BURSA DE MARFA- ELEMENTE DEFINITORII

BURSA - ELEMENTE DEFINITORII

Bursele actuale sint rezultatul unei evolutii istorice indelungate si reflecta, cu particularitati zonale sau nationale, modelul general al pietei libere; natura specifica a bursei este data de o serie de caracteristici.

Piata de marfuri si valori Bursele sint locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferite tipuri de hirtii de valoare. Daca la inceputurile lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua mari categorii de burse. Desi mecanismul de functionare se bazeaza pe un model comun, propriu oricarui tip de tranzactie bursiera, bursele de marfuri si respectiv cele de valori au functii radical diferite intr-o economie.

Bursele de marfuri sint centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza bunuri care au anumite caracteristici sint bunuri generice, care se individualizeaza prin masurare, numarare sau cintarire; sint fungibile, adica pot fi inlocuite unele prin altele; au caracter standardizabil, in sensul ca marfa poate fi impartita pe loturi omogene, apte de a fi livrate la executarea contractului incheiat in bursa; sint depozitabile, ceea ce permite executarea la o anumita perioada de la angajarea contractului de bursa; trebuie sa aiba un grad redus de prelucrare, ca o conditie a mentinerii caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen.

In aceasta categorie intra produse agroalimentare (griu, porumb, orez, soia etc.), metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, zahar etc.), produse de origine minerala (petrol); sint insa marfuri de bursa si unele produse cu un grad mai mare de perisabilitate (oua, carne). Pe de alta parte, exista si burse organizate pentru servicii, respectiv pentru inchirieri de nave (navlosire) sau asigurari.

Bursele de valori sint centre ale vietii financiare unde se fac vinzari/cumparari de hirtii de valoare (actiuni, bonuri de tezaur etc.); totodata, la bursele de valori se pot realiza si operatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte de comert. In ultimul timp in sistemul de tranzactii al acestor institutii au fost incluse produse bursiere noi (optiuni, contracte futures pe indici de bursa etc.). Bursele de valori indeplinesc functii majore in circuitul capitalurilor in economie, constituind un indicator general al climatului de afaceri din spatiul economic, national si international, in care isi exercita influenta.

Piata 'simbolica' La bursele de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice, individualizate si prezente ca atare la locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documente reprezentative ('hirtii), care consacra dreptul de proprietate asupra marfii si constituie imaginea comerciala a acesteia (o anumita cantitate de marfa de o anumita calitate). Bursa este, prin urmare, o piata dematerializata unde se incheie contractul dintre parti, identificarea si circulatia marfurilor realizindu-se in afara acestei piete.

Caracterul specific al pietei bursiere este relevat si de importanta tranzactiilor la termen, in care caz executarea contractului se poate face nu numai prin predarea/primirea efectiva a marfii, ci si prin plata unei diferente in bani. In acest caz, operatiunea bursiera nu este urmata de o miscare efectiva de marfuri; ea are un caracter pur financiar, banesc (deci 'simbolic'). Din acest punct de vedere, se vorbeste despre 'bursele de marfa fizica' (acolo unde contractele se executa, in mare masura, cu livrare/primire efectiva de marfa), cum este cazul Bursei de Metale de la Londra (London Metal Exchange, LME), in functiune din 1877, si 'bursele de hirtii' (acolo unde cea mai mare parte a tranzactiilor se lichideaza prin plata unei diferente banesti), cum este cazul celei mai mari burse de marfuri din lume pentru contracte futures, cea de la Chicago (Chicago Board of Trade, CBOT), infiintata in 1848.

Bursele de valori sint prin esenta lor piete simbolice, deoarece aici se tranzactioneaza in principal titluri rezultate din operatiuni financiare (de exemplu, mobilizare de capital, atragerea unui imprumut). Acest caracter este si mai bine pus in evidenta de noile tipuri de tranzactii bursiere; de exemplu, la contractele futures pe indici de bursa, obiectul tranzactiei este o suma de bani determinata prin calcul, iar executarea acesteia presupune exclusiv plata/incasarea unei diferente banesti.

Procesul de 'simbolizare' a tranzactiilor, reflectat de aparitia si dezvoltarea bursei, raspunde unor cerinte obiective izvorite din evolutia vietii de afaceri, cum sint urmatoarele: cresterea operativitatii si a sigurantei in tranzactii; sporirea atractivitatii pietei, prin oferirea de multiple posibilitati de cistig; posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipativ; facilitarea circulatiei marfurilor si a factorilor de productie in economie.

Piata libera. Bursele sint piete libere, in sensul ca asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si ofertei care se manifesta in mod real in economie. Prin urmare, nu pot fi tranzactionate la bursa decit acele marfuri sau valori pentru care exista o concurenta libera, adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori astfel incit sa nu apara posibilitatea unor concertari in scopul manipularii pretului; bursa este opusa, prin esenta sa, ideii de monopol.

Menirea bursei este de a pune in valoare jocul liber al fortelor pietei, 'mina invizibila' ‑ cum l‑a numit parintele stiintei economice, Adam Smith ‑ excluzind orice interventie extraeconomica, precum si orice tendinta provenita din afara sau din interiorul pietei, de manipulare a variabilelor pietei, in speta a pretului. De aceea s‑a si spus ca bursa este mecanismul care se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pietei pure si perfecte, asigurind formarea preturilor pe baza raportului ce se stabileste in fiecare moment intre cerere si oferta si reflectind in permanenta realitatea economica.

In acest sens, pentru ca o marfa sau o hirtie de valoare sa poata face obiectul tranzactiilor de bursa, trebuie sa fie indeplinite o serie de conditii: oferta trebuie sa fie ampla si sa provina de la un numar suficient de mare de ofertanti; cererea trebuie sa fie solvabila si relativ constanta; preturile nu trebuie sa faca obiectul unor masuri administrative de control; trebuie sa fie asigurata transparenta informatiilor privind piata.

Piata organizata. Bursa este o piata organizata, in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si acceptate de participanti. Aceasta nu inseamna administrarea pietei, ci reglementarea sa in scopul de a crea sau prezerva conditiile pentru desfasurarea concurentei libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber si deschis al tranzactiilor comerciale si financiare. Organizarea pietelor bursiere se realizeaza atit prin cadrul legal stabilit in fiecare tara pentru activitatea bursiera, cit si prin regulamentele bursiere ‑ expresie concentrata a normelor si uzantelor consacrate in lumea afacerilor. Totodata, tranzactiile bursiere se efectueaza intotdeauna prin firme specializate (societati de bursa) si prin intermediul unui personal specializat in acest scop (agentii de bursa), care asigura stabilirea contactului intre cererea si oferta ce se manifesta pe piata.

Importanta organizarii pietei bursiere deriva din posibilitatea aparitiei unor factori de deformare a raportului dintre cerere si oferta, a unor tendinte de manipulare a acestora in scopuri frauduloase. Istoria bursei cunoaste, de altfel, numeroase astfel de 'excese', de perioade de raliuri sustinute, urmate de crahuri rasunatoare. Prin reglementare se urmareste de fapt asigurarea uneia din conditiile esentiale ale viabilitatii bursei: credibilitatea acesteia, garantia de seriozitate pe care o ofera tuturor participantilor la tranzactii.

Piata reprezentativa. Bursa este o piata reprezentativa, servind drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu acele marfuri sau valori pentru care ea constituie piata organizata. La bursa se stabileste pretul pentru marfurile sau valorile negociate ‑ asa‑numitul curs al bursei ‑ element esential pentru toate tranzactiile comerciale sau operatiunile financiare care se desfasoara in tara respectiva, iar    in cazul marilor burse, in intreaga lume.

De altfel, functia centrala a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului, adica punctul de echilibru al pietei, acel pret care asigura ‑ in conditiile date ‑ volumul maxim de tranzactii. Prin aceasta functie a sa, bursa devine un reper al intregii activitati economice, sursa a informatiei de baza pentru agentii economici ‑ nivelul pretului. Mai mult, prin functionarea permanenta ‑ spre deosebire de licitatii, care au un caracter periodic, bursa exprima chiar continuitatea proceselor economice, caracterul neintrerupt al tranzactiilor comerciale si financiare. Bursa se deosebeste deci de tranzactiile particulare efectuate intimplator, prin negocieri intre parteneri determinati; ea reprezinta tranzactia in genere, dincolo de modul particular in care aceasta se realizeaza.

In concluzie, bursele sint piete specifice, mecanisme de concentrare a cererii si ofertei pentru anumite categorii de marfuri ori pentru valori, in scopul realizarii de tranzactii intr-un cadru organizat si in mod operativ, in conditii de libera concurenta. Bursa este piata prin excelenta.

In prezent, la bursele de marfuri se tranzactioneaza o gama larga de marfuri si servicii cum ar fi:

- cereale si plante tehnice: grau, grau furajer, grau de morarit, porumb, porumb furajer, ovaz, orz , orez, boabe de soia, ulei de soia, faina de soia, seminte de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui, rapita, ulei de rapita, canola (planta specifica americana), seminte de in, mazare, cartofi;

- carne si animale vii: carcase de vita, carcase de porc, bovine vii, bovine la ingrasat, porcii vii, porci la ingrasat;

- produse lactate: lapte, lapte praf, unt, branza;

- produse tropicale: cafea, cacao, zahar, bumbac, ulei de palmier, citrice, concentrat de portocale, cauciuc natural;

- metale: aur, argint, cupru, aluminiu, nichel, zinc, plumb, staniu;

- produse energetice: petrol, motorina, benzina, pacura, gaze naturale;

- alte produse: cherestea, oua, energie electrica;

- servicii: navluri.

Repartitia geografica a principalelor burse de marfuri din lume

Pe continentul american, pe teritoriul SUA, functioneaza 10 din cele mai mari burse de marfuri din lume. Dintre acestea se remarca, fara indoiala, Chicago Board of Trade si Chicago Mercantile Exchange, orasul Chicago avand cea mai impresionanta activitate bursiera in ceea ce priveste comertul de bursa. In afara de Chicago, orase cu burse importante sunt: New York (cu bursele Nymex - importanta pentru tranzactiile cu petrol si produse petroliere, New York Cotton Exchange - bumbac), Kansas (Kansas City Board of Trade - grau, porumb si seminte de soia), Minneapolis, (Minneapolis Grain Exchange - grau si seminte de floarea-soarelui) si New Orleans (New Orleans Commodity Exchange - bumbac, orez, boabe de soia).

Tot pe teritoriul american, in Canada mari burse de marfuri sunt Winnipeg Commodity Exchange (grau) si Toronto Futures Exchange (bovine, porcine si cereale).

Cea mai mare bursa de marfuri din America de Sud si una dintre cele mai mari burse din lume este bursa braziliana Bolsa de Mercadorias y Futuros. Acesta bursa a luat nastere in anul 1991, prin fuzionarea burselor Bolsa Mercandil y de Futuros (fondata in 1986) si Bolsa de Mercadorias de Sao Paolo (fondata in 1917). Alte burse din America de Sud: Sao Paolo Coffee and Cocoa, Bolsa Brasiliera-Rio de Janeiro (soia, cafea, cacao), Buenos Aires Commodity Exchange (porumb, grau, cornute vii).

Daca avem in vedere bursele de marfuri europene, putem observa ca, in perioada actuala, cele mai importante institutii de acest gen sunt situate in Marea Britanie, Franta si Olanda.

Cea mai importanta bursa de marfuri engleza este, in prezent, London Metal Exchange (LME). Tranzactiile la aceasta bursa se axeaza pe cupru, zinc, plumb, cositor, argint, aluminiu, nichel. Activitatea bursei a cunoscut o stagnare dupa cel de-al II-lea razboi mondial, dar a fost revitalizata la sfarsitul deceniului 6, devenind in prezent cea mai importanta bursa unde se tranzactioneaza metale.

Tot la Londra, in 1954, a fost infiintata London Commodity Exchange, avand drept membri fondatori numeroase asociatii specializate pe tranzactionarea unor marfuri ca: faina de soia, cacao, cafea, lana, zahar, cauciuc, etc.

Alte burse londoneze importante sunt: International Petroleum Exchange (produse petroliere), The United Terminal Sugar Market (zahar industrial si rafinat), Baltic Mercantile and Shipping Exchange (grau, cartofi albi, orz si navlosiri), London Rubber Terminal Market (cauciuc). O bursa destul de importanta se afla si la Liverpool, aici fiind cotate 17 sorturi de bumbac.

In Franta, The Paris International Futures Market a fost deschisa in 1964 in cadrul Bourse de Paris. In prezent, aici se tranzactioneaza cele mai mari cantitati de zahar 'alb' (de calitate superioara). Franta este cel mai mare producator de zahar 'alb' din intreaga lume (peste 4 milioane de tone pe an), exportand mai mult de jumatate din productia proprie. La bursa franceza se mai tranzactioneaza lana, bumbac, cafea si cacao, dar nici una dintre contractele futures pe marfurile respective nu inregistreaza cifre notabile (mai putin de 30.000 de contracte pe an) comparativ cu celelalte piete mondiale specializate. Alte burse franceze dar mai putin importante sunt: Bourse de Commerce du Havre (cafea), Bourse de Commerce de Roubais Tourcain (lana).

Olanda are o traditie indelungata in ceea ce priveste comertul international. In trecut olandezii comercializau cafea, zahar, cacao, cauciuc, piei, etc. Burse active functioneaza in Amsterdam: Amsterdam Terminal Market (cartofi albi, oua, carne de porc, laminate din otel),    Rotterdam: Rotterdam Futures Market (seminte si uleiuri vegetabile comestibile) si Rotterdam Petroleum Exchange (produse petroliere).

In Japonia, cele mai importante burse de marfuri sunt: Tokyo Commodity Exchange, Tokyo Grain Exchange, Tokyo Sugar Exchange, Osaka Textile, Osaka Sugar, Osaka Grain, Hokkaido Grain Exchange (grau, orez), Kobe Grain Exchange (grau, orez), Kobe Rubber Exchange, Nagoya Grain and Sugar Exchange si Kanmon Commodity Exchange (metale neferoase si laminate de otel).

In afara de acestea, in Asia mai exista o bursa importanta, in Hong Kong (Hong Kong Commodity Exchange). Primele marfuri tranzactionate aici au fost bumbacul (incepand cu 9 mai 1977) si zaharul (incepand cu 15 noiembrie 1977). Doi ani mai tarziu au inceput sa fie tranzactionate si boabele de soia, aceasta marfa avand un succes deosebit pe piata. Incepand cu 19 august 1980 s-a deschis piata aurului in cadrul acestei burse. Deoarece diferenta de fus orar fata de New York este de 12 ore, bursa din Hong Kong este deschisa in timp ce celelalte piete futures pe aur de pe glob sunt inchise. Din aceasta cauza, bursa din Hong Kong completeaza bursele similare din New York sau Londra, fiind in prezent a treia bursa din lume care realizeaza tranzactii apreciabile cu aur.

Alte burse asiatice cunoscute sunt: Singapore Commodity Exchange (cositor, cauciuc natural), Malaysian Rubber Exchange and Licesing Bord (cauciuc natural), Penang Metal Exchange (cositor), Bangkok Commodity Exchange (orez).

In Australia exista o singura bursa de marfuri importanta: Sydney Futures Exchange (lana, cornute vii, carne de vita dezosata). De asemenea, in Noua Zeelanda o bursa mai importanta este: New Zeeland Futures Exchange din Wellington (lana, ovine vii).

In Africa, o bursa de marfuri cu un volum destul de ridicat de tranzactii este Alexandria Cotton Exchange din Egipt.

Institutia bursei

Bursa in sine, nu se angajeaza ca parte la tranzactiile futures (sau de optiuni), ci functia ei primordiala consta in crearea unei cadru eficient pentru actiunea fortelor pietei libere, prin asigurarea unor servicii si facilitati:

- un spatiu fizic adecvat pentru desfasurarea tranzactiilor, spatiu care sa raspunda particularitatilor mecanismului de licitatii deschise sau de tranzactionare computerizata. Un exemplu in acest sens il constituie Commodity Exchange Center, care din 1977, gazduieste patru burse de marfuri din New York: New York Mercantile Exchange; Commodity Exchange; Coffee, Sugar&Cocoa Exchange si New York Cotton Exchange.

- o retea de telecomunicatii eficienta, care sa asigure diseminarea instantanee pe plan international a preturilor si volumului de tranzactii din cadrul bursei respective, precum si accesul facil la aceste tranzactii.

- o inregistrare rapida si eficienta a tranzactiilor din incinta bursei.

- sisteme de marje si clearing eficiente, astfel incat participantii la tranzactii sa poata realiza profiturile aferente pozitiilor lor futures.

- regulamente de functionare, in conformitate cu politica regulatorie la nivel national ce guverneaza pietele futures, care sa asigure conditii egale si corecte de participare la aceste piete.

Din punct de vedere institutional, in general, o bursa este o organizatie ai carei membrii pot fi persoane fizice sau juridice. Calitatea de membru este limitata la un numar specificat de locuri ("seat"). Recent (CME in 2003, CBOT in 2005) bursele s-au demutualizat devenind din asociatii non-profit societati comerciale pe actiuni si au realizat iesirea pe pietele de capital.

La bursele organizate sub forma cluburilor, un loc de membru asigura dreptul de a tranzactiona contracte futures, fara plata comisioanelor impuse de firmele de brokeraj. Locul astfel detinut poate reprezenta o investitie, deoarece, in general pretul acestui loc crecand odata cu cresterea volumului de tranzactii din cadrul bursei respective.

Managementul burselor revine membrilor acesteia, asistati de un personal administrativ. Conducerea executiva este asigurata de un Consiliu de directori ales de catre membrii bursei si format din reprezentanti ai acestora si deseori de cativa specialisti nemembrii ai bursei. Regulamentul bursei este stabilit de catre acest consiliu si implementat in practica de catre o retea de comitete, formate din membrii ai bursei si asistate de personal administrativ.

Comitetele sunt specializate pe domenii de activitate, iar numarul si denumirea lor difera de la bursa la bursa.