CULTURA CONCURENTEI

cultura concurentei

Semnificatia culturisme concurentei

Economia de piata este o forma moderna, superioara, de organizare si functionare a economiei de schimb in care intreprinzatorii isi desfasoara activitatea economica in mod liber, autonom si rational, corespunzator cerintelor pietei in scopul satisfacerii unor nevoi existentiale tot mai sporite, cu resurse economice tot mai limitate.

Economia de piata nu poate asigura avantajele promise fara o disciplina concurentiala stricta, disciplina care nu se creeaza de la sine, ci trebuie creata si aplicata in mod eficient. Libertatea concurentei este o libertin publica. Scopul politicii concurentei este mentinerea si dezvoltarea unei stari de concurenta efectiva, actionand asupra structurii pietelor si comportamentelor actorilor pe piata.

Atunci cand firmele concureaza una cu cealalta se sprijina inovarea, se reduc costurile de productie, se mareste eficienta economica si, implicit se intareste competitivitatea economica. Firmele incurajate si stimulate prin concurenta ofera produse si servicii competitive din punct de vedere al pretului si al calitatii.

Concurenta incurajeaza initiativa antreprenoriala si intrarea noilor actori pe piata, recompensand pe cei care sunt eficace si santionand pe cei care nu sunt. Concurenta este deci un motor esential al competitivitatii.

Indiferent de modul de abordare nu trebuie uitata insasi semnificatia cuvantului "concurenta" -provine din latinescul concurrere: a alerga impreuna.

Pe de o parte, din aceasta semnificatie originara constatam ca actiunile, desi individuale sunt orientate care un anumit scop, impartasit de toti participantii. Totusi realitatea contemporana ne evidentiaza tendinta tot mai concreta a pierderii scopului sau tintei comune.

Astazi nu se mai alearga impreuna, ci singuri, unul impotriva altuia, sau impotriva tuturor celorlalti, intr-o dimensiune spatiala si temporala in care fiecare nu urmareste decat propria bunastare, incercand, prin diverse mijloace, sa-si elimine rivalii, perceputi ca inamici.

Pe de alta parte, din insasi semnificatia cuvantului concurrerre, se intelege ca este vorba de un concurs, de o competitie care se desfasoara pe baza unor reguli, menite sa asigure nu numai egalitatea de sanse la start dar si loialitatea concurentilor pe durata intrecerii, precum si anumite criterii obiective de departajare pentru desemnarea castigatorilor.

Individualismul, adversitatea si confruntarea se pot concretiza intr-o finalitate benefica atat participantilor cat si consumatorilor, atata timp cat exista norme clare si moderne de desfasurare a competitiei intr-un cadru cu obiective bine stabilite.

Lumea contemporana este intr-o continua cautare de solutii de crestere a eficientei resurselor, de imbunatatire a calitatii produselor, de crestere a gradului de satisfactere a consumatorilor. Aceste cerinte nu pot fi indeplinite decat intr-un mediu concurential normal, generator de echilibru si bunastare.

Posibilitatea de alegere mai larga pentru consumator, inovatia tehnologica si concurenta prin pret sunt realizate daca se concureaza corect si nu se abuzeaza de putere de piata. Aplicarea concurentei nu este un exercitiu static. Este foarte importanta si implicarea consumatorului, intensificarea transparentei si o mai mare cooperare nationala si internationala.

Potrivit autorilor Florin Andrei si Ileana Baches "economia de piata functionala reprezinta acel sistem care, desi nu realizeaza caracteristicile modelului ideal, functioneaza efectiv in tarile cu economie de piata".

Exista mai multe caracteristici comune ale economiei de piata functionale dintre care amintim:

economie descentralizata, fundamentul economiei de piata functionale;

pluralismul formelor de proprietate si unde proprietatea privata este majoritara;

piata concurentiala - regulatorul principal al activitatii economice;

interesul personal si raporturile de piata;

preturile nu sufera constrangeri, se formeaza liber pe piata iar comertul este liberalizat;

concurenta loiala opereaza pe toate categoriile de functionare;

sistemul financiar-bancar bine structurat si functional, centrat pe orientarea agentilor economici;

structura tehnico-economica moderna - componenta ce asigura competitivitatea economica.

Dezvoltarea unei economii de piata functionale in Romania este de neconceput fara aplicarea, la nivelul politicilor economice si procesului legislativ, a principiilor politicii Concurentei si a legislatiei in domeniu, mecanism indispensabil in reforma structurala, in alocarea optima a resurselor, care favorizeaza progresul tehnic si permite atingerea gradului de suplete necesar adaptarii la un mediu in schimbare si asigurarea unei cresteri durabile cu scopul final de imbunatatire a standardului de viata, mecanism al carui rol creste pe masura reducerii gradului de interventie a statului in economie.

Aplicarea principiilor politicii concurentei si legislatiei in domeniu la nivelul politicilor economice si a procesului legislativ reprezinta un element fundamental pentru existenta unei economii de piata functionale.

Mecanismul economiei de piata nu poate fi explicat si pus in practica fara intelegerea categoriei economice a concurentei precum si culturii concurentei.

Pentru a face fata cu succes globalizarii economiei, liberalizarii pietelor si integrarii in piata unica europeana, pentru a raspunde exigentelor impuse de calitatea de viitor stat membru al Uniunii Europene este nevoie de o cunoastere aprofundata a regulilor de concurenta, cunoastere care poate fi dobandita prin promovarea activa a culturii concurentei.

Pentru realizarea acestui major deziderat un rol important revine autoritatii nationale in domeniu, respectiv Consiliului Concurentei. Centrul de gravitatie al intregii activitati a Consiliului Concurentei il reprezinta realizarea obiectivului privind asigurarea functionalitatii fara distorsiuni a concurentei in Romania, pentru a garanta existenta a cat mai multor posibilitati de alegere pentru consumatori, incurajarea inovatiilor tehnice si tehnologice precum si concurenta prin preturi.

Implementarea legii concurentei si a reglementarilor privind acordarea ajutorului de stat, pentru a mentine, proteja si stimula mediul concurential normal, pentru promovarea intereselor consumatorilor si, nu in ultimul rand pentru a asigura stabilitatea si prosperitatea economiei in ansamblu, reprezinta obiective si in acelasi timp, provocari majore pe care Consiliul Concurentei si le-a asumat, fapt probat si certificat de incheierea Capitolului 6 - Politica in domeniul concurentei din cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

Diseminarea culturii concurentei are un rol important in crearea climatului necesar pentru evitarea distorsionarii concurentei pe plan national. De altfel, cu cat exista o concurenta mai mare pe plan intern cu atat companiile romanesti devin mai puternice in competitia internationala.

Respectarea stricta a unor reguli privind concurenta si acordarea unor ajutoare de stat raspunde cerintelor impuse de promovarea unei largi categorii de consumatori, pentru evitarea tratamentului discriminatoriu si a favorizarii unor beneficiari fara a respecta regulile internationale si europene in materie.

Cunoasterea, promovarea, cultivarea si respectarea stricta a regulilor de concurenta si a celor vizand ajutoarele de stat creeaza un mediu de afaceri transparent si predictibil, piata devenind astfel stabila si mai atractiva pentru potentialii investitori.

Obiectivul integrarii europene al Romaniei este conditionat de reguli si practici europene in domeniul concurentei si ajutorului de stat, care sa functioneze chiar inainte de aderarea propriu - zisa ca un suport esential pentru statutarea economiei de piata functionale si viabile.

In opinia OCDE (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica), constructia culturii concurentei este pasul fundamental care trebuie facut de factorii politici in orice tara care s-a angajat sa accepte o economie bazata pe piata.

Actionarii cheie (politicienii, functionarii publici, comunitatile de afaceri si juridice, reglementatorii, mediul academic si presa) trebuie sa inteleaga beneficiile concurentei. Aici presa si institutiile educationale au un rol deosebit de important si pot fi deosebit de utile.

In schimb, suportul public pentru o concurenta mai mare poate face mult mai dificil pentru politicieni sa abandoneze, submineze sau sa reziste eforturilor de reforma a pietei.

In opinia fostului comisar european Mario Monti ′, globalizarea economiei si liberalizarea pietelor a facut imperativa imbunatatirea guvernantei globale in probleme de concurenta, deoarece inexistenta unei imbunatatiri a cooperarii intre autoritatile de concurenta face imposibila o eficienta suficienta.

Modalitati de promovare a culturii concurentei in contextul competitiei economice pentru piete

Politica de promovare a culturii concurentei reprezinta o componenta esentiala a politicii concurentei precum si o prioritate. In activitatea de promovare a culturii concurentei un rol fundamental il are insasi Consiliul Concurentei prin intermediul celor doua mari categorii de atributii :

Aplicarea legislatiei in domeniul protectiei concurentei (descoperirea si sanctionarea intelegerilor anticompetitive dintre firme, a abuzului de pozitie dominanta, precum si controlul concentrarilor economice efectuate prin fuziuni si achizitii) si in domeniul ajutorului de stat ;

Promovarea principiilor si culturii liberei concurente.

Promovarea culturii concurentei defineste capacitatea autoritatii implicate si autorizate de a oferi consultanta, de a influenta si de a participa la elaborarea si implementarea politicilor economice ale Guvernului, destinate unei mai bune promovari a structurilor si comportamentelor concurentiale ale firmelor, precum si ridicarii performantelor si competitivitatii acestora pe piata. Crearea unei baze largi de sustinere in cadrul societatii civile a politicii concurentei este, de asemenea, o componenta a culturii concurentei.

Un obiectiv esential al functiei de promovare il reprezinta definirea riguroasa a politicilor concurentei si a eficientei economice, astfel incat factorii guvernamentali de decizie sa actioneze in consecinta.

Legislatia concurentei este atasata paletei de politici si comportamente economice care pot afecta competitia pe pietele locale, regionale si nationale.

Reglementarea unilaterala de catre o tara a monopolurilor naturale, a comertului international, a investitiilor straine directe, a drepturilor de proprietate intelectuala, a pietelor financiare si a politicilor de privatizare poate consolida sau impiedica eficacitatea legii concurentei.

Promovarea culturii concurentei este impartita in doua componente : prima se refera la activitati directionate catre autoritatile ce au atributii de reglementare sau legiferare, iar cea de-a doua are in vedere toate componentele societatii (sistemul judecatoresc, agenti economici, opinia publica, etc.) si are drept scop constientizarea de catre acestea a beneficiilor pe care le poate aduce concurenta si a rolului pe care politica de protectie a concurentei il poate juca in promovarea si protejarea unui mediu concurential normal.

Metodele folosite de catre Consiliul Concurentei pentru a promova cultura concurentei sunt variate :

seminarii, conferinte, workshopuri pentru reprezentantii mediului de afaceri, organizate de cele mai multe ori impreuna cu parteneri din tara si din strainatate ;

seminarii, conferinte, workshopuri pentru perfectionarea profesionala a personalului pe probleme de concurenta si ajutor de stat, urmarindu-se astfel o mai eficienta aplicare a politicii in domeniul Concurentei, precum si pentru perfectionarea pregatirii in domeniu a judecatorilor care analizeaza cazurile in speta ajunse in fata instantelor judecatoresti

incheierea de acorduri de parteneriat cu diferite institutii si organizatii nationale si internationale ;

prezentarea pe toate canalele media a principiilor concurentei si a elementelor care stau la baza culturii concurentiale ;

comunicate de presa referitoare la probleme de importanta majora aflate pe agenda Consiliului : decizii, cazuistica ;

comunicarea unor instructiuni sau puncte de vedere care sa clarifice modul de abordare a unor cazuri concrete de catre Consiliul Concurentei (de exemplu, ''Instructiuni privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces din sectorul comunicatii electronice '' sau ''Instructiuni privind definirea pietei relevante '' ;

lansarea paginii web a Consiliului Concurentei www.consiliulconcurentei.ro si www.competition.ro ;

publicatii : revista ''Profil : Concurenta '', ''Raportului Anual'' al Consiliului Concurentei, ''Cartea alba a liberei concurente in Romania'', ''Foaie de parcurs pentru promovarea culturii concurentei'', ''Plan de actiuni pentru promovarea culturii concurentei in Romania'', ''Buletin informativ'' etc.

Rolul pro-activ al Consiliului Concurentei in promovarea unei culturi a concurentei reiese si din cele peste 1.500 de aparitii in presa locala si centrala, in conditiile in care din partea institutiei au fost publicate (2004 -an de referinta) aproximativ 130 comunicate de presa -de unde rezulta un grad mare de vizibilitate a Consiliului Concurentei.

1.2.1.Programe cu finantare nationala si europeana pentru elaborarea de manuale, cursuri universitare, studii si cercetari

O data cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana cresc si posibilitatile de studiu pentru acel segment de tineri pasionati de domeniul concurentei , al ajutorului de stat etc. Astfel, necesitatea existentei unor programe cu finantare nationala sau europeana in scopul pregatirii si formarii tinerei generatii de economisti incepe sa devina o realitate. Prin programele de finantare nerambursabila, PHARE sau ISPA , Uniunea Europeana acorda un sprijin important necesitatii studierii domeniului concurentei . Cererea bazata pe nevoia de cunoastere fiind destul de mare , se impune crearea unei oferte educationale adecvate marimii cererii. Aceasta oferta educationala presupune in primul rand elaborarea de materiale de studiu - manuale, cursuri universitare, cercetari menite sa identifice principalele nevoi in domeniu.

Incepand cu anul 2005, atat Uniunea Europeana cat si Romania manifesta un interes deosebit pentru studiul concurentei, interes concretizat in oferta educationala destul de variata in ceea ce priveste domeniul. Constientizarea importantei domeniului concurentei duce la crearea ofertei.

1.2.2Participarea alaturi de guvern la elaborarea legislatiei vizand reforma si integrarea economica in Uniunea Europeana

In raporturile sale cu Guvernul, Consiliul Concurentei se implica inca din faza de elaborare a propunerilor de proiecte legislative cu precadere in promovarea acelor acte normative cu impact potential negativ asupra concurentei.

In calitatea pe care o detine Consiliul Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma, trebuie sa fie implicata direct in activitatea de decizie a Guvernului, prin emiterea si sustinerea unor puncte de vedere proprii, asupra initiativelor executive cu impact direct sau indirect in domeniul concurentei si ajutorului de stat.

Pe de o parte, Consiliul Concurentei participa la analiza actelor normative initiate de Guvernul Romaniei, iar pe de alta parte, identifica si supune Guvernului, din initiativa proprie, propuneri de corectare a unor acte normative/reglementari care cuprind prevederi anticoncurentiale.

1.3. Cooperarea cu ministerele

Unul din obiectivele prioritare legate de aplicarea Legii concurentei si a legislatiei secundare in domeniu ale Consiliului Concurentei il reprezinta o colaborare buna si de substanta cu ministerele guvernului pe tema abordarii pro-active a controlului practicilor anticoncurentiale si a concentrarilor economice si in special pe tema focalizarii resurselor asupra cazurilor celor mai grave de distorsionare a concurentei si pe cresterea numarului de inhvestigatii.

In cadrul Grupului interministerial de lucru privind concurenta, se dezbate si analizeaza legislatia cu incidenta asupra mediului de afaceri pentru a descoperi actele normative care contin prevederi cu posibil impact anticoncurential, in vederea propunerii de masuri de eliminare a cestor reglementari.

Pentru aplicarea eficienta a Legii ajutorului de stat si a legislatiei secundare, se impune respectarea regulilor europene in acordarea ajutoarelor de stat si compatibilizarea masurilor de ajutor de stat in conformitate cu criteriile si conditiile prevazute in regulamentele si instructiunile adoptate in aplicarea legii precum si ajutoarelor de stat ce sunt incluse in lista la Tratatul de aderare la Uniunea Europeana si pe care Romania va putea sa le acorde si dupa data aderarii, daca Comisia Europeana nu ridica obiectii in privinta perioadei pentru care au fost autorizate sau a compatibilitatii acestora cu regulile comunitare.

Consiliul Concurentei continua seria de intalniri din cadrul intalnirilor Grupului interministerial de lucru pe probleme de ajutoare de stat, ale carui obiective sunt evaluarea schemelor de ajutor de stat existente si stabilirea compatibilitatii lor cu aquis-ul comunitar in vederea eliminarii celor incompatibile sau transformarii lor in masuri compatibile, tanand seama de implicatiile legale si comerciale ale amendarii unor scheme de ajutor de atat incomptibile.

Un domeniu de activitate sensibil este si cel siderurgic, domeniu pe care Consiliul Concurentei il va monitoriza cu maxima atentie pentru respectarea deciziilor de autorizare a ajutoarelor de stat a firmelor din domeniu, nerespectarea deciziilor atragand stoparea sau recuperarea ajutoarelor, in conformitate cu prevederile Legii ajutorului de stat.

Reactivarea Grupului Interministerial de lucru pe probleme de ajutoare de stat si, in acelasi timp, crearea unui Grup Interministerial de lucru pe probleme de concurenta (iunie 2004) a avut consecinta directa si nemijlocita in realizarea unui sistem eficient de consultari prealabile cu reprezentanti ai diferitelor ministere.

Chiar si in contextul schimbarii puterii politice in Romania, la sfarsitul anului 2004, relatia Consiliului Concurentei cu ministerele a inregistrat progrese de substatanta.

Cooperarea cu Ministerul Integrarii Europene

In perspectiva integrarii europene, Consiliul Concurentei este preocupat si de nivelul de pregatire al agentilor economici din Romania, pentru a face fata presiunilor concurentiale ale unei piete largite, de gradul de informare asupra regulilor pe care acestia trebuie sa le respecte.

In calitatea sa de integrator al capitolului 6 de negociere -''Politica in domeniul concurentei''Consiliul Concurentei a realizat un contact permanent cu Ministerul Integrarii Europene precum si cu Comisia Uniunii Europene in vederea accelerarii si finalizarii negocierilor pe cele trei dimensiuni majore: continuarea procesului de armonizare legislativa, capacitate administrativa si monitorizarea aplicarii legislatiei.

Inchiderea negocierilor intre Romania si Uniunea Europeana la toate capitolele, in iarna anului 2004, a constituit un moment deosebit de important atat pentru Romania cat si pentru Consiliul Concurentei in conditiile in care Capitolul 6 -''Politica in domeniul concurentei '' s-a numarat printre ultimele capitole inchise din punct de vedere tehnic, alaturi de Capitolul -''Justitie si afaceri interne'' si Capitolul -''Mediu''.

Cooperarea cu negociatorul sef de integrare in Uniunea Europeana

In contextul negocierilor de aderare, capitolul privind concurenta a fost singurul a carui aplicare trebuia implementata de catre tarile candidate cu mult inaintea datei aderarii. Planurile de actiune transmise de catre tarile candidate constituie obligatii asumate de catre acestea in raporturile cu Comisia Europeana. Este cunoscut faptul ca cele mai substantiale dezbateri au loc in contextual acestui capitol de negociere si ca " acquis-ul specific" capitolului privind concurenta este considerat ca fiind " nucleul dur" al Pietei Interne a Uniunii Europene, in cadrul caruia sunt definite conceptul si realitatea economiei de piata functionale.

Din punct de vedere formal, capitolul 6 - "Politica in domeniul concurentei" poate fi impartit in doua componente : partea de antitrust ( unde situatia este considerate de catre Comisia Europeana ca rezonabil de satisfacatoare in cea mai mare parte a tarilor candidate) si partea de ajutor de stat , unde progresele au fost accelerate incepand cu anul 2002 ca expresie a solidaritatii in efort constructiv al personalului Consiliului Concurentei.

1.4.Participarea reprezentantilor Consiliului Concurentei la toate actiunile care vizeaza reforma si integrarea economica in Uniunea Europeana

Reforma si integrarea economica in Uniunea Europeana constituie doua dintre prioritatile Consiliului Concurentei pentru perioada imediat urmatoare, respectiv perioada 2005 - 2007.

In acest sens, reprezentantii Consiliului Concurentei participa la o serie de actiuni care au drept scop chestiunea integrarii economice in Uniunea Europeana.

Astfel de actiuni au in vedere doua obiective principale :

Promovarea interpretarii si aplicarii unitare a legislatiei in domeniul concurentei si ajutorului de stat ;

Largirea perspectivelor de abordare a problematicii concurentei si ajutorului de stat, precum si a celei conexe acestora .

Principalele modalitati de actiune se concretizeaza in :

Un program concret pentru dezbateri intre si in cadrul Directiilor Consiliului Concurentei - saptamanal ;

Organizarea de intalniri ale expertilor Consiliului Concurentei cu membrii conducerii institutiei, respectiv cu omologii lor din autoritatile de reglementare sectoriala si din cadrul organismelor guvernamentale interesate - lunar ;

Organizarea de mese rotunde cu invitarea unor specialisti din domeniu - trimestrial .

1.5.Participarea reprezentantilor Consiliului Concurentei la reuniuni internationale

Constructia culturii concurentei este pasul fundamental care trebuie facut de responsabilii politici in orice tara care s-a angajat sa accepte o economie bazata pe piata. Actionarii cheie ( politicienii, functionarii publici, comunitatile de afaceri si juridice, reglementatorii, mediul academic si presa) trebuie sa inteleaga beneficiile concurentei. In acest sens, presa si institutiile educationale pot fi deosebit de utile. In schimb, suportul public pentru o concurenta mai mare poate face mult mai dificil pentru politicieni sa abandoneze, submineze sau sa reziste eforturilor de reforma a pietei.

Activitatea de negociere cu Uniunea Europeana

Finalizarea negocierilor pe Capitolul 6 :   Politica in domeniul concurentei  a fost permanent obiectivul esential al activitatii Consiliului Concurentei.

Intr-o perioada de timp foarte scurta , pe care Consiliul Concurentei a avut-o la dispozitie pentru recuperarea intarzierilor inregistrate in negocierile pentru acest capitol, a avut loc un schimb intens de documente cu Comisia Uniunii Europene .

Astfel, in decursul acestui an au fost intocmite doua documente de pozitie ( in februarie si octombrie ) , a fost transmis la Comisia Europeana un Document de informatii suplimentare (iunie) , 2 rapoarte de progrese ( aprilie si mai ) si 4 rapoarte informale ca urmare a solicitarilor rezultate din intalnirile tehnice de lucru cu reprezentantii Comisiei Europene.Lunar , au avut loc runde de negocieri atat la Bruxelles, cat si la Bucuresti, pentru evaluarea progreselor inregistrate de Romania.

Tot in cadrul negocierilor, specialisti ai Consiliului Concurentei au participat la intalniri tehnice bilaterale cu reprezentanti ai unor state membre cum ar fi Olanda, Germania, Grecia, Republica Ceha.

Incepand cu martie 2005, activitatea in sfera relatiilor internatioanle s-a dinamizat prin intensificarea relatiilor bilaterale, in special cu autoritatile de concurenta din statele membre ale Uniunii Europene, dar si cu agentiile din tari cu economie de piata traditionala .

In urma demersurilor Presedintelui Consiliului Concurentei au fost initiate relatii de cooperare care vor fi concretizate in acorduri de colaborare cu autoritatile de concurenta din Olanda, Belgia , Argentina, Austria, Gemania, Marea Britanie, Belgia si Ungaria. Consolidarea acestor relatii reprezinta momente de referinta care marcheaza o noua etapa a relatiilor internationale ale Consiliului Concurentei cu institutiile similare din alte tari, in special cu cele din statele membre ale Uniunii Europene in perspectiva integrarii in reteaua europeana a autoritatilor de concurenta .( ECN = European Competition Network ).Aceasta retea reprezinta un mecanism de cooperare intre Comisia UE si autoritatile nationale de concurenta, instituit prin Regulamentul 1 / 2003 privind implementarea regulilor de concurenta prevazute de articolele 81 si 82 din Tratatatul CEE, in contextul in care aceeasi reglementare , care introduce modernizarea sistemului de aplicare a legislatiei in domeniul concurentei, creeaza premizele pentru cresterea rolului autoritatilor de concurenta din statele membre, dintre care va face parte si Consiliul Concurentei din Romania .

ICN ( International Competition Network ) , initiativa multilaterala, a fost creata ca o organizatie virtuala, total independenta de orice alta structura . ICN reprezinta raspunsul imaginat de Autoritatile de Concurenta din intreaga lume la provocarile globalizarii economiei. A fost initiata in octombrie 2001 la New York. Divizia Antitrust a Departamentului pentru Justitie si Comisia Federala pentru Comert din SUA, pe de o parte, si Comisia Europeana, pe de alta parte, constituie principalii promotiro ai acestei organizatii virtuale. Initiativa a fost puternic sprijinita de Comisarul european pentru Concurenta, Mario Monti, care sublinia ca Reteaua   va incerca aplicarea legislatiei antitrust ca si a aspectelor vizand chestiuni politice de interes comun si va formula propunei pentru realizarea unei convergente pe fondul si in materie de procedura, printr-un program si o structura axate pe rezultate. 

Inca din primul an de existenta , ICN a intreprins o serie de actiuni care o arata dinamica , bine structurata, cu obiective clare si mijloace pentru a le atinge. In primele sase luni de la lansare reteaua reunea deja 50 de institutii de concurenta din cinci continente, fiind vorba atat de institutii cu experienta cat si de institutii tinere, in special din tarile cu economie in tranzitie. In ceea ce priveste Romania, Consiliul Concurentei este membru ICN inca din luna februarie a anului 2002. Este pentru prima data cand institutiile de concurenta iau o initiativa autonoma pentru a contura un cadru menit sa le permita sa impartaseasca si sa dezbata aspecte practice ale aplicarii politiciii in domeniul concurentei, care pot avea impact regional sau chiar international.

In perioada 28 - 29 septembrie 2002 a avut loc in Italia, Napoli, Prima Conferinta a ICN la care Consiliul Concurentei a fost reprezentat de presedintele sau .Doua rezultate concrete si notabile caracterizeaza aceasta conferinta : Raportul privind promovarea culturii concurentei, pregatit pentru a fi analizat si prezentat in cadrul reuniunii si un set de principii privind modu lde actiune in cazul concentrarilor economice in context multijurisdictional.

In urma lucrarilor primei conferinte internationale anuale ICN, au fost constituite doua noi grupuri de lucru, unul privind constructia administrativa si implementarea politicii de concurenta, iar celalalt ocupandu-se cu problemele administrative. Tot cu aceasta ocazie, dupa analiza raportului care prezinta aspectele legate de promovarea politicii de concurenta, pentru a mai buna administrare a obiectivelor propuse s-a decis divizarea grupului respectiv in patru subgrupuri, astfel :

Subgrupul care se ocupa de centrul de informare privind aspectele legate de promovarea concurentei ;

Subgrupul care se ocupa cu intocmirea unui model de elaborare a reglementarilor din aceasta sfera ;

Subgrupul care se ocupa de studiile sectoriale ;

Subgrupul care se ocupa de tehnicile ce pot fi folosite in promovarea politicii de concurenta.

Fiecare din grupurile mai sus mentionate, dar si ultimele trei subgrupuri, si-au stabilit un plan de lucru pentru realizarea obiectivelor propuse in scopul incadrarii in termenul reprezentat de viitoarele conferinte anuale . Consiliul Concurentei si-a manifestat calitatea de membru in cadrul acestor grupuri prin participarea activa la conferintele telefonice si prin elaborarea de materiale .

O alta organizatie care se ocupa de promovarea culturii concurentei este Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ( OCDE ). Forumul global al Concurentei din cadrul OCDE , reuniune care se desfasoara periodic ( anual) se concentreaza pe analiza urmatoarelor teme : Politica concurentei, cresterea economica si dezvoltarea ; asistenta tehnica ; initiative internationale ; cooperarea internationala in cazul fuziunilor si a cartelurilor ; evaluarea schimbului de informatii si alte aspecte ale cooperarii internationale, Consiliul Concurentei prezentand contributii scrise in diverse domenii care dezvolta tema concurentei .

1.6.Activitatea de promovare a concurentei in relatiile cu sectorul privat

Principalul obiectiv al activitatii de promovare a concurentei in relatiile cu sectorul privat il constituie formarea unei imagini clare, corecte, asupra concurentei, cu efecte benefice in directia formarii de atitudini si crearii de comportamente pro-concurentiale .Tinta este reprezentata de : mediul de afaceri, judecatori si avocati, consultanti in varii domenii de interes ( economic, juridic, tehnic, social, educatie, cultura, cercetare, etc), reprezentanti mass-media, mediul academic, societatea civila, ONG- uri. Cum se realizeaza insa acest obiectiv ? Prin mai multe metode .

In primul rand , prin publicarea unei   Carti albe a Concurentei  , lucrare care apare in fiecare an in luna iunie .Apoi, prin diversificarea tematicii revistei proprii   Profil : Concurenta  la fiecare aparitie semestriala . O alta modalitate o constituie actualizarea permanenta a site-ului propriu www.consiliulconcurentei.ro.

Alte metode sunt :

Utilizarea activa a postei electronice in comunicarea cu agentii economici din sectorul privat - permanent ;

Participarea la diverse seminarii sau conferinte specializate organizare in Bucuresti sau in alte zone - incheierea de Protocoale de cooperare tematica si administrativa cu diferite organizatii guvernamentale sau neguvernamentale ;

Diseminarea de informatii privind activitatea Consiliului Concurentei prin conferinte de presa, intalniri specializate, interviuri si comunicate de presa - permanent ;

Organizarea de cursuri pe tema concurentei in mediul universitar pentru familiarizarea studentilor cu practicile si regulile de concurenta .

1.7.Activitatea de promovare a concurentei in relatiile cu sectorul public

Conectarea la problemele reale ale economiei nationale in tranzitie si aplicarea principiilor politicii concurentei au constituit problemele determinante ale activitatii Consiliului Concurentei in ultimii 3 ani, avand ca finalitate promovarea intereselor consumatorilor de natura a imbunatati standardul de viata .

Consiliul Concurentei a acordat o atentie deosebita intaririi relatiilor de colaborare in promovarea culturii concurentei, preocupat fiind de preintampinarea distorsiunilor din mediul de afaceri si urmarind asigurarea unui mediu de afaceri curat, stimultativ si eficient.

In cursul anului 2004 a crescut gradul de transparenta a activitatii Consiliului Concurentei si de mediatizare a legislatiei concurentei in scopul promovarii acesteia, atat in relatiile cu agentii economici din sfera productiei si / sau circulatiei, cat si in relatiile cu organele administratiei publice centrale sau locale, precum si cu organismele neguvernamentale sau comunitatea oamenilor de afaceri.

Revista   Profil : Concurenta  distribuita universitatilor, organelor administratiei centrale si locale, mediului juridic, mediilor de afaceri a constituit, prin diversitatea materialelor prezentate si analizate, un intrument pentru clarificarea si intelegerea corecta a reglementarilor in domeniul concurentei .

In anul 2004, s-a pus accentul pe mediatizarea legislatiei concurentei si ajutorului de stat in randul agentilor economici. S-a avut in vedere mai ales faptul ca pentru existenta si buna functionare a unor piete concurentiale este necesar a se pune la dispozitia agentilor economici informatii esentiale in luarea unor decizii economice corecte, care in final sa conduca la eficientizarea activitatii lor economice si, implicit, la bunastarea consumatorilor. In contextul internationalizarii pietei romanesti, operatorii economici romani trebuie sa fie constienti ca disciplina concurentiala presupune urmarirea echilibrului intre orientarea spre client si cea spre concurenta.

Au fost organizate, de asemenea, numeroase conferinte si seminarii pe domenii specifice, la care au participat reprezentanti ai administratiei publice centrale si locale, judecatori, avocati precum si mediul academic.

O relatie traditionala, cu un partener permanent, a constituit-o relatia cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Municipiului Bucuresti ( C.C.I.R.B), organism caracterizat prin competitivitate dinamica, care a contribuit nu numai la constituirea mediului concurential, ci si la consolidarea acestuia.

Nu au fost neglijate nici relatiile cu celelalte organisme care au ca obiect principal de activitate promovarea intereselor consumatorilor, respectiv Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, asociatiile profesionale sau stiintifice, cu care s-a colaborat in mod constant.

1.8.Asigurarea transparentei bazei de date a Consiliului Concurentei

Principalele obiective ale acestei activitati ce se adreseaza in special consumatorilor consta in :

Informarea permanenta asupra legislatiei si a activitatilor in domeniu ;

Informare permanenta referitoare la deciziile si continutul acestora, adoptate de Consiliul Concurentei ;

Utilizarea informatiilor primite pentru reperarea unor acte sau fapte ce distorsioneaza concurenta .

Modalitati de realizare a acestor obiective sunt :

Publicarea pe site-ul Consiliului Concurentei a legislatiei adoptate ;

Publicarea pe site-ul Consiliului Concurentei a deciziilor adoptate si a principalelor activitati ale acestuia ;

Constituirea unei baze de date la nivelul Consiliului Concurentei.

1.9. Relatii cu mass-media, organizatii guvernamentale si neguvernamentale

Tinand seama de puterea de diseminare a informatiilor prin mass-media, Consiliul Concurentei a acordat o atentie deosebita relatiilor cu aceasta, in vederea promovarii culturii concurentei si asigurarii transparentei activitatii institutiei.

Principalele modalitati de promovare cu success a unui mesaj sunt :

Redactarea de communicate de presa - activitate cu caracter cotidian;

Organizarea de conferinte de presa cu prilejul desfasurarii unor evenimente importante sau pur si simplu pentru a da un mesaj mass-media - activitate cu caracter saptamanl ;

Utilizarea informatiilor furnizate de mass-media, pentru declansarea de investigatii din proprie- intiativa - caracter permanent ;

Publicarea de studii de caz in presa de specialitate ;

Participarea reprezentantilor presei la actiunile intitiate de Consiliul Concurentei ;

Monitorizarea activitatii desfasurate de Consiliul Concurentei in relatiile cu media - caracter lunar.

Astfel, reprezentanti ai Consiliului Concurentei au participat la 21 de intalniri cu mass-media ( conferinte de presa, mese rotunde, declaratii de presa), organizate , de regula, cu ocazia unor actiuni de promovare a culturii concurentei. In aceeasi perioada, presedintele Consiliului Concurentei a acordat mass-mediei 62 de interviuri si declaratii de presa .

In vederea mediatizarii activitatii, inclusiv a celei de promovare a culturii concurentei, Consiliul Concurentei a transmis catre mass-media un numar important de communicate de presa ( 133 ). Urmare a acestor actiuni, vizibilitatea Consiliului Concurentei a crescut semnificativ, activitatea sa fiind reflectata intr-un mare numar de aparitii in presa ( 1511 referiri ) care au avut ca sursa fie Consiliul Concurentei (856), fie alte surse ( 656) .

In ceea ce priveste promovarea diseminarii culturii concurentei in relatiile cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale , aceasta activitate are ca obiectiv stabilirea unor relatii cu caracter de permanenta. Grupul -tinta vizat este constituit din : Oficiul National al Registrului Comertului ; Institutul National de Statistica ;Directia Generala a Vamilor ; Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci ;Institutul National de Cercetari Economice ; Agentia Romana pentru Investitii Straine ; Agentia Romana de Dezvoltare ; Academia de Studii Economice ; Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor .

Principalele modalitati de actiune sunt :

Incheierea de protocoale de colaborare ;

Organizarea, in colaborare, a unor seminarii specializate pe teme de interes comun - trimestrial ;

Organizarea de actiuni comune, cu participarea unor experti straini ;

Acordarea de consultanta de specialitate pe probleme din domeniul concurentei si al ajutorului de stat - permanent .

1.10.Rolul, importanta si contributia inspectoratelor teritoriale

Legea Concurentei a eliminat suprapunerea de atributii derivata din existenta a doua institutii in domeniul concurentei ( Consiliul Concurentei, ca autoritate autonoma si Oficiul Concurentei, ca organ de specialitate in subordinea Guvernului ), prin comasarea acestora. Aceasta reorganizare intareste pozitia Consiliului Concurentei in relatia cu furnizorii de ajutor de stat si dezvolta mecanismele de control, creandu-se posibilitatea reala, prin dotarea cu resurse corespunzatoare, de a continua analiza tuturor ajutoarelor existente si de a le compatibiliza, precum si de a asigura controlul riguros al ajutoarelor din sectoarele sensibile .

Consiliul Concurentei si-a constituit un aparat teritorial prin preluarea, in cea mai mare masura, a personalului care a functionat in teritoriu in cadrul Oficiului Concurentei . In prezent Consiliul Concurentei are reprezentanti la nivelul celor 41 de judete si ale municipiului Bucuresti, iar in cele 15 judete in care isi au sediul Curtile de Apel, Consiliul Concurentei are inspectorate cu rol de coordonare , avandu-se in vedere faptul ca litigiile pe concurenta si ajutor de stat sunt de competenta Curtilor de Apel. Reprezentantii Consiliului Concurentei din teritoriu vor fi implicati si in activitatea de monitorizare a ajutoarelor de stat ce se acorda la nivelul bugetelor locale, unde exista autonomie la nivel de administrare a fondurilor.

Unul dintre instrumentele care au contribuit si vor contribui la intarirea capacitatii administrative il constituie programele de asistenta tehnica. In prezent se desfasoara programul de twinning " Intarirea capacitatii administrative pentru aplicarea la standarde europene a acquis-ului comunitar in domeniul concurentei si ajutorului de stat ", cu parteneri din cadrul Autoritatii de Concurenta din Italia si ministerului Economiei si Muncii din Germania.

Prin elaborarea si punerea in practica a unor programe anuale care sa cuprinda actiuni cum ar fi conferinte, seminarii, intalniri de lucru etc., se va crea o retea interministeriala a specialistilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat si se va asigura promovarea si aplicarea corespunzatoare a acestor politici .