Analiza echilibrelor financiar-contabile ale bilantului

Regruparea datelor bilantului contabil concretizat in obtinerea bilantului financiar ofera posibilitatea cercetarii echilibrelor principale ale bilantului . Aceste echilibre sunt calculate si au punct de plecare bilantul financiar al agentului economic.

Un prim echilibru sumar este indicat prin confruntarea capitalului permanent sau a pasivului pe termen lung cu imobilizarile. Acest echilibru este exprimat prin fondul de rulment.

Echilibrul curent este indicat de necesarul de fond de rulment. Echilibrul pe termen scurt va fi demonstrat prin calculul trezoreriei.

Prin urmare structura acestui capitol este urmarirea :

Fondul de rulment

Necesarul de fond de rulment

Conceptul de necesar de fond de rulment

Categorii de necesar de fond de rulment

Modificarea necesarului de fond de rulment

Trezoreria.

Fondul de rulment este un concept foarte utilizat de analiza financiara.

El serveste masurarii conditiilor echilibrului financiar. Echilibru financiar rezulta din confruntarea lichiditatilor din activ (timpul necesar transformarii activelor in bani) si exigibilitatea resurselor sau datoriilor din pasiv (momentul in care o obligatie trebuie onorata) . Fiecare element de activ ce participa la ciclul productiv, a carui durata este data de natura sa, este caracterizat printr-un anumit grad de lichiditate. Fiecare element al obligatiilor este caracterizat printr-un anumit grad de exigibilitate. Echilibrul financiar rezulta din confruntarea intre lichiditatile din activ ce determina fluxul incasarilor viitoare si exigibilitatea obligatiilor care determina platile viitoare.

Pentru a functiona normal, o intreprindere trebuie sa-si finanteze nu numai imobilizarile, dar in egala masura si activele circulante. Ea are nevoie de un stoc minim de materii prime si materiale, de un stoc minim de productie in curs si de produse finite, de marfuri. Nivelul acestor stocuri fiind in functie de durata ciclului de aprovizionare, productie si de stocaj al produselor finite.

Fondul de rulment exprima excedentul capitalurilor permanente, capitaluri proprii + datorii mai mari de un an, asupra activului imobilizat. Reprezinta in fapt, acea parte din capitalurile permanente ce este afectata finantarii ciclului de exploatare.

Exista doua modalitati de determinare a fondului de rulment. Punctul de plecare il constituie bilantul financiar.

Prima modalitate foloseste datele furnizate de partea de sus a bilantului financiar, calculat ca diferenta dintre capitalurile permanente si imobilizarile nete din activ

Sau FR=CP-IN

Acest mod de calcul pune accent pe originea fondului de rulment si a variabilelor ce-i determina masa. Este asa numita analiza externa a fondului de rulment. Schematic acest calcul se poate prezenta astfel(figura 7.5):

Figura 7.5. Calculul fondului de rulment.

A doua relatie de calcul foloseste informatiile , datele, oferite de partea inferioara a bilantului financiar. Conform acestei modalitati de calcul , fondul de rulment este excedentul activelor circulante fata de datoriile pe termen scurt.

sau FR=AC -DS

Aceasta metoda de calcul evidentiaza mai bine pentru ce foloseste fondul de rulment. Accentueaza asupra finalitatii fondului de rulment, acea de finantare a activelor circulante. Mai este cunoscuta si sub forma de analiza interna.

Daca activele circulante sunt inferioare datoriilor pe termen scurt , fondul de rulment este negativ, o situatie dificila, de disconfort financiar, a firmei. In cazul contrar cand activele circulante sunt excedentare fata de datoriile pe termen scurt, fondul de rulment este pozitiv , situatie normala. Aceste doua situatii ce pot aparea sunt semnificativ sugerate in figura de mai jos(figura 7.6.).

Figura 7.6. Calculul fondului de rulment.

Practica economica considera ca pentru o societate cu profil industrial fondul de rulment ar trebui sa reprezinte 1/3 din cifra de afaceri.

Sinoptic factorii ce determina modificarea fondului de rulment se prezinta astfel:

Variatia posturilor de active circulante si a datoriilor pe termen scurt nu provoaca modificari fondului de rulment deoarece cresterea unui post de activ circulant antreneaza fie o diminuare a altui post de activ circulant, fie cresterea unui post de pasiv pe termen scurt. Exemplificam astfel acest caz : daca se vand produse finite - scade nivelul stocului la producator si va creste in mod corespunzator postul de creante din activ , daca vanzarea s-a facut pe baza de credit, sau postul de disponibilitati banesti daca vanzarea s-a facut in numerar.

Asupra marimii fondului de rulment influenteaza si optiunea agentului economic privind amortizarea. In cazul optiunii pentru amortizarea degresiva fondul de rulment va fi mai mare decat in cazul amortizarii liniare.

Fondul de rulment reprezinta o marja de siguranta pentru eventualele cazuri generate de pierderi de activ sau a incetinirii vitezei de rotatie a stocurilor , produselor , marfurilor.

Pornind de la semnificatia sa pentru agentul economic in afara de analiza statica se impune si o cercetare a dinamicii sa in timp.

Pot exista urmatoarele situatii:

a)               cresterea fondului de rulment - ceea ce semnifica faptul ca marja de securitate a agentului economic creste, adica o parte tot mai importanta a activelor circulante sunt finantate de capitalurile permanente. Considerat a fi o situatie pozitiva , cercetarea sa trebuie sa evidentieze daca aceasta ameliorare a fondului de rulment nu s-a facut in detrimentul autonomiei sale financiare, prin cresterea gradului de indatorare pe termen lung. Daca agentul economic a facut apel la credite pe termen mediu si lung va creste fondul de rulment , dar in mod corespunzator cresterii gradului de indatorare pe termen lung vor spori si cheltuielile financiare ( dobanzile) ce vor greva masa rezultatului exploatarii, diminuandu-l.

Se considera ca situatia financiara a intreprinderii se amelioreaza atunci cand cresterea fondului de rulment rezulta din cresterea capitalului propriu.

b)               diminuarea fondului de rulment subliniaza ca marja de siguranta s-a redus . Si in cazul acesta situatia se poate aprecia in mod diferit. Daca aceasta diminuare serveste la finantarea de noi investitii si care sunt rentabile este un aspect pozitiv avandu-se in vedere ca aceste investitii pe termen lung, vor contribui la cresterea fondului de rulment prin rezultatele exploatarii ce vor fi degajate in timp de acest act investitional.

c)               Fondul de rulment ramane neschimbat in acest caz se apreciaza ca agentul economic a stagnat cresterea sa.     Cauzele ar putea fi : o pauza temporala a actului de investitii sau incetinirea cresterii economice . In astfel de situatii se impune un studiu al rentabilitatii eventual un studiu diagnostic.

Pentru ca evolutia in timp a fondului de rulment sa fie si mai reprezentativa , acesta trebuie raportat la alte marimi cu care se afla in corelatie cum ar fi : marimea stocurilor sau cifra de afaceri. Mai mult , pentru a ne da seama de pozitia intreprinderii, se impune un studiu al acestor marimi in spatiu, cu unitati similare, din cadrul sectorului sau ramurii de activitate.

Fondul de rulment indica, la un moment dat, marja sau rezerva de siguranta de care dispune intreprinderea pentru finantarea ciclului ei de exploatare. Cercetarea trebuie completata cu studiul necesarului de finantat al ciclului de exploatare, deci cu analiza conceptului de necesarul de fond de rulment . Functionarea cotidiana a intreprinderii cere un necesar de finantat generat de decalajele temporale existente intre    incasari si plati si fluxurile de exploatare care le dau nastere.

Un prim    decalaj temporal este datorat ciclului productie-vanzari a intreprinderii, intre achizitiile necesare fabricarii produselor(cumparari de materii prime, utilitati din afara, cheltuieli cu personalul), cheltuieli si vanzari de produse finite. Aceste decalaje determinate prin durata diferitelor faze(aprovizionare, productie, desfacere) ale ciclului de exploatare si care se traduc in bilant prin existenta stocurilor de materii prime materiale,productie in curs, produse finite.

Ciclul de productie corespunde ansamblului de operatii, faze, ale circuitului economic ( sau de exploatare). Acestea sunt:

cumpararea de materii prime si furnituri;

stocarea acestor materiale si furnituri

productia

stocajul produselor

vanzarea produselor

Restrangandu-le intalnim trei faze principale: aprovizionarea, productia, desfacerea. Durata ciclului de productie difera de la agent economic la agent economic.

Pe parcursul derularii ciclului de productie exista totdeauna un decalaj (ca timp) intre operatiile: aprovizionarea (cumparari), productie, vanzari (desfacere) si transformarea in bani.

Aceste decalaje genereaza existenta necesarului de fond de rulment.

In faza de aprovizionare, apar datoriile fata de furnizori, localizate in pasivul bilantului. In functie de conditiile de creditare, acest post va avea un cuantum mai mic sau mai mare.

Prin actul aprovizionarii se realizeaza un flux de intrari de materii prime si alte furnituri. Daca plata furnizorilor s-ar face cu bani gheata, apare imediat un flux financiar in contrapartida. Dar in majoritatea cazurilor apare un interval de timp, un decalaj, intre data intrarii materiilor prime si achitarea acestor obligatii. Acest interval de timp este acordat de furnizori, ca urmare a negocierilor prealabile. Dar exista o nesincronizare intre fluxul real (intrari de materii prime) si fluxul financiar (plata obligatiilor fata de furnizori).

In timpul productiei, agentul economic efectueaza o serie de cheltuieli, care imbraca si aspectul de plati cum ar fi: plata salariilor si cheltuielilor sociale, plati privind asigurarea cu materii prime, materiale si alte furnituri, plata utilitatilor (combustibil, energie, apa) plata vanzarii diverselor taxe (TVA si altele).

Dupa productie urmeaza faza vanzarii (comercializarii).

Produsele mai intai sunt stocate. In momentul expedierilor intervine facturarea prin intermediul careia se calculeaza sumele ce urmeaza a fi primite, dupa un anumit interval de timp. Relatia producator-beneficiar poate fi reglementata, ca plata si prin intermediul hartiilor de valoare sau bilete de ordin. Intreprinderea poate opta fie sa pastreze aceste efecte de plata pana la data scadentei, fie sa le transforme in lichiditati (bani) sa-si sporeasca deci disponibilitatile banesti inainte de data scadentei prin scontarea lor.

Aceste etape ale circuitului economic exercita influenta si asupra sumelor cuprinse in bilant. Astfel, in prima faza, cea a aprovizionarii, totalul bilantului va creste, explicabil prin marirea stocurilor si a datoriilor fata de furnizori, eventual sporirea altor creante si altor datorii.

Pe masura ce agentul economic isi desface productie, totalul bilantului se diminueaza, explicabil prin scaderea stocurilor de produse finite si a obligatiilor fata de furnizori. La sfarsitul perioadei de gestiune, in cazul in care intreprinderea inregistreaza profit, totalul bilantului trebuie sa fie mai mare fata de exercitiul anterior.

Alte doua decalaje vin sa genereze necesitatea existentei necesarului de fond de rulment. Este vorba de decalajele dintre cheltuielile de exploatare si platile corespunzatoare pe de o parte, iar pe de alta parte ,decalajul dintre vanzari si incasari.

Decalajul dintre cheltuielile de exploatare si plati este datorat in mod esential de creditul acordat de furnizori care in bilant se traduce prin existenta postului    furnizori element component al datoriilor mai mici de un an.

Decalajul dinte vanzari si incasarile efective apare drept consecinta a creditului , pe care din ratiuni comerciale, intreprinderea trebuie sa-l acorde clientilor sai, materializat in bilant prin posturile: clienti, efecte de primit.

Aceste decalaje     au particularitati si functie de specificul entitatii.

Daca avem in vedere intreprinderi de tip comercial, ce cumpara si valorifica marfuri,    fluxurile ce apar sunt prezentate in figura 3.1.

Figura 3.1. Decalajul vanzari - incasari la entitati comerciale

Sagetile continue reprezinta fluxurile fizice, miscarea marfurilor, iar cele intrerupte semnifica fluxurile monetare generate de fluxurile fizice dar cu intarziere. Intreprinderea achizitioneaza marfuri in momentul 0. Un prim decalaj temporal D₁ este datorat timpului necesar pentru a vinde aceste marfuri care se afla stocate. Al doilea decalaj, D₂,    datorat creditului acordat clientilor, si astfel se separa veniturile de incasari.

Rezumand cele de mai sus rezulta: daca activitatea comerciala incepe in momentul 0 intervalul D₃ separa plata furnizorilor de marfuri, in timp ce incasarea contravalorii marfurilor vandute nu intervine decat prin insumarea duratei intervalelor D₁si D₂.

Atunci cand ne referim la o intreprindere de tip industrial ciclul de exploatare este mult mai complex si mai mare ca durata, dupa cum rezulta din figura 3.2.

Figura 3.2. Decalajul vanzari - incasari la entitati industriale

Legenda

Intreprinderea isi incepe activitatea prin aprovizionarea cu materii prime. Apare primul decalaj, semnalat prin T1 generat de durata creditului furnizor de care beneficiaza intreprinderea.

Durata ciclului de fabricatie (D) provine prin insumarea duratei stocarii materiilor prime(D₁), durata procesului de productie(D₂) si durata stocarii produselor finite(D₃) , D = D₁ + D₂ + D₃.

Pe parcursul derularii productiei intreprinderea trebuie sa efectueze o serie de plati: plata furnizorilor, plata salariilor, plata utilitatilor, calcularea amortizarii si includerea in costuri, plata impozitelor si taxelor.

Activitatea de productie se concretizeaza in produse finite ce se vand clientilor. Acestia beneficiaza de creditul client acordat de intreprindere, a carui durata este notata cu T₂.

Recuperarea cheltuielilor suportate de intreprindere are loc odata cu incasarea contravalorii produselor expediate, prin urmare incasarea se face in intervalul de timp provenit din insumarea

D1 + D2 + D3 + T2.

Prin urmare , necesarul de fond de rulment (NFR)este generat de executarea operatiilor repetitive care compun ciclul de exploatare (cumparari sau aprovizionari, vanzari, plata salariilor etc.). Necesarul de fond de rulment reprezinta de fapt banii pe care trebuie sa-i cheltuiasca in cadrul intreprinderii, in afara de finantarea imobilizarilor pentru ca activitatea sa se deruleze corespunzator, adica " intreprinderea sa mearga". Acest necesar de fond de rulment apare ca urmare a decalajelor ce apar intre fluxul fizic ( real) al productiei si fluxul financiar (incasari si plati).

Dupa datele oferite de bilant, continutul necesarului de fond de rulment este urmatorul:

NFR=I-II

Pentru calculul necesarului de fond de rulment se pot folosi relatiile:

NFR=(S +Cr) - Os    sau NFR=(S +Cr) -( Ds - Crs ) unde:

S - Stocuri,

Cr - creante,

Ds - datorii pe termen scurt,

Crs - credite pe termen scurt.

Din aceasta prezentare rezulta ca NFR-ul se compune din :

- stocuri, ce au in componenta: materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse in curs si produse finite, marfuri a caror valoare incorporeaza cheltuielile de fabricatie, cum ar fi cheltuielile salariale si

- creantele mai putin datoriile nefinanciare.

Folosind datele furnizate de bilantul financiar calculul NFR se prezinta in tabelul    

Tabelul Determinarea N.F.R.

NFR=I-II=123144-84038=39106 lei

Abordarea fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment impune si analiza trezorerie.

Trezoreria joaca un rol fundamental intr-o intreprindere caracterizand cuantumul mijloacelor banesti de care aceasta dispune la un moment dat . Prin intermediul ei se asigura si realizeaza, pe termen scurt, echilibrul financiar dintre fondul de rulment, o marime relativ constanta si necesarul de fond de rulment, o marime ce fluctueaza in timp.

Orice operatiune realizata de o societate comerciala presupune, fie o operatiune de intrare, fie una de iesire de trezorerie.

Pentru derularea activitatii de productie, societatea comerciala face cheltuieli de productie, trebuie sa-si asigure, stocurile de materii prime si furnituri. Acestea sunt fluxuri de iesire de trezorerie. Rezultatul activitatii de productie, produsele finite, semifabricatele, serviciile destinate clientilor genereaza un flux important de intrari de mijloace de plata. Relatii de incasari si plati apar intre intreprindere si banci si alte institutii financiare, intre actionari si obligatarii acestora din urma. Stingerea obligatiilor fata de furnizori,     actul investitional, creeaza fluxuri de iesire de mijloace de plata.

Schematic, pozitia ce o detine trezoreria se prezinta in figura 77.9.

1.Prima metoda ne da marimea trezorerie ca diferenta dintre disponibilitatile si resursele de trezorerie.

Disponibilitatile de trezorerie sunt formate din: valorile imobiliare de plasament, actiuni, obligatiuni, alte titluri si disponibilitati banesti din conturi si casa.

Resursele de trezorerie se constituie din credite bancare angajate si efectele scontate neajunse la scadenta, cont in afara bilantului (8037).

2.Dupa a doua cale trezoreria este diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.

Trezoreria= Fond de rulment -     Necesarul de fond de rulment

(T) (FR) (NFR)

Aceasta abordare a trezoreriei evidentiaza faptul ca marimea ei depinde atat de operatiile ce afecteaza capitalurile permanente si activul imobilizat cat si de operatiunile privind activele pe termen scurt. Relatia de mai sus este mai explicita in ce priveste cauza variatiei ( modificarii) trezoreriei de la o perioada de timp la alta, astfel:

Un avantaj al acestei modalitati de calcul a trezorerie ar fi acela ca prin prognoza marimii lui FR si a lui NFR se poate obtine pentru o perioada urmatoare marimea prognoza a trezoreriei.

Viata practica ofera situatii variate asupra echilibrelor de trezorerie ce pot exista . Tipice ar fi doua cazuri : intreprinderi ce au o trezorerie negativa si intreprinderi ce au o trezorerie pozitiva.

Trezoreria negativa este intalnita atunci cand necesarul de fond de rulment depaseste fondul de rulment. Este cazul intreprinderilor cu specific industrial figura 6.10.

Exista si societati comerciale ce au o trezorerie pozitiva , necesarul de fond de rulment este mai mic decat fondul rulment. Acest caz se intalneste mai ales la intreprinderile ce au ca obiect activitatea de comert.

Folosim datele anterior prezentate pentru a calcula trezoreria .

Se cunoaste :

fondul de rulment ( FR)-28531 mii lei

necesarul de fond de rulment (NFR) se calculeaza prin insumarea NNE+NNIE

NFR=NNE+NNIE

T=FR-NFR = 2851-39106=-10575 lei

Trezoreria este negativa.

Schematic, corelatia dintre fondul de rulment, necesarul de fondul de rulment si trezoreria intreprinderii se prezinta in figura 6.11

Figura6.11. Corelatia Fond de rulment, Necesar de fond de rulment si Trezorerie