CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Obiective:
Familializarea cu principalii termeni privind ciclul economic
Prezentarea principalelor teorii cu privire la ciclul economic
Evidentierea principalelor faze ale ciclului economic
Termeni cheie: ciclu economic, criza, expansiune, regresiune.
Ciclurile economice reprezinta fluctuatii in nivelul general al activitatii economice pe cel putin trei planuri: cel al productiei, al gradului de ocupare a fortei de munca si al preturilor.
1. Etimologie si istoric
Termenul ciclu provine din cuvantul grecesc cyclos, cu sensul de cerc sau val.
In anul 1860 fizicianul francez Clement Juglar a analizat evolutia activitatilor economice pe un interval de aproximativ 10 ani. In viziunea lui, orice ciclu economic cupride trei faze: prosepritatea, criza si lichidarea. In cadrul acestuia, apar subcicluri la interval de circa 40 de luni, intre perioadele de varf ale acestuia.Acestea sunt determinate de modificari ale stocului de mijloace fixe sau sunt rezultatul modificarii cererii si ofertei de bunuri, in special pentru produsele agricole. In completarea studiilor efectuate de catre Juglar, economistul rus Wassily Kondratieff a determinat cauzele care genereaza formarea ciclurilor pe termen lung (de 17-18 ani) in constructii. Studii importante cu privire la cauzele, efectele si mecanismele ciclicitatii economice sunt si cele ale lui Ragnar Frisch, Weslez Mitchell sau John Hicks.
2. Teoriile ciclicitatii economice
Teoriile ciclicitatii economice dezvoltate incepand cu ultima parte a secolului al XiX-lea se impart in doua mari categorii. Prima cuprinde acele teorii care considera ca la baza aparitiei ciclurilor economice stau factori exogeni. Din aceasta categorie fac parte:
Teoriile agricole - care explica fluctuatiile ciclice prin fluctuatiile mediului fizic natural. Ne referim aici la teoria lui William Stanley Jevons care explica modificarile productiei agricole ca fiind determinate de evolutia petelor solare.
Teoriile psihologice, in cadrul carora se remarca teoria lui Arthur Pigou, care in lucrarea " Fluctuatiile industriale" publicata in anul 1927 arata ca daca indivizii iau decizii in mod autonom, fara a fi influentati unii de altii si fara a se imita - si au un comportament economic rational, atunci actiunile lor se vor contracara si nu vor apare fluctuatii majore in cadrul activitatii economice.
Teoriile politice, care aseaza la baza fluctuatiilor activitatii economice evenimente politice de tipul razboaielor, revolutiilor, a altor evenimente politice si militare si a unor evenimente care pot fi incadrate in razboaiele economice cum ar fi modificarea in sensul cresterii taxelor vamale in relatiile economice dintre doua sau mai multe tari.
Teoriile tehnologice sunt cele care considera ca inovatiile si progresul tehnic sunt cele care genereaza fluctuatiile activitatii economice prin aceea ca produc schimbari in cadrul combinarii productive a factorilor de productie. Aceste schimbari sunt denumite de catre Joseph Schumpeter "distrugere creativa" deoarece demoleaza structurile de productie anterioare, inlocuindu-le cu altele superioare.
Teoriile demografice pun la baza evolutiei ciclice a economiei migratia fortei de munca, modificarea ratei naturale de crestere a populatiei, a ratei nasterilor, mortalitatii, etc.
Ce-a de-a doua categorie de teorii cu privire la cauzele care genereaza ciclicitatea economica si a modului de manifestare considera ciclicitatea ca fiind generata de factori endogeni. Din acest grup de teorii fac parte:
Teoriile monetare - care considera ca la baza fluctuatiilor economice sta faptul ca modificarea ofertei de bani nu este urmata, pe termen scurt, de modiificarea corespunzatoare a economiei reale.La aceasta se adauga si influenta ratei dobanzii, in situatia in care rata fixata de catre sistemul bancar nu corespunde ratei naturale a dobanzii.
Teoriile subconsumului - care pleaca de la premisa ca intr-o economie aflata in expansiune productia creste de regula mai mult decat consumul. Cei bogati nu pot castiga la nesfarsit iar cei saraci nu au mijloacele banesti necesare pentru a-si creste consumul.Din acest motiv apare supraproductia sau subconsumul.
Teoriile investitionale. In anul 1894 Mikhayl Tugan Baranovsky a publicat un studiu in care a aratat ca ciclul unei investitii continua pana cand toate fondurile de capital au fost utilizate. continua . Teoriile investitionale au fost completate prin Teoria ciclului investitional a economistului american George Haberler.Potrivit acestei teorii, la originea fluctuatiilor ciclice sta perioada de timp necesara inlocuirii capitalului fix. Alternanta perioadelor de inlocuire masiva a capitalului cu perioade in care volumul rennoirii acestui capital este redusa genereaza modificari substantiale in miscarea ofertei si a cererii de marfuri explica partial miscarea ciclica a economiei.
Teoria keynesista explica succesiunea fazelor de prosperitate si recesiune cu ajutorul relatiilor de interdependenta ce se startornicesc intre anticiparile antreprenorului, avolutia eficientei marginale a capitalului si rata dobanzii. Acasta teorie a fost imbogatita de catre Paul Samuelson care a constituit un model al evolutiei ciclice pe baza interdepenedentei dintre multiplicatorul investitiilor si accelerator.
Teoria implicarii statului in economie elaborata de catre Milton Friedman pleaca de la premisa ca interventia statului in mecanismul economic genereaza perturbari ale acestuia, initial in sfera monetara si apoi prin efectul de difuziune in toate ramurile acesteia. Deerglarea circulatiei monetare se manifesta prin neconcordanta dintre cantitatea de moneda aflata in economie si produsul intern brut. Cresterea mai accentuata a masei monetare genereaza inflatie, ceea ce conduce la reducerea puterii de cumparare si la cresterea somajului si a subutilizarii capacitatilor de productie.
Teoria marxista aseaza la baza evolutiei ciclice a economiei contradictia fundamentala a sistemului capitalist: dintre productie si consum; dintre caracterul organizat al productiei la nivel microeconomic si anarhia din productia la macroscara; dintre producerea si realizarea plusvalorii. Datorita existentei si manifestarii acestor contradictii, apare tendinta de a realiza o supraproductie generalizata atat de catre capital cat si de catre munca salariata. De remarcat ca supraproductia de marfuri se raporteaza nu la trebuintele societatii, ci la cererea solvabila.
3. Tipologia ciclurilor economice
Tipologie: Principalele tipuri ale ciclurilor economice sunt:
ciclurile decenale - numite si cicluri Juglar, au o intindere de 7-11 ani. Acest tip de ciclu mai poarta numele de ciclu conjunctural sau mediu si corespunde notiunii americane de ciclu de afaceri.
ciclurile Kuznetz -este un subciclu de 15-20 de ani
ciclurile seculare -numite si Kondratieff se intind pe o perioada de 40-60 de ani. Evolutia lor este legata de revolutia tehnologica, de inovatiile tehnologice majore.
ciclurile lungi -numite si cicluri Wheeler pot fi de 100, 500 sau chiar de 1000 de ani; acestea sunt cicluri climetrice care se apropie de ciclurile civilizatiilor
ciclurile Kitchin numite si cicluri minore sau hipocicluri, au o durata de 40 de luni.
Principalele faze ale unui ciclu economic sunt:
expansiunea - se caracterizeaza printr-o perioada de avant economic in cadrul careia are loc cresterea productiei datorata cresterii investitiilor. Concomitent se inregistreaza o crestere a volumului creditelor , ceea ce determina o noua crestere a investitilor si implicit a gradului de ocupare a fortei de munca.
boom-ul - care se caracterizeaza prin cresterea rapida si puternica a tranzactiilor, a afacerilor, ca urmare a accentuarii cresterii economice
depresiunea succede crizei si se caracterizeaza prin stagnarea activitatii economice. Cresterea economica inregistreaza valori negative, iar somajul si inflatia cresc. Concomitent are loc o scadere a cererii si implicit a nivelului de trai.
depresiunea. George Haberler considera ca depresiunea reprezinta acea faza a ciclului economic care se caracterizeaza prin reducerea venitului produs si consumat pe locuitor sub nivelul obisnuit, ceea ce inseamna ca exista resurse care nu se utilizeaza concertizate in capacitati de productie si mana de lucru.
criza reprezinta o ruptura temporara intre productie si consum.
Etimologic, notiunea provine din limba greaca krizis= o stare acuta de scurta durata. Primele crize au aparut si s-au manifestat din cele mei vechi timpuri sub forma crizelor de subconsum generate de regula de calamitati naturale, epidemii sau calamitati sociale. incepand cu secolul al XIX-lea istoria omenirii a cunoscut un alt gen de crize, numite crize economice, cauzate in special de existenta unui ritm mai crescut al consumului in comparatie cu cel al capacitatii de regenerare a resurselor si al productiei. Rupturile echilibrului general dintre productie si consum din cauze economice poarta numele de crize de economice de supraproductie. Ele se caracterizeaza prin urmatoarele:
oferta este mai mare dacat cererea solvabila definita prin puterea de absorbtie a pietei data de puterea de cumparare a onsumatorilor;
crizele de supraproductie apar initial in anumite sectoare ale economiei dar au tendinta de generalizare
crizele economice de supraproductie nu sunt fenomene accidentale, ci se repeta cu o anumita regularitate.in decurs de 171 de ani au avut loc nu mai putin de 19 crize economice de supraproductie, cea mai mare prin intensitate, complexitate si arie de cuprindere fiind marea criza din 1929-1933
de regula punctul de pornire in cadrul unei crize il constituie cresterea numarului de falimente bancare si a celor bursiere, urmata de scaderea brusca a curbei preturilor, productiei si circulatiei bunurilor economice. Concomitent se inregistreaza cresteri ale ratei somajului cu efecte asupra nivelului veniturilor populatiei si a standardului de viata.
recesiunea - reprezinta faza in care se inregistreaza incetinirea ritmului vietii economice; in aceasta faza are loc scaderea ritmului de crestere al productiei, investitiile stagneaza, gradul de ocupare a mainii de lucru scade.
inviorarea consitituie acea faza a ciclului economic in care are loc schimbarea directiei evolutiei economice. Dupa ce indicatorii economici au inregistrat nivelul cel mai scazut, are loc un proces de revenire treptata a activitatii economice, in aceasta faza incepand sa se inregistreze valori pozitive ale ritmului cresterii economice.
Teme de casa:
Definiti ciclul economic?
Prezentati principalele faze ale unui ciclu economic?
Prin ce se caracterizeaza crizele economice?
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3628
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved