firme specializate

Societatea comerciala UTILTRANS S.A. Constanta colaboreaza in vederea realizarii activitatii sale cu urmatoarele societati comerciale:

--.SCELIF S.A. Constanta

--IFCO S.A. Constanta

--CLIF S.A.Constanta

--PROLIF S.A. Constanta

Aceste societati s-au desprins din fosta subunitate SUGT a intrepridderii IEELIF Constanta.

Concluziile diagnosticului activitatii de productie

In urma diagnosticarii S.C. UTILTRANS S.A. din punctul de vedere al dotarii tehnice se pot trage cateva concluzii, si anume:

---Societatea dispune de un parc de masini si utilaje foarte mare, acest lucru producandu-i mari greutati in ciuda faptului ca s-a incercat o profilare a activitatii, societatea confruntandu-se cu o lipsa acuta a frontului de lucru.

---Datorita reorientarii activitatii societatii,o mare parte din masini si utilaje au ramas in parcurile reci, degradandu-se nu numai fizic, ci si moral.In prezent, societatea se confrunta cu probleme legate de gradul de uzura ridicat al masinilor si utilajelor sale. Conducerea unitatii trebuie sa acorde o mare atentie acestui aspect, mai ales in conditiile actuale, de crestere a concurentei pe aceasta piata.

--Cu toate ca, S. C. dispune de o retea destul de diversificata de furnizori, amplasati atat in Dobrogea, cat si in restul teritoriului tarii, cea mai mare parte din volumul aprovizionarii se realizeaza cu urmatoarele S. C.: PECO Constanta(pentru combustibil), VICTORIA Floresti(pentru anvelope), COMAT si SAREX Constanta(pentru materiale si piese de schimb). Acestia au fost, o lunga perioada de timp (si inainte de 1989) principalii furnizori ai S. C. UTILTRANS S. A. Constanta. Situatia aceasta continua si in prezent, acestia ocupand pozitia de furnizori strategici pentru S. C. UTILTRANS S. A. , datorita increderii recoproce si relatiilor de buna colaborare cu acestia. In prezent au aparut in judetul Constanta societati comerciale care ar putea figura pe lista furnizorilor S. C. UTILTRANS S. A. , inlocuind, acolo unde este posibil, acesti furnizori"strategici". In conditiile economiei de piata este nerecomandabil sa se stabileasca relatii cu un singur furnizor pentru o anumita materie prima, desi este recomandabil sa se apeleze la mai multi furnizori pentru mai multa siguranta.

--Relatiile pe care S. C. UTILTRANS S. A. le intretine cu alte S. C. in vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii sale, sunt de buna colaborare, de incredere reciproca si datorita faptului ca, initial, ele au functionat ca o singura intreprindere-- IEELIF Constanta. Dupa schimbarile intervenite dupa 1989, aceasta mare intreprindere constanteana s-a divizat in mai multe societati mai mici, si anume: SCELIF S.A. Constanta, IFCO S. A. Constanta, CLIF S.A .Constanta, PROLIF S. A. Constanta. Toate aceste cinci societati comerciale au facut, deci, parte din fosta subunitate SUGT a IEELIF Constanta.

--Conducerea societatii trebuie sa acorde o mare atentie atragerii de noi clienti, mai ales din randul societatilor comerciale noi infiintate, care sunt foarte flexibile, se pot adapta foarte usor la cerintele pietei si care pot oferi S. C. UTILTRANS S. A. anumite avantaje din punct de vedere financiar, al frontului de lucru, tehnologic, etc. Acest lucru este foarte important pentru consolidarea pozitiei pe piata a societatii, intr-un mediu concurential din ce in ce mai puternic.

 

Necesitati de investitii si restructurare

In prezent, S. C. UTILTRANS S. A. Constanta avand ca obiect de baza--prestatiile cu utilaje si mijloace de transport--urmareste investitiile de mentinere a bazei existente, urmarind prin aceasta indeplinirea in bune conditii a contractelor pe care le are cu beneficiarii existenti.

Paralel cu aceasta, unitatea si-a inscris in obiectul de activitate urmatoarele:executarea de lucrari de constructii de imbunatatiri funciare, lucrari de constructii in industrie, agricultura, drumuri si alte lucrari, activitate ce va trebuidezvoltata in asa fel incat sa devina activitate de baza.

Investitiile pe care si le propune ca obiective S. C. UTILTRANS S. A. Constanta, in urmatorii trei ani, ar fi urmatoarele:

1. Dotarea societatii cu utilaje pentru drumuri, doua vibrocompresoare, in valoare de 400 milioane lei.

2. Construirea in incinta societatii a unui magazin alimentar si dotarea lui cu mijloacele necesare, in valoare de 100 milioane lei.

3. Construirea unei cantine tip restaurant, impreuna cu alte doua societati comerciale(CONEF si SAREX) si a unui sediu administrativ in urmatorii 3--5 ani, in valoare de 500 milioane lei.

Strategia curenta a societatii vizeaza mentinerea clientilor importanti:SCH Constanta, SCELIF Constanta si IFCO Constanta.

Ca obiective, S. C. isi propune ca in curs de 2-3 ani sa dezvolte activitatea de constructii, obtinerea de atestate pentru constructii si participarea la licitatii in vederea obtinerii de lucrari cu antreprenori.

Totodata, S. C. UTILTRANS S. A. Constanta are in vedere participarea impreuna cu alte societati comerciale la lucrari specifice in strainatate.

2.3.4. Diagnosticul personalului de conducere si executie

In cadrul acestui diagnostic se prezinta numarul scriptic de salariati, din care personal de conducere si administrativ--functionaresc, pe varsta, sex, vechime in intreprindere, specializare, conditii de recrutare si pregatire profesionala, sistem de salarizare, conditii de munca si protectia muncii, organizare sindicala si, raporturile acesteia cu echipa manageriala.

Vor fi prezentati membrii echipei manageriale nominal, pe functii, vechimea in functie, specializarea, limitele de decizie, subordonare ierarhica . Aceleasi informatii se vor obtine si pentru membrii Consiliului de Administratie. Se analizeaza stilul si metodele folosite in conducere. Ca si la celelalte elemente ale diagnosticului general, trebuie studiata evolutia factorilor interni ce pot influenta evolutia fortei de munca: numire prin concurs, somaj, noi reglementari in domeniul pensionarii, salarizare.

In urma diagnosticului vor fi evidentiate punctele slabe si punctele forte ale intreprinderii, din punct de vedere al managementului.

1. Structuri

UTILTRANS S. A. Constanta este o societate comerciala care, pentru a realiza gama de servicii specifice, prin prisma experientei acumulate de la infiintare si pana in prezent, este structurata organizatoric conform organigramei prezentata in anexa.

Pentru realizarea activitatilor de baza, S. C. UTILTRANS S. A. este organizata pe patru directii:

--activitatea de reparatii auto si utilaje;

--activitatea de exploatare;

--activitatea de constructii--montaj;

--activitatea de comert si inchirieri diverse.

In conformitate cu statutul societatii si cu regulamentul de ordine interioara, exista urmatoarele niveluri de competenta si responsabilitate:

1. Conducere:-Adunarea Generala a Actionarilor

-Consiliul de Administratie

-Conducerea executiva

2. Personal de executie

Organigrama S. C. UTILTRANS S. A. Constanta evidentiaza existenta a sase nivele ierarhice, forma organigramei fiind tipica pentru S. C. din tara noastra(anexa 1.).

 

2. Management

S. C. UTILTRANS S. A. Constanta este condusa prin sesiunile Adunarii Generale a Actionarilor, iar intre acestea, de catre un Consiliu de Administratie.

Adunarea Generala a Actionarilor(A. G. A. ) a S. C. UTILTRANS S. A. Constanta este formata din trei membrii:

--ing. Balan Mircea--reprezentant F. P. S. , expert de specialitate la Departamentul Imbunatatirii Funciare din cadrul Ministerului Agriculturii.

--ec. Verioti Stere-- reprezentant F. P. S. , sef de serviciu la Directia Controlului Financiar de Stat din cadrul Ministerului Finantelor.

--ec. Stavrositu Stela-- reprezentant F. P. P. nr. 3--Transilvania, director la S. C. Coremar S.A.

Consiliul de Administratie este compus din:

--ing. Zaharia Gheorghe --presedinte al C. A. , director general Utiltrans S. A. Constanta

--ing. Nita D. --vicepresedinte, director general al SCELIF S. A. Constanta

--ing. Ionescu Cornel--director tehnic SCELIF S. A. Constanta

--ec. Ciurea Gh. --director COMAT S. A. Constanta

--ing. Transca C. --sef sectie TAR S. A. Constanta

Consiliul de Administratie rezolva o gama foarte mare si variata de probleme importante pentru bunul mers al societatii.

Activitatea financiar--contabila si situatia patrimoniului S. C. sunt verificate si certificate de o Comisie de cenzori , cu urmatoarea componenta:

--Verioti D. --presedinte

--Florescu G.

--Stoian I.

Conducerea executiva este asigurata de urmatoarele persoane:

1. Zaharia Gh. --director general

2. Atanasiu R. --director tehnic

3. Dan M. --director de exploatare

4. Popoaca L. --director economic

3.Resurse umane

La data Raportului de Evaluare, numarul total de salariati ai S.C. UTILTRANS S.A. Constanta, este de 397 persoane, din care 354 barbati si 43 femei.

In conformitate cu specificul activitatii, proportia fortei de munca masculie este semnificativa ( 89 %) .

Considerand structura pe meserii, se poate considera ca forta de muna are un grad ridicat de calificare, fiind bine dimensionata, adecvata marimii si potentialului societatii (tabelul 3.1).

Dupa structura resursa umana reprezinta atat in prezent cit si in viitor , o garantie a atingerii obiectivelor strategice ale societatii.

Personalul sub 30 ani reprezinta cca 13 % din total si, totodata , un importsnt potential de dezvoltare a societatii .

Se remarca o buna distributie a personalului : 75 % intre 30 - 50 ani, neexistind riscul pierderii experientei profesionale in activitastea de baza (tabelul 3.2).

Pesonalul cu o vechime de peste 10 an reprezinta 79 % din total, ceea ce demonstreaza calitatea factorului uman de care dispune societatea si proportia insemnata de specializare pe functii si meserii (tabelul 3.3).

Temporar s-a recurs la colaborari cu persoane fizice din afara societatii, pentru scurta durata (max. 3 luni) pentru realizarea unor lucrari specifice - asistenta juridica, lucrari necalificate si asistenta tehnica pentru lucrari de C.M.

Nivelul de salarizare a fost negociat conform contractului colectiv de munca si cuprinde indexarile aferente pina la 31.07.1995.

Specific S.C. UTILTRANS S.A. Constanta este faptul ca, prin contractul colectiv de munca, s-a urmarit scaderea pe cit posibil, a elementelor de manopera indirecta in comparatie cu cea directa.

Salarizarea, pina la aceasta dat, a tinut cont de :

- incadrarea in fondul admisibil conform legii :

- incadrarea in manopera de deviz incasata de la beneficiar :

- mentinerea unor corelatii rezonabile intre cheltuielile cu salariile si celelalte cheltuieli.

4. Aspecte de ordin social

Relatiile de munca intre S.C. UTILTRANS S.A. Constanta si salariatii sai au fost reglementate prin contractul colectiv de munca, incheiat la data de 22.07.1995 sub nr. 1964 si inregistrat la D.M.P.S. Constanta sub nr. 110 / 26.07.1995.

Contractul colectv de munca contine clauzereferitoare la organizrea muncii, raporturilede munca, conditiile de incadrare, timpul de lucru si odihna, asigurari sociale, protectia muncii precum si drepturile de care beneficiaza si obligatiilece incumba partilor contractuale.

Timpul de lucru al salariatilor este de 8 ore/zi, in program de 5 zile pe saptamina.

Sistemul de salarizare cuprinde urmatoarele game de salarizare :

a) acord direct individual si colectiv pentru personalul direct productiv :

b) acord indirect - se aplica pentru :depanatori, sefi coloana, impiegati miscare, maistri, tehnicieni (ce deservesc nemijlocit personalul direct productiv), sefi sectii, casieri marfa ;

c) salarizare in cote procentuale pentru personalul de administratie al societatii , care nu lucreaza pe baza de norme de munca ;

d) salarizare in regie, pe baza timpului efectuiv lucrat si realizarea integrala a sarcinilor proprii de munca.

Sistemulde salarizare cuprinde se asemena si sporuri .

La S.C. nu s-au inregistrat actiuni revendicative sau alte forme de protest, relatiile salariati-administratie fiind amiabile.

Forta de munca

Tabelul nr. 3.1.

Total personal		397
Cu studii superioare		22	( 5,5 % )
din care	- tehnice	18
	-economice	4
Cu studii medii		44
Muncitori calificati		304
Muncitori necalificati		27

Structura personalului in functie de varsta la data de 31.07.1995				Structura personalului in functie de vechimea in munca la data de 31.07.1995
Tabel nr. 32				Tabel nr.33
Varsta	Nr. persoane	%		Vechimea	Nr.persoane	%
Sub 30 ani	52	13		Sub 1 an	6	1,5
30 - 40 ani	129	32		1 - 5 ani	29	7,5
45 - 50 ani	171	43		5 - 10 ani	48	12
Peste 50 ani	45	12		Peste 10 ani	314	79

Evolutia numarului total de persoane in perioada

1991 - iulie 1995

	Tabel nr.34
Ani	Nr. persoane
1991	714
1992	626
1993	494
1994	424
1995	397

Temporar - au fost angajati muncitori din afara societatii pentru scurta durata (max. 3 luni).

Nivelul desalarizare actual este peste nivelul minim pe economie.

Asigurarea fortei de munca se face prin doua puncte :

- angajare directa cu ajutorul fortelor de munca si proba de lucru + perioada de proba ;

- recalificare in functie de necesitatile productiei .

Nivelul de salarizare - este conform contractului colectiv de munca si cuprinde indexarile aferente pina la 31.07.1995.

Climatul social favorabil - relatii amiabile intre sindicat si conducerea societatii. Eforturi de stiulare / motivare a salariatilor.

Aceste aspecte referitoare la nivelul de salarizare, asigurare cu forta de muncasi cilamtul social vor fi analzate mai detaliat in subcapitoluil 3 al acestui capitol referitor la resursele umane.

Sistemul de salarizare cuprinde, pe linga salariul de baza negociat individual, adaosuri si sporuri la urmatoarele categorii :

- spor pentru conditii nocive si periculoase (pina la 10 % din salariul de incadrare);

- spor pentru conditii grelede munca (pina la 15 % din salariul realizat la timpul efectiv lucrat);

- spor de santier(5.000 lei/zi la programul ordonat de lucru);

- spor pentru orele lucrate suplimentar (pina la 100 % pentru personalul care efectueaza orepeste programul normal, in conditiile obtinerii de profit suplimentasr, productie suplimentara si scurtarea termenului de executie sau darea in folosinta a lucrarilor);

- spor de izolare (pentru zonele : Chituc, Iancila, Buceag) - pina la 10 % din salariul tarifar de incadrare;

- spor pentru autovehicule ce tracteaza a doua remorca - pina la 10 % din salariul tarifar de incadrare;

- spor pentru timpul lucrat in timpul noptii pina la 25 % ;

- spor pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru (in locul sporului pentru ore suplimentare)- 0 - 25 % ;

- diurna, delegatii.

Contractul colectiv de munca stipuleaza regulile de protectie a muncii, igiena si P.S.I., care contribuie la eliminarea riscurilor producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

In cadrul S.C. UTILTRANS S.A. Constanta sunt inregistrate doua sindicate - Sindicatul soferilor din IEELIF Autobaza Constanta si SISMEC Constanta. Primul a luat fiinta la data de 14 februarie 1990 si a fost inregistrat la Judecatoria Constanta cu dosarul nr. 422/1990 in sedinta din 24 noiembrie 1990. La infiintare sindicatul avea un total de 376 membri din 7 unitati teritoriale.

Prin impartirea marii unitati IEELIF Constanta in multe societati comerciale, au ramas in sindicat 153 membri.

Componenta Comitetului sindical este formata din 5 persoane : Tugurel Ion - presedinte, Aseftei Constasntin, Durbalau Cosmin, Ciubotaru Gheorghe - vicepresedinti si Niculau Adela - secretar.

La data de 31.07.1995 Sindicatul SISMEC mai avea un numar de 79 membri.

Se remarca o buna reprezentare sindicala in relatiile cu administratia, precum si dorinta reciproca de solutionare a problemelor de sindicat.

5. Concluziile diagnosticului organizare, management, resurse umane

In analiza resurselor umane ale societatii comerciale UTILTRANS S.A. Constanta s-au identificat o serie de aspecte pozitive, ce constituie factori cheie pentru dezvoltarea in viitor :

- Managementul societatii are o mare experienta profesionala si de conducere in domensiul de activitate al S.C. UTILTRANS S.A. Constanta.

- Virsta medie, relativ scazuta, 47 ani, a echipei de conducere conducere constituie, de asemenea un cisting pentru dezvoltarea viitoare a societatii ;

- Societatea dispune de un considerabil potential reprezentat de personalul calificat, cu experienta in practicarea meseriilor de baza;

- Forta de munca de care dispune societatea prezinta o stabilitate apropiata de cea a salariatilor din industrie;

- Disitributia personalului de peserii este in corelatie cu obiectul de activitate al societatii;

- Nu s-au inregistrat conflicte de munca;

- Interesul manifestat de salariati in efectuarea plasamentelor financiare in societate, privatizarea societatii, inclusiv cu aportul salariatilor, constituie un argument in mentinerea personalului inalt calificat.

Imbunatatirea neajunsurillor in domeniul resurselor umane vizeaza :

Imunatatirea conditiilor de munca si sociale, precum si stimularea salariatilor pri diverse forme pentru mentinerea stabilitatii, astfel exista pericolul ca societati concurente sa ofere conditii salariale mai bune :

In structura organizatorica si in conditiile acutale, se maifesta tendinta de a impinge deciziile in sus si de a evita asumarea calculata a responabilitatilor si riscurilor.

Ca urmare, conducerea societatii este asaltatadeun mare numar de probleme de importanta relativ redusa, dar mare cosumatoare de timp si energie;

Informatizare activitatilor din compartimentele functionale;

Din punct de vedere numeric, personalul economic cu studii superioare are o pondere redusa, cu implicatii asupra eficientei muncii;

Reorientarea activitatii managerilor, la toatenivelurile organizatorice, asupra responsabilitatilor financiare, economice si legislative, neglijate datorita problemelor de ordin tehnic.

2.3.5. Diagnosticul financiar - contabil

Obiectivele diagnosticului financiar-patrimonial sunt deosebit de complexe. Aceasta complexitate decurge din varietateade pozitii ocipate de cei care realizeaza si ca o consecinta din diversitatea de punte de vedere, de obiectivele pe care si le propun, respectiv de informatii la care au acces.

Cind problema diagnosticului este pusa din interiorul firmei (diagnostic financiar intern ) aceasta are ca obiectiv detectarea unor eventuale situatii de dezechilibru financiar, in scopul identificarii masurilor de remediere. Intrucat se bazeaza pe intregul sistem de informatii privind activitatea firmei diagnosticul intern abordeaza problema privind : dimensiunea, structura si valoarea patrimoniului, rentabilitatea, riscul, etc.

In fondamentarea unor decizii, partenerii externi ai intreprinderii pot de asemenea, sa se bazeze pe informatiile furnizate de analiza financiara (diagnostic financiar extern). Exemplul clasic in constituie procedura utilizata de banci pentru studierea cererilor de credite a firmei. Cu aceasta ocazie, bancile urmaresc capacitatea intreprinderii de a-si achita obligatiile si acorda in acest context o atentie deosebita analizei valorii intreprinderii, a lichiditatii acesteea, precum si a solvabilitatii acesteea. De asemenea, organele administratiei locale sau centrale utilizeaza analiza financiara pentru cunoasterea intreprinderilor care solicita ajutoare; tribunalele se spriina in buna masura, pe informatiile oferite de analiza financiara pentru a evalua possibilitatile de redresare a unei intreprinderi in dificultate. Diagnosticul financiar constituie, totodata, o componenta indispensabila intr-o expertiza sau inter-o negociere vizind estimarea valorii unei intreprinderi cu ocazia privatizarii, fuzionarii, vinzarii de active, cotatiei la bursa, ctc. In ultima instanta directiile de investigare ale analizei financiare sunt convergente cu obiectivele economice ale fiecarei firme.

Diagnosticul financiar extern se bazeaza pe informatiile contabile si financiare furnizate de intreprinderi conform reglementarilor legale in vigoare (bilantul contabil, contul de profit si pierdere, anexe) precumsi pe datele furnizate de presa economica si financiara. Suportul anali-zei financiare - bilantul - constituie o sursa de informatii pertinenta pentru formularea diagnosticului orientat spre aprecierea conditiilor de echilibru financiar, a solvabilitatii si a structurii financiare a intreprinderii. Anexele la bilant au rolul de ghida analistul in intelegerea si interpretarea situatiei financiare, in clarificarea unor aspecte privind politica de investitii si cea financiara. Pentru realizarea unui diagnostic financiar intern se folosesc si alte infirmati oferite de evidenta contabila, statistica si operativa a firmei.

Informatia financiara nu poate fi pe deplin inteleasa daca se ignora specificul activitatii, precum si rezultatele exploatarii. Astfel, interpretarea fluxurilor financiare se face in maniera diferita, in functie de baza de expansiune, maturitate sau declin in care se afla firma. De aceea, se impune completarea datelor financiar-contabile cu informatiile privind potentialultehnic si uman (calitatea echipamentelor, gradul demodernizare a acestora, calificarea salariatilor, nivelul productivitatii muncii), potentialul comercial (calitatea produselor si a retelei de distributie, nivelul preturilor, etc.), intensitatea concurentei si pozitia firmei pe piata, imaginea firmei si a produselor firmei etc. Toti acesti factori determina competitivitatea firmei si infuenteaza performantele sale financiare. Luarea lorin considerare in realizarea diagnosticului financiar va permite caracterizarea fiecarei activitati a intreprinderii in termeni de nevoi financiare, renta-bilitate si risc.

Bogatia metodelor si amploarea cimpului de aplicare fac astfel din analiza financiara un element fundamental al teoriei si practicii economico-financiare.

Deci, obiectivele acestui element al diagnosticului intreprinderii sunt analiza evidentei contabile, a modului de intocmire a documentelor tinind seama de regulile si principiile subincidenta carora se gaseste activitatea contabila.

Bilantul contabil este instrumentul cel mai important al evaluatorului. Se ofera imaginea clara a patrimoniului acumulat de intreprindere de-a lungul existentei sale si a rezultatelor financiare obtinute in exercitiul financiar pentru care s-a incheiat.

Analiza de bilant are in vedere :

1.- Situatia patrimoniului

2.- Rezultatele financiare

Intr-un sistem economic concurential, obiectivul fundamental al intrepridnerii il constituie maximizarea valorii sale patrimoniale. Aceasta implica desfasurarea activitatii economice in conditii de rentabilitate si, totodata, mentinerea echilibrului financiar.

Pentru evidentierea situatiei patromniului se studiaza modul in care intreprinderea a rezolvat problemele legate de fondul de rulment, necesarul de fond de rulment pe directii, evolutia indicatorilor de structura bilantiera, de finantare si a indicatorilor de lichiditati, de solvabilitate, etc.

Pentru evidentierea rezultatelor financiare se analizeaza acestea, facindu-se aprecieri asupra desfasurarii activitatiisi eficientei acestora, asupra principalilor indicatori de rezultate. Sunt analizati indicatorii de cheltuieli si ponderea fiecarei cheltuieli in cifra de afaceri; se evidentiaza moduln care se recupereza cheltuielile din rezultate.

Foarte importante pentru evaluator sunt informatiile legate de cash-flow, fondul de comert, (Goodwill), rentabilitatea financiara, rata de rentabilitate a activelor.

Concluziile care reies din diagnosticul financiar - contabil sunt esentiale pentru evaluator, deoarece ele oglindesc atu-urile si punctele slabe ale intreprinderii, ca o sinteza a celorlalte diagnostice a imtregii activitati cuantificate prin indicatorii financiari de rezultate si raportul rezultate - cheltuieli.

Din acest raport rezultate-cheltuieli rezulta majoritatea informatiilor pe care se bazeaza evaluarea intreprinderii, inclusiv propunerile de eliminare a punctelor slabe prin care se va realiza o crestere a valorii intreprinderii si informatii necesare previziunii evolutiei intreprinderii.

In concluziile diagnosticului financiar-contabil trebuie sa apara obligatoriu instrumente de analiza financiara ca : tabloul soldurilor intermediare de gestiune, tabloul de finantare si rezultatele evaluarii principalilor indicatori financiari ai intreprinderii.

Este necesar sa se prezinte informatii privitoare la : trezorerie, imobilizari si amortismente, fonduri proprii, impozite si sa sa se faca aprecieri asupra corectitudinii intocmirii conturilor, concordanta dintre bilant, balanta si conturile sintetice si sa se clarifice eventualele necorelatii.

E.2. Analiza bilantului contabil in perioada 1991 - 1995

Analiza bilanturilor contabile incheiate de S.C. UTILTRANS S.A. Constanta in perioada 1991 - 1995 este prezentata atit prin prisma inregistrarilor contabile cit si in preturi comparabile.

Pentru calculul valorilor comparabile s-au utilizat indici de actualizare stabiliti pe baza datelor publicate de Comisia Nationala de Statistica, dupa cum urmeaza :

Perioada	Indice de actualizare
31.12.1991 -:- 31.12.1995	10,00
31.12.1992 -:- 31.12.1995	6,91
31.12.1993 -:- 31.12.1995	3,82

Pe baza bilanturilor in preturi comparabile s-a procedat la o analiza orizontala si verticala a datelor astfel :

1 datele cuprinse in analiza orizontala au fost determinate procentual, luindu-se ca elemente de referinta datele bilantiere de la 31.12.1995.

2 datele cuprinse in analiza verticala au fost de asemenea determinate procentual, acestea fiind raportate la activul total (pasivul total) al bilanturilor din 1991 - 1995.

Inregistrarile contabile pe perioada 1991 - 1992, 1995 si inregistrarile contabile corectare in preturi comparabile pe perioada 1991 - 1995, precum si analiza bilantului pe orizontala si verticala sunt prezentate in tabelele urmatoare :

BILAN} CONTABIL

31.12.1995

		Inregistrari contabile ( mii lei )	Analiza verticala ( % )
IMOBILIZ~RI NECORPORALE		----	----
IMOBILIZ~RI CORPORALE		3.400.991	64,26
	- Mijloace fixe	2.352.746	44,45
	-Terenuri	991.346	18,73
	-Investitii in curs	56.899	01,08
IMOBILIZ~RI FINANCIARE		22.320	00,42
ACTIVE IMOBILIZATE		3.429.252	64,80
STOCURI		383.391	07,24
	- Materii prime si materiale	255.590	04,83
	- Produse finite	----	----
	- Productie neterminata	93.822	01,77
	- Marfuri	33.335	00,63
	- Ambalaje	644	00,12
	- Alte stocuri	----	----
Materiale si utilaje pentru investitii		----	----
Disponibilitati banesti in lei in devize		189.354 77	03,58 0000,0014
CARENTE		793.734	15,00
	- Clienti	764.335	14,40
	- Debitori	----	----
	- Alte creante	741	000,014
	- Alte decontari (valori)	52,619	00,99
	- Casa in lei	428	00,08
ACTIVE CIRCULANTE		1.390.945	26,28
CONTURI DE REGULARIZARE		472.406	08,92
TOTAL ACTIV		5.292.603	100,00
Capital social		3.842.400	72,60
Fonduri proprii		298.665	05,64
	- Fond de rezerva	44.189	00,83
	- Fond de participare la profit	----	----
	- Repartizare la fondul de dezvolare	254.476	04,81
	- Fond de investitii	----	-----
Profit		575.004	10,86
Varsaminte si prelevari		----	----
CAPITAL PROPRIU		4.272.687	80,73
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELT.		16.276	00,31
	- Imprumuturi	283.157 - TL : 038.526	05,35
		TS : 244.631	----
	- Avansuri de la clienti	----	----
	- Furnizori si conturi asimilate	143.689	02,71
	- Clienti creditori	----	----
	- Alte datorii	576.803	10,9
TOTAL DATORII		1.003.649	18,96
CONTURI DE REGULARIZARE		----	----
TOTAL PASIV		5.292.603	100,00

 

BILAN}URI

(analiza verticala)

		31.12.1991 ( % )	31.12.1992 ( % )	31.12.1993 ( % )
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale		59,53	82,95	58,29
	Mijloace fixe la valoarea ramasa	59,53	82,95	58,29
	Terenuri
	Investitii in curs
Imobilizari financiare				0,22
Active imobilizate		59,53	82,95	58,29
Stocuri		24,45	4,67	3,77
	Materiale	13,12	3,58	2,13
	Produse finite	0,03
	Productie neterminata	0,62	1,05	1,28
	Marfuri	---	0,05	0,35
	Ambalaje	---	0,01	0,02
	Alte stocuri	10,68	---	---
	Brancamente	4,73	0,71	0,53
	Disponibilitati banesti	0,63	0,00	0,03
	Creante	10,66	7,80	17,56
	Clienti	6,10	7,76	10,51
	Debitori	2,12	0,03	7,06
	Alte decontari	2,44	---	---
Active circulante		40,47	13,18	21,89
Conturi de regularizare		---	3,88	19,60
TOTAL ACTIV		100,00	100,00	100,00
Capital social		58,45	82,32	61,92
Fonduri proprii		10,52	0,87	9,31
	Fond de rezerva	0,01	0,00	0,00
	Fond de investitii	5,78	0,16	8,78
	Fond de participare la profit	0,01	---	---
	Alte fonduri	4,73	0,71	0,53
	Profit	0,15	0,04	0,03
	Varsaminte si prelevari	68,98	83,19	71,23
Capital propriu
Rezerve
	Avansuri	0,26	5,79	6,84
	Furnizori
	Creditori	1,36	0,56	1,26
	Alte decontari	4,07	2,92	5,81
	Obligatii	5,69	9,27	13,92
	Credite si imprumuturi	25,33	7,54	7,85
	Conturi de regularizare	---	---	7,00
TOTAL PASIV		100,00	100,00	100,00

BILAN} CONTABIL

31.12.1995

Analiza orizontala

		31.12.1991 ( % )	31.12.1992 ( % )	31.12.1993 ( % )	31.12.1995 ( % )
Imobilizari corporale		2,90	27,08	25,23	200,00
	Mijloace fixe	2,90	27,08	25,23	100,00
	Terenuri	0	0	0	0
	Investitii in curs	0	0	0	0
Imobilizari financiare		0	0	14,56	0
Active imobilizate		2,90	26,90	25,12	100,00
Stocuri		10,60	13,54	14,47	100,00
	Materiale	8,52	15,53	12,24	100,00
	Produse finite	---	---	---	---
	Productie neterminata	1,09	12,37	20,09	100,00
	Marfuri	0	1,60	15,24	100,00
	Ambalaje	0	10,25	38,97	100,0
	Alte stocuri	---	---	---	---
	Disponibilitati banesti	0,55	0,02	0,23	100,00
Creante
	Clienti	1,32	11,28	20,24	100,00
	Debitori	---	---	---	---
	Alte creante	---	---	---	---
Active circulante		4,83	10,52	23,17	100,00
Conturi de regularizare		0	9.11	61.09	100.00
TOTAL ACTIVE		3,13	20,98	27,82	100,00
Capital social		2,52	23,80	23,73	100,00
Fonduri proprii
	Fond de rezerva	0,25	0,25	0,80	100,00
	Fond de participare la profit	0,002	0,002	0,003	100,00
	Alte fonduri	1,22	1,22	1,22	100,00
	Profit	0,044	0,085	0,078	100,00
Capital propriu		2,68	21,62	24,55	100,00
Rezerve
	Avansuri
	Furnizori
	Creditori
	Alte decontari
	Obligatii	1,20	5,62	14,84	100,00
	Credit si imprumuturi	14,84	29,56	40,81	100,00
Conturi de regularizare		---	---	---	---
TOTAL PASIV		3,13	20,98	27,82	100,00

Dupa cum se observa in urma analizei bilantului contabil de la data de 31.12.1995 putem desprinde o serie de concluzii :

Stocurile nu prezinta valori importante, acest lucru fiind pozitiv pentru situatia economico-financiara a S.C. Exceptie fac stocurile de materii prime si materiale care reprezinta circa 5 % din activul total.

Elementul cel mai important al activelor circulante il reprezinta clientii (55 % din activele circulante) a caror valoare inregistrata in bilantul contabil este de 764,335 milioane lei.

Cu toate ca ponderea disponibilitatilor banesti fata de perioada 1991 - 1993 este mai mare, ea ramane insa foarte mica in totalul activului de la 31.12.1995 - respectiv 3,58 %.

Din analiza pasivului bilantier se constata urmatoarele :

Ponderea cea mai importanta in total pasiv o rerezinta capitalul propriu (80,73 %), fapt datorat capitalului social care reprezinta 72,6 %, aceasta fiind acoperitor fata de datoriile societatii care reprezinta 18,96 % din totalul pasivului.

Faptul ca s-a realizat profit la un nivel relativ redus 10,86 % din total pasiv la 31.12.1995 - s-a reflectat in imposibilitatea S.C. de a-si crea un fond de rezerva adecvat, acesta fiind la momentul analizei aproape nul (44.189 lei - reprezentind 0,83 % din totalul pasivului).

Creditele si imprumuturile contractate se ridica la valoarea de 283,157 milioane lei (adica 28,21 % din total datorii), din care 237,355 milioane lei credite bancare pe termen scurt si 38,526 milioane lei credite bancare pe termen mediu si lung.

Datoria de 143,689 milioane lei fata de furnizori - reprezinta 14,32 % din totalul datoriilor, nedepasind 90 zile.

Cea mai mare podere a datoriilor - 576,803 milioane lei, adica 57,47 % din total datorii - o detin datoriile fata de personal 11,47 % (115,168 milioane lei) si cele fata de bugetul statului 46% (461,635 milioanel lei).

Un element favorabil il constituie faptul ca datoriile (1.003.649 mii lei) societatii nu depasesc creantele societatii (7.003.734 mii lei).

Ca si in perioada anterioara societatea nu a practicat avasuri de la clienti.

Raportul cheltuieli -venituri

Urmarind evolutia cheltuielilor pentru exploatare aferente veniturilor din exploatare se observa ca rata de eficienta a cheltuielilor este subunitara.

,

desi foarte apropiata de unitate.

Acest fapt ilustreaza relativa ineficienta a acestor cheltuieli, in sensul ca ele (cheltuielile de exploatare) detin 96,5 % , apropape 100 % din cheltuielile totale.

Putem concluziona spunind ca aceste cheltuieli sunt (relativ) eficiente.

Veniturile din productia vanduta sunt in proportie de 95,47 % din veniturile de exploatare, productia stocata fiind doar de 0,8 % din totalul veniturilor de exploatare, fapt explicabil prin profitul activitatii de baza (prestarea de servicii de transport).

Structura cheltuielilor pentru exploatare este specifica domenaiului de activitate, elementele cu ponderea cea mai importanta fiind cheltuielile cu remuneratia personalului (33,27%), alte cheltuieli materiale (32,8 %), precum si cheltuielile cu materii prime si materiale (24,58%).

Datorita dobanzilor la credite cheltuielile financiare (36.710 mii lei) sunt mult mai mari comparativ cu veniturile financiare (9.925 mii lei).

Realizarea de venituri exceptionale - obtinute prin cedarea activelor - face posibila acoperirea pierderilor, societatea inregistrand astfel un profit. Veniturile exceptionale fac posibila acoperirea pierderilor curente a perioadei.

Analiza indicatorilor de lichiditate arata posibilitatea - la limita a societatii de a face fata datoriilor pe termen scurt. Comparativ cu perioada 1991 - 1993 aceasta denota o usoara evolutie iar fata de nivelul din 1994 se inregistreaza o usoara involutie prin prisma ratei rentabilitatii imediate.

Indicatorii de solvabilitate releva gradul relativ satisfacator de acoperire a datoriilor cu activele imobilizate si activele circulante, respectiv cu capitalul social.

Valorile scazute ale indicatorilor de rentabilitate pun in evidenta capacitatea scazuta a societatii de a crea profit si randamentul redus al patrimoniului, fapt confirmat si de indicatorii de gestiune.

Din analizarea si interpretarea datelor din bilantirile contabile si bilanturile in preturi comparabile s-au facut urmatoarele constatari :

Valoarea activelor imobilizate mai precis a imobilizarilor corporale a fost denaturata datorita mediului economic-inflationist, in cursul perioadei considerate.

In aceasta perioada a intervenit H.G.26/1992 privind reevaluarea patrimoniului, iar in aplicarea acesteea Normele privind reevaluarea mijloacelor fixe, elaborate de Ministerul Economiei si Finantelor.

In acest context se observa o crestere a valorii mijloacelor fixe in anul 1992 de 3,6 ori fata de anul 1991, iar tn 1992 ponderea mijloacelor fixe ajunge la 82 % din totalul activului fata de 58,51% in 1993 si de 44,45 % in 1995.

Atat datorita casarii, cat si datorita valorificarii unor mijloace fixe, valoarea ramasa a mijloacelor fixe s-a diminuat in cursul anului 1993 de 4 ori fata de finele anului 1992. Dar in perioada 1993 - 1995 societatea a achizitionat noi mijloace fixe, astfel incat valoarea ramasa a acestora a crescut de 2 ori fata de nivelul anului 1994.

De mentionat este si faptul ca valoarea terenurilor aflate in patrimoniul societatii nu a fost inscrisa in bilanturile contabile din perioada 1991 - 1993, deoarece societatea nu detinea certificatele de atestere a drepturilor de proprietate asupra terenurilor. Insa situatia s-a modificat radical, valoarea terenurilor ajungand sa reprezinte 18,73 % din valoarea activului total si 28,9 % din totalul activelor imobilizate.

In perioada 1991 - 1993 nu au fost inregistrate investitii in curs pentru ca in perioada urmatoare acestea sa ajunga la o valoare de 56.899 mii lei (1,08 % din totalul activului si 1,66% din totalul activelor imobilizate) - la 31.12.1995.

In anul 1993 societatea realizeaza doua asocieri in participatie - cu S.C. EUROPLUS S.A. Constanta si S.C. ROMAGRIMEX INTERNATIONAL S.A. BUCURESTI detinind titluri in valoare de 3,25 milioane lei reprezentand circa 0,4 % din total activ. In 1995 valoarea titlurilor de participare a crescut la nivelul de 4,78 milioane lei reprezentand circa 0,09 % din total activ.

Inregistrarile contabile referitoare la situatia stocurilor arata o crestere de 1,4 ori in 1993 fata de 1991, valoare care in mod real (in preturi comparabile) a scazut de peste 7 ori, ponderea stocurilor in total activ ajungand de la 24,25 % in 1991 la 3,77 % in 1993 si 7,24 % in 1995 (383.391 mii lei - 31.12.1995).

Tratand separat fiecare din elementele componente ale stocurilor se poate constata ca aceasta situatie se datoreaza in mod special cresterii stocurilor de materii prime si materiale si a productiei neterminate, precum si soldarii conturilor din postul bilantier "alte stocuri".

Analiza pe orizontala a bilantului evidentiaza o crestere a ponderii materialelor in totalul stocurilor in 1992 fata de 1991 si o diminuare a acestora in 1993 fata de 1992.

In cadrul analizei situatiei activelor circulante ale societatii, se remarca faptul ca in perioada 1991 - 1993 nu au fost inregistrate in bilanturile contabile ale societatii materiale si utilaje pentru investitii.

In acelasi timp se poate observa valoarea constanta a bracamentelor, dar datorita mediului inflationist, are loc o devalorizare a acestora, valoarea lor reala fiind, in 1993, de circa 10 ori mai mica fata de 1991, modificandu-se astfel si ponderea lor in total activ.

Ponderea creantelor in total active, reflectata in analiza verticala, a cunoscut o crestere de la 10,66 % in 1991 la 17,56 % in 1993 si la 15 % in 1995, influentand negativ disponibilitatile banesti.

In perioada 1991 - 1993 disponibilitatile societatii au scazut foarte mult (fiind chiar aproape nule in 1992), pentru ca in 1995 sa creasca pana la un procent de 3,58 % din totalul activului bilantier.

Elementul cel mai important al carentelor il constituie clientii societatii - circa 58 % din actualul carentelor in 1991 si 1993, in 1992 ajungand la 99 % iar in 1995 la 96,3 % din totalul carentelor.

Cresterea valorica - de 17 ori - a contului de regularizari in 1993 fata de 1992 se justifca atat prin cresterea cheltuielilor anticipate de la 164 milioane la 224 milioane lei (in preturi comparabile) cat si prin trecerea amortizarii pe costuri. In 1995 contul de regularizari a ajuns sa reprezinte 8,92 % din totalul activului.

Pasiv__ Urmarind evolutia in timp a ponderii capitalului social in total pasiv, se observa o crestere spectaculoasa a acestuia la sfarsitul anului 1992, cand societatea a procedat la aplicarea H.G. nr. 26 / 1992 cu privire la reevaluarea mijloacelor fixe. In 1993 capitalul social prezenta o scaderea a ponderii sale in total pasiv fata de nivelul din 1992 (61,92 % - in 1993) pentru ca in 1995 el sa reprezinte 72,6 % din totalul pasivului.

Fondurile proprii ale societatii au cunoscut un nivel constant in perioada 1991 / 1992, in cursul anului 1993, crescand de circa 12 ori. In 1995 fondurile proprii reprezinta 7 % din totalul capitalului propriu.

Ca element favorabil apare faptul ca, daca in 1991, 1992 fondurile proprii erau constituite in principal din alte fonduri, la sfarsirul anului 1993 ponderea marcanta o are fondul de investitii - 95 % ceea ce denota preocuparea conducerii pentru dezvoltarea activitatii prin investitii. In 1995, fondul de investitii participa in proporsie de 39,72 % la constituirea fondurilor proprii ale societatii.

Desi in inregistrarile contabile din perioada 1991 - 1993 profitul ramane la acelasi ordin de marime, in preturi comparabile scade de 5,7 ori in 1993 fata de 1991, afectand astfelsi constituirea fondurilor proprii ale societatii (fondul de rezerva, fondul de dezvoltare, fondul de participare la profit). Insa in 1995 datorita "stabilizarii" relative a starii economiei nationale, societatea inregistreaza un profit de 575 milioane lei (10,86 % din pasiv).

Se remarca ponderea importanta a capitalului propriu in total pasiv (69 % - 1991, 83 % - 1992, 71 % - 1993, 68 % -1994 si 80,73 % - 1995). Societatea in perioada 1991 - 1994 nu a constituit rezerve. In 1995 insa, societatea a constituit provizioare pentru riscuri si cheltuieli in valoare de 16.267 mii lei (0,31 % din totalul pasivului).

Comparand ponderea obligatiilor si carentelor in total pasiv se constata ca, in general valoarea carentelor este acoperitoare pentru obligatiile contractate, cu toate ca analiza orizontala indica o crestere a datoriilor in decursul perioade analizate, aceasta atingand 18.96 % din total pasiv in 1995 (1.003.649.000 lei).

Din analiza pe verticala rezulta o crestere a ponderii obligatiilor in total pasiv de la 5,69 % la 13,92 % in 1993, fiind astfel afectate negativ performantele financiare.

Lipsa avansurilor de la clienti esteun fapt negativ care are repercursiuni si asupra disponibilitatilor banesti, a carei valoare in total activ era subunitara in perioada 1991 - 1994 pentru ca in 1995 sa ajunga la 3,58 % din total activ.

In perioada 1991 - 1992 cresterea creantelor, cat si diminuara disponibilitatilor banesti au dus la cresterea datoriilor fata de furnizori de 5 6 ori, chiar in conditiile in care valoarea stocurilor a cunoscut o scadere de aproximativ 50 %.

Analiza orizontala a postului bilantier "credite si imprumuturi" denota o scaderea a nivelului acestora (1991 - 1995), aceasta realizandu-se prin rambursarea ratelor pentru creditele acordate.

Volumul de credite si imprumuturi contractate a scazut in cursul perioade considerate, ponderea acestora in total pasiv ajungand de la 25,33 % (1991) la 5,35 % (1995).

E.3. Analiza contului de profit si pierderi in perioada 1991 - 1995

Analiza contului de profit si pierderi, structura cheltuielilor in perioada analizata, att din punct de vedere al inregistrarilor contabile, cat si in preturi comparabile, precum si analiza orizontala si verticala sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Deoarece contul deprofit si pierderi a fost afectate in acest interval de timp de mediul economic inflationist, valorile au fost corectate cu aceiasi factori de actualizare prezentati in capitolul precedent.

Desi bilantul contabil arata, in perioada 1991 - 1995, o crestere a cifrei de afaceri, in mode real aceasta s-a diminuat cu 7 % in 1992 si cu 41 % in 1993, fata de anul de referinta 1991.

Din analiza pe verticala a veniturilor se constata ca ponderea majoritara in cadrul veniturilor totalte o detin veniturile din activitatea de baza, desi analiza pe verticala denota o diminuare de aproape 50,% a valorii veniturilor din activiatea de baza.

In contextul diminuarii continue si semnificative a veniturilor din activitatea de baza (prestari cu utilaje de constructii, terasiere si transport auto) in 1993 se inregistreaza o crestere de aproximativ 3 ori a veniturilor din alte activitati (service auto, reparatii utilaje, asistenta pentru instalatii mecanice si hidraulice) fata de 1991 si de aproximativ 5 ori in 1995 fata de nivelul inregistrat in anul de referinta 1991.

Nivelul si structura veniturilor a generat nivelul si structura cheltuielilor in perioada de referinta 1991 - 1995, acesta fiind influentat de mediul economic si politic la nivel macro, cat si de conditiile in care societatea isi desfasoara activitatea la nivel microeconomic.

In cadrul cheltuielilor, ponderea cea mai mare o au cheltuielile din activitatea de baza (intre 78 % - 96,5 % ) fara a depasi, in venituri totale, ponderea veniturilordin activitatea de baza.

Raportate la veniturile totale, ponderea cheltuielilor totale este aproximativ constanta, in cei 5 ani de studiu, situatie mentinua de existenta cheltuielilor financiare datorate creditelor.

In conditiile in care evolutia cheltuielilor aferente veniturilor, urmarita prin indicatorul "nota de eficienta a cheltuielilor totale" isi pastreaza nivelul constant se releva faptul ca nu a crescut eficienta cheltuielor.

In ceea ce proveste evolutia profitului in perioada 1991 - 1995 se constata o scadere a ponderii in venituri totale de la 0,14 % la 0,04 % pentru profitul brut si de la 0,12 % la 0,03 % (1993) pentru profitul net si apoi o crestere a ponderii lor pana la 0,14 % pentru profitul brut si 0,10 % pentru profitul net (1995).

Inregistrarile contabile denota aproape dublarea profitului brut aferent livrarilor, dar actualizand valorilese constata o scadere cu 28 % in 1992, 82 % in 1993 si 85 % in 1994 fata de 1991, reflectand astfel o diminuare a volumului de activitate, fapt explicabil in climatul economic actual.

Analizand structura cheltuielilor totale ale societatii se constata urmatoarele :

- analiza orizontala arata o scadere cu 50 % a volumului de cheltuieli totale in perioada studiata;

- cheltuielile salariale , desi in scadere - in 1991 fiind 48,23 % fata de 1995 - isi pastreazaponderea majoritara in structura cheltuielilor totale, ajungand in 1995 la 33,37 % , aceasta fiind datorata specificului activitatii;

- cheltuielile cu asigurarile sociale (contributia la asiguraruile sociale, contributia la ajutorul de somaj) urmaresc evolutia fondului de salarii;

- ponderea cheltuielilor fixe (cu amortizarea) in total cheltuieli este descrescatoare in perioada 1991 - 1993 - de la 7,16 % (1991) pana la 0,73 % in 1993 . Acest fapt s-a datorat casarilor si trecerii in conservare a unor mijloace fixe.

In perioada urmatoare (1993 - 1995), se constata o crestere a cheltuielilor fixe pana la 5,6% in 1995, fapt datorat pede o parte achizitionarii de noi mijloace fixe si pe de alta parte trecerii in productie (exploatare) a celor consemnate.

- Se observa 0 scadere a cheltueililor cu combustibilul, energia si apa atat in analiza orizontala (in 1991 fiind de 500,67 % fata de 1995, iar in 1993 - 23,2 % fata de 1995), cat si in analiza verticala (de la 19,84 %, in ponderea cheltuielilor totale, la doar 1,5 % in 1995).

CONTUL DE PROFIT IONALE

168.441

CHELTUIELI EXCEP}IONALE

132.945

PROFIT EXCEP}IONAL AL PERIOADEI

35.496

IMPOZIT PE PROFIT

208.874

PROFIT NET

575.004

VENITURI INCASATE

5.634.353

CHELTUIELI AFERENTE VENITURILOR INCASATE

4.850.475

PROFITUL AFERENT VENITURILOR INCASATE ( BRUT )

783.878