CORUPTIE SI TRANZITIE

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL AFACERILOR PUBLICE

Cuprins:

I. Definitia coruptiei

II. Strategia de prevenire si combatere a coruptiei

III. Principiile de baza in prevenirea si combaterea coruptiei

IV. Cauzele aparitiei coruptiei

V. Consecintele coruptiei

VI. Efectele coruptiei

VII. Nivelul si tipologia coruptiei in tarile in tranzitie

Romania in tranzitie

Coruptia in Romania

VIII. Concluzii

Bibliografie selectiva

Motto :  "Oamenii bogati nu trebuie sa munceasca mult; ei stiu ca banii parintilor le asigura succesul. Copiii deja inteleg ca cele mai importante elemente nu sunt cunostintele si educatia, ci banii. In multe cazuri, profesorul nici nu mai conteaza; directorii falsifica notele pentru studentii bogati sau pur si simplu le vand diplome"

(Un profesor din Crimeea)

I. Definitia Coruptiei

Definitia conceptului de coruptie conform ultimului raport al Transparency International este:  Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup .

Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc. O abordare diferentiata arata o mare varietate de valori, de la cultura la cultura, dupa care fenomenul este judecat. In unele culturi cadourile si favorurile personale reprezinta o parte a codului nescris de conduita. In alta parte, o persoana care doreste sa-si exprime recunostinta pentru asistenta profesionala, poate ajunge repede in disgratie, tragand dupa ea si beneficiarul. Daca unele tari permit deducerea mitelor din impozite sub denumirea de 'cheltuieli de functionare' sau 'cheltuieli speciale', altele, ca SUA, au legislatie anti-coruptie. Astfel, companiile multinationale au mai mult spatiu de manevra in ce priveste coruptia.

Insumand, coruptia incorporeaza patru caracteristici majore:

Abuzul de putere

Avantajele rezultante atat pentru participantii activi, cat si pasivi

Efecte indezirabile asupra tertilor

Secretul tranzactiei

Exista doua efecte deplorabile ale coruptiei in lumea in dezvoltare:

• Comportamentul corupt ce paveaza drumul pentru regimuri totalitariste! Mecanismul fiind foarte simplu: prin expunerea clasei corupte, si prin dorinta de a-i pedepsi pe acestia, noii justitiari se acopera cu mantia legitimitatii.
• Legendele despre cat de corupti sau cat de coruptibili sunt de exemplu functionarii publici. Acestea au ca urmari resemnarea si fatalismul in randul oamenilor saraci, intarind convingerea ca fenomenul coruptiei este ceva normal.

II. Strategia de prevenire si combatere a coruptiei

Privita obiectiv, inclusiv prin prisma fenomenului coruptiei, tranzitia politica,

sociala si economica din perioada ce s-a scurs de la declararea independentei statului a avut un impact dezastruos asupra calitatii guvernarii si dezvoltarii tarii. Una din prioritatile actuale ale reformelor economice, politice si sociale din Romania este prevenirea si combaterea coruptiei. In acest sens, Guvernul Romaniei a adoptat in anul 2005 Strategia nationala anticoruptie.

Scopul Strategiei consta in reducerea coruptiei pentru a nu periclita statul de drept si democratia, pentru a nu impiedica dezvoltarea economica si sociala a tarii.

Obiectivele Strategiei sunt:[2]

a) asigurarea suprematiei legii (identificarea domeniilor afectate, conditiilor care favorizeaza coruptia, prevenirea acesteia si consolidarea sistemului de masuri pentru detectarea si contracararea fenomenului);

b) respectarea principiului de separare a ramurilor puterii si de colaborare a acestora intr-un cadru strict constitutional si legal;

c) perfectionarea cadrului legal in conformitate cu cerintele legislatiei internationale;

d) asigurarea transparentei activitatii institutiilor publice, a accesului la informatie, promovarea standardelor etice;

e) activizarea societatii civile si a sectorului privat in prevenirea coruptiei, crearea unei atmosfere de intoleranta fata de fenomenul coruptiei.

III.      Principiile de baza in prevenirea si combaterea coruptiei

Principiile de baza in prevenirea si combaterea coruptiei sunt:

suprematia legii;

prezumtia nevinovatiei;

egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si asigurarea accesului

liber la justitie;

respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

transparenta activitatii de combatere a coruptiei;

asigurarea separarii celor trei ramuri ale puterii in stat

IV. Cauzele aparitiei coruptiei

Coruptia este un fenomen complex, multistructural si multidimensional, un fenomen economic, social si politic, a carui complexitate este determinata de diverse cauze, care pot fi grupate in: economice, institutionale, de ordin legal, politice, sociale si morale.

Cauzele economice rezida in: costul ridicat al vietii, cu o tendinta de crestere continua; degradarea economiei si, ca efect, pauperizarea populatiei; salariile joase, platite cu intirziere, ale functionarilor publici, bugetul de stat neviabil, suprareglementarea sectorului privat.

Cauzele institutionale cuprind: politica de cadre defectuoasa, promovarea in posturi de raspundere a unor persoane incompetente si corupte, lipsa de transparenta in activitatea administratiei publice centrale si locale, in organele de drept, libertatea excesiva acordata factorilor de decizie, posibilitatea redusa de demascare a persoanelor corupte, inzestrarea insuficienta a organelor de drept cu mijloace tehnice, lipsa de resurse umane, logistice si de tactici eficiente.

Cauzele de ordin legal rezida in lacunele existente in legislatie, in    lipsa unor mecanisme eficiente de executare a acesteia.

Cauzele politice constau in: lipsa de vointa si de responsabilitate politica, existenta unor factori interni si externi care impun interesele de grup la luarea unor decizii; nesolutionarea problemei raioanelor de est, erorile comise in procesul de realizare a reformelor economice si sociale, concurenta politica neloiala, traficul de influenta asupra massmedia si organelor de drept.

Cauzele sociale si morale tin de cultura, mentalitate, traditii de activitate coruptionala in organele puterii si de drept si constau in: dezintegrarea si demoralizarea societatii, erodarea valorilor etice, informarea insuficienta a societatii civile, apatia si pasivitatea civica, toleranta publica, polarizarea sociala, dependenta mijloacelor de informare in masa.

V. Consecintele coruptiei

Datele statistice oficiale, precum si cele prezentate de organizatiile neguvernamentale specializate in domeniu, rezultatele cercetarilor stiintifice, sociocriminologice, informatiile organelor de drept, datele statisticii judiciare, publicatiile din mass-media impun constatarea faptului ca fenomenul coruptiei a afectat domeniile: politic si institutional, economic, judiciar si de drept, de instruire si educatie, de asistenta sociala si medicala, investitional si de comert international.

Impactul economic al coruptiei se manifesta in diverse moduri. Tergiversarea birocratica la intocmirea documentelor, incapacitatea statului de a asigura securitatea producatorilor, lobbysmul, protectionismul, traficul de influenta, concurenta neloiala, reglementarile si controalele de stat excesive, ce afecteaza mecanismele economiei de piata si libera concurenta, descurajind potentialii investitori si initiativa de intreprinzator, duc la cresterea costului proiectelor publice, la diminuarea eficientei economice, la extinderea evaziunii fiscale, la reducerea platilor la buget si la dezvoltarea economiei subterane.

Efectele social-politice ale coruptiei se manifesta prin degradarea functionala, politica si morala a autoritatilor publice centrale si locale, care este o rezultanta a extinderii coruptiei politice, prin diminuarea competentei politice transparente si responsabile, prin pauperizarea populatiei si cresterea tensiunii sociale.

In activitatea executivului, coruptia are drept efect calitatea diminuata a administratiei publice, un sistem de decizii neoficiale, legaturi stranse intre crima organizata, functionarii publici si politicienii corupti etc.

Efectele coruptiei se exteriorizeaza si in relatiile internationale, manifestindu-se prin comportamentul incompetent, iresponsabil, provocator si subiectiv-conventional al persoanelor cu functii de raspundere care, in relatiile cu parteneri straini, promoveaza in mod prioritar interesele personale si corporative in raport cu interesele nationale, ceea ce submineaza iremediabil imaginea si credibilitatea tarii in calitatea sa de partener in relatii internationale.

VI. Efectele coruptiei

Extinderea coruptiei in deceniul de tranzitie scurs pana in prezent a coincis cu scaderea initiala si foarte pronuntata a productiei, precum si cu accentuarea saraciei si a inegalitatii sociale in zonele aflate in acest stadiu de evolutie a societatii. Desi cauzele sale nu sunt unsor de evidentiat, studii empirice recente aduc noi dovezi asupra costurilor enorme, economice si sociale ale coruptiei. Una din concluziile acestor studii este cu precadere ingrihoratoare, anume ca cei mai saraci sunt principalele victime ale flagelului. 

Coruptia:

• slabeste serviciile publice,
• deturneaza resursele publice,
• amana cresterea economica ce i-ar putea ajuta pe oameni sa iasa din saracie,
• modifica marimea si structura veniturilor bugetare,
• reduce veniturile bugetare,
• impinge firmele spre economia subterana,
• slabeste sistemul financiar.

VII. Nivelul si tipologia coruptiei in tarile in tranzitie

In sens larg, notiunea de coruptie are un caracter complex, definirea sa facandu-se prin referire la o serie de fapte cu caracter penal care insotesc invariabil faptele tipice de coruptie.

Coruptia se regaseste in faptele ce implica utilizarea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii , pentru sine ori pentru altul, a unui venit necuvenit: 

• Abuzul de putere in exercitarea atributiilor de serviciu;
• Frauda (inselaciune si prejuducierea unei alte persoane sau entitati);
• Utilizarea fondurilor ilicite in finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale
• Favoritismul
• Instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii in domeniul privatizarii sau achizitiilor publice;
• Conflictul de interese (prin angajarea in tranzactii sau dobandirea unei pozitii sau unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul si indatoririlor oficiale).

Sensul restrans al coruptiei defineste:

• Coruptia activa: "promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, direct sau indirect, catre un functionar, in scopul de a indeplini, a nu indeplini, ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri"

• Coruptia pasiva: "fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatorarile sale de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri".

 Proiectarea unei strategii de prevenire si control social al coruptiei, tine seama de existenta  "marii coruptii" si a "coruptiei mici".

Mare coruptie, asociata atat functiilor de nivel inalt si factorilor de decizie majora cat si formelor grave de frauda, extorcari de fonduri,margand pana la criminalitatea organizata, constituie o problema si in tarile superdezvoltate

Controlul coruptiei prin preventie, conceput "in trepte", produce efectele scontate atacand in primul rand baza piramidei fenomenului, faptele din categoria coruptiei mici, care au cel mai puternic impact pentru perceptia publica. 

Romania in tranzitie:

Din punct de vedere teoretic, orice proces istorico-politic contine trei etape musai de parcurs : revolutia, tranzitia si integrarea. Aplicabil in cazul Romaniei, primul dintre ele si-a cunoscut debutul in anul 1989, atunci cand regimul ceausist a fost detronat, in schimbul unui regim democratic. Astfel, tranzitia in Romania, tradusa drept perioada de acomodare cu un nou regim politic, implicit cu modificarile in plan social, politic si ideologic, in anul 2007, ar trebui, cel putin teoretic, dar nici pe departe practic, desavarsita. Si de ma refer strict la anul 2007 ? Pentru ca la data de 1 ianuarie 2007, integrarea in Uniunea Europeana confirma parcurgerea reusita a procesului de tranzitie. Integrandu-ne, dovedim, automat, adaptabilitatea la implicatiile democratice.

Atat partidele politice, cat si societatea civila au contribuim substantial la procesul tranzitiei ; partidele politice prin pluralismul politic, iar societatea civila prin revendicarea drepturilor si libertatilor democratice. Populatia Romaniei a fost si ramane in continuare impartita in doua categorii conceptuale si sociale : tinerii, neincrezatori in partidele politice si in modalitatea de guvernare mutilata, contribuie la un absenteism la vot din ce in ce mai acut, iar varstnicii nostalgici avantajelor vechiului regim manifesta reticenta la notiunea de noutate.

In mod evident, tranzitia s-a desfasurat, nu s-a desavarsit, insa. Desi gradul de dezamagire sociala vizavi de modificarile in plan politic este ingrijorator de ridicat, evolutia societatii democratice, in aspect general, este sesizabila. Nu are sens sa cautam nod in papura fara un motiv solid. Insa, avem tot dreptul democratic de a contesta anomaliile unei societati diforme, plecate pe drumul democratizarii, occidentalizarii, dar avand un background cu practici, mentalitati si oameni ramasi din vechiul regim.

Coruptia in Romania

Raportul Comisiei Europene din 2003 precum si cel din 2004, prezinta coruptia drept "o problema serioasa si extinsa care afecteaza aproape toate aspectele societatii". Faptul ca in ciuda campaniei nationale anticoruptie initiate in 2003, si a eforturilor incepute anterior acesteia, raportul din 2004 nu prezinta nici o diferenta in ceea ce priveste nivelul de perceptie al coruptiei fata de 2003, nu poate fi decat un semnal de alarma in plus pentru autoritatile romane. Aplicarea propriu-zisa a diverselor si numeroaselor strategii apare din nou ca problema centrala in incetinirea procesului de combatere a coruptiei.

De asemenea tot in raportul din 2004, este precizat fapul ca lupta impotriva coruptiei este impiedicata chiar de catre institutiile care sunt insarcinate cu aplicarea masurilor legale, in randul carora se regasesc "probleme de integritate". Inca o data apare ca problema nu lipsa ci ineficienta sau chiar incorectitudinea institutiilor responsabile cu lupta anitcoruptie, in plus cu toate ca adoptate, masurile din cadrul strategiei nationale anticoruptie au "un efect limitat".

In final raportul Comisiei din 2004 reclama slaba coordonare in randul institutiilor implicate in lupta anti-coruptie, ceea ce duce evident la o eficienta redusa si in cazul intregului proces, si in plus recomanda o mai buna organizare a Parchetului National Anticoruptie, organismul cel mai important in combaterea coruptiei.

Pe langa un numar considerabil de observatii si recomandari de natura legislativa sau institutionala, concluzia ce pare sa reiasa si ce se regaseste explicit in paginile raportului este ca "asigurarea aplicarii riguroase a legislatiei existente trebuie sa fie o prioritate a Guvernului Romaniei". Astfel ca si in raportul Comisiei Europene, problema centrala apare ca fiind aplicarea si nu neaparat inclinatia spre abundenta in ceea ce priveste actul legislativ.

VIII. Concluzii

Provocarea ce sta in fata tarilor in tranzitie este de a-si spori angajamentul pe calea combaterii coruptiei, desi aceasta nu va fi o sarcina usoara. Status-quo-ul adduce adesea beneficii celor cu puternice interese, fenomenul "State Capture" creeaza probleme uriase, iar economia masurilor anti-coruptie s-a dovedit, nu odata, complexa si greu de implementat. Radacina acestor probleme se afla adesea in trecut, in mostenirea istorica, dar si in structura economica sau in cursul urmat in tranzitie. Desi in cazul specific al unor tari se pot deschide uneori "ferestre" ce favorizeaza patrunderea reformei, sperantele legate de aceasta trebuie atent dozate subliniindu-se, totodata, si caracterul de lunga durata al proceselor de reforma. De asemenea, credibilitatea reformei si actiunile in sprijinul ei sunt necesare pe tot parcursul procesului. 

Reforma si pregresul societatii sunt totusi posibile. Daca nu se face nimic pretul platit va fi extreme de ridicat. Descifrarea manifestarilor coruptiei si adaptarea unor strategii de reforma ce tin seama de profilul specific al coruptiei in diferite tari sunt elemente ajutatoare in elaborarea unor strategii eficiente de combatere a coruptiei. Dupa zece ani de tranzitie pietrele de temelie ale reformei sunt mai bine cunoscute, dar ramane in continuare dificultatea de a stabili prioritatile si etapele reformei astfel incat schimbarea sa devina credibila si durabila.  

Bibliografie selectiva

Anticorruption in Transition, the International Bank of Reconstruction and     Development/The World Bank, 11/2000;

Programul National de prevenire a coruptiei, The World Bank, 12/2000;

Etica si coruptie in administratia publica / Anton Parlagi, Marius Profiroiu,     Eugen Crai. - Bucuresti : Editura Economica, 1999 ,Bucuresti;

Infractiunile de coruptie: aspectele teoretice si practice Theodor Mrejeru, Dan Safta, Dr. Dumitru Andreiu Petre Florescu, Marieta Safta. - Bucuresti : All Beck, 2000;

Lege Nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie/Parlamentul Romaniei - Monitorul Oficial Nr. 219 din 18 mai 2000.