| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Previziune economica - test grila
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre functiile managementului definite de Henri Fayol (1916) nu se refera la actiuni de prefigurare a viitorului :
|
a. |
prevedere (planificare) |
|
b. |
organizare |
|
c. |
coordonare |
|
d. |
comanda (antrenare) |
|
e. |
control |
ANS: D
Care este rolul previziunii in managementul organizatiei?
|
a. |
sa fundamenteze actiunile strategice ale organizatiei |
|
b. |
sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilor |
|
c. |
sa specializeze personalul |
|
d. |
sa extinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintifice |
|
e. |
sa utilizeze specialisti in fundamentarea strategiilor |
ANS: A
Care sunt instrumentele de previziune in activitatea manageriala?
|
a. |
prognoza |
|
b. |
programarea, planificarea si bugetarea |
|
c. |
prognoza, programarea, planificarea si bugetarea |
|
d. |
bugetarea |
|
e. |
planificarea |
ANS: C
Care dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza previziunilor este exprimat eronat ?
|
a. |
stabilirea unui orizont de timp rezonabil |
|
b. |
limitarea incertitudinii si riscului la minimum posibil |
|
c. |
evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost/eficienta |
|
d. |
fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei |
|
e. |
asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu-cadru general |
ANS: B
Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii in practica manageriala?
|
a. |
rezultatele previziunilor se utilizeaza in procesul de luare a deciziilor pentru a planifica actiunile |
|
b. |
previziunile trebuie sa aproximeze in limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc |
|
c. |
nu intotdeauna previziunile conduc la actiune |
|
d. |
principiul continuitatii |
|
e. |
se bazeaza numai pe cunostinte aprofundate in matematica |
ANS: E
Stiinta viitorului sau futurologia nu are in aria de activitate :
|
a. |
cercetarea noilor ipoteze si teorii privind dezvoltarea viitoare a pamantului |
|
b. |
studiul civilizatiei umane si elaborarea prognozelor socio-culturale |
|
c. |
previziunea dezvoltarii economice pe termen mediu |
|
d. |
nevoia de acumulare a datelor statistice din toate domeniile |
|
e. |
estimarea variabilelor organizatiilor in perioadele viitoare |
ANS: D
7. Elementele componente ale activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru elaborarea previziunilor sunt :
|
a. |
orizontul previziunii |
|
b. |
natura informatiilor |
|
c. |
gradul de incredere |
|
d. |
toate cele de mai sus |
|
e. |
nici unul dintre cele de mai sus |
ANS: D
Curentele si tendintele in gandirea previzionala nu se grupeaza in :
|
a. |
optiunea fundamentala si ordinea prioritara |
|
b. |
optiunea fundamentala explorativa si optiunea fundamentala normativa |
|
c. |
optiunea fundamentala explorativa tehnocratica si optiunea fundamentala explorativa umanista |
|
d. |
optiunea fundamentala normativa institutionala si optiunea fundamentala normativa critica |
|
e. |
ordinea prioritara normativa si ordinea prioritara explorativa |
ANS: E
9. Tratarea normativa a viitorului, dupa Kahn (1967) inseamna:
|
a. |
studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui |
|
b. |
studiul viitorului pornind de la intreg spre parti |
|
c. |
studiul viitorului pornind de la parti spre intreg |
|
d. |
studiul viitorului utilizand concepte si modele teoretice |
|
e. |
studiul viitorului pe baza datelor din trecut si prezent, evidentiind tendintle de evolutie |
ANS: A
10. Care din urmatorii pasi de lucru nu se aplica in previziunea oportunitatilor ?
|
a. |
evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ce |
|
b. |
evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor existente sau prin modificarea acestora intr-o maniera rezonabila |
|
c. |
evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare |
|
d. |
organizarea ideilor in tabele cu scopul de a etala intregul set de posibilitati viitoare |
|
e. |
excluderea probabilitatilor atasate fiecarei variabile |
ANS: E
Riscul in previziune reprezinta :
|
a. |
calculul probabilitatii de aparitie a riscului |
|
b. |
calculul amplitudinii riscului |
|
c. |
eroarea de a nu include un element de risc |
|
d. |
calculul riscului de neincasare a banilor |
|
e. |
produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a riscului |
ANS: E
La baza deciziilor strategice se afla :
|
a. |
controlul mediului intern |
|
b. |
controlul mediului extern apropiat |
|
c. |
controlul mediului extern indepartat |
|
d. |
previziunea, care ia in considerare riscurile si oportunitatile strategice |
|
e. |
controlul presiunilor salariatilor |
ANS: D
Care din urmatoarele surse de date nu pot fi utilizate in previziune ?
|
a. |
publicatii oficiale guvernamentale |
|
b. |
anuarul statistic al Romaniei |
|
c. |
reviste de specialitate |
|
d. |
informatii obtinute din conversatii |
|
e. |
internet |
ANS: D
Informatiile cele mai costisitoare necesare in previziune sunt cele obtinute din urmatoarea sursa:
|
a. |
reviste de specialitate |
|
b. |
carti din biblioteca |
|
c. |
istoricul organizatiei |
|
d. |
site-uri de specialitate din surse "on-line" |
|
e. |
publicatii oficiale |
ANS: D
Metoda analizei si sintezei nu cuprinde:
|
a. |
descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente |
|
b. |
evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente |
|
c. |
eliminarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza partile componente |
|
d. |
comparatia cu fenomene sau procese similare |
|
e. |
generalizarea aspectelor particulare in aspecte aggregate, complexe |
ANS: C
Care dintre urmatoarele principii nu este specific metodei interpretarii sistemice?
|
a. |
orientarea catre problemele cheie, strategice ale organizatiei |
|
b. |
adoptarea unui stil de analiza participativa a fenomenelor complexe |
|
c. |
tendinta integratoare a analizei fenomenelor complexe |
|
d. |
utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu strictete |
|
e. |
viziunea sistemica |
ANS: D
Principalul dezavantaj al metodei marilor tururi este:
|
a. |
subiectivismul |
|
b. |
schimbul de experienta |
|
c. |
deplasarea la diferite surse de informatii |
|
d. |
observarea diferentelor intre organizatii |
|
e. |
colectarea informatiilor |
ANS: A
Principalul dezavantaj al metodei "mainilor mature" este:
|
a. |
costul ridicat pentru plata consultantilor |
|
b. |
alegerea consultantilor |
|
c. |
selectarea sfaturilor primate de la consultanti |
|
d. |
comunicarea problematicii organizatiei consultantilor |
|
e. |
stabilirea experientei consultantilor |
ANS: A
Care este principalul avantaj
specific metodei
|
a. |
utilizeaza experti cu calitati profesionale diferite |
|
b. |
consta in reunirea unui grup de experti avand cunostinte vaste in domeniul studiat |
|
c. |
consta in sesiuni de discutii conduse de organizator |
|
d. |
consta in discutii pana la atingerea consensului |
|
e. |
utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator |
ANS: D
In scopul atingerii consensului in
aplicarea metodei
|
a. |
media aritmetica simpla si media aritmetica ponderata |
|
b. |
media artimetica si mediana |
|
c. |
mediana si cuartilele |
|
d. |
siruri de numere |
|
e. |
intervale de incredere |
ANS: C
Metoda "Brainstorming" nu se caracterizeaza prin :
|
a. |
este o metoda de gandire colectiva |
|
b. |
este o metoda a dezbaterilor euristice |
|
c. |
este o metoda prin care sunt antrenate discutiile in grup organizat |
|
d. |
este o metoda care stimuleaza expunerea de idei intr-un climat de colegialitate si de apreciere reciproca |
|
e. |
presupune iteratii si timp de reflexie necesar expertilor |
ANS: E
Metoda listelor verificatoare nu cuprinde :
|
a. |
intocmirea listei cu zonele geografice in care se va studia fenomenul economic |
|
b. |
analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu problema in studiu |
|
c. |
analiza aprofundata a zonelor eliminate din lista |
|
d. |
analiza factorilor care se opun rezolvarii problemei in studiu |
|
e. |
identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat |
ANS: C
Metoda analogiilor consta in:
|
a. |
culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema in studiu |
|
b. |
identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si problema in studiu |
|
c. |
previziunea problemei in studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau fenomene similare |
|
d. |
corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate |
|
e. |
toti pasii de lucru mentionati mai sus |
ANS: E
Care dintre urmatoarele caracteristici nu sta la baza identificarii si selectarii scenariilor ?
|
a. |
numarul scenariilor nu este limitat |
|
b. |
sa fie elastice si plauzibile |
|
c. |
sa fie pur optimiste sau pur pesimiste |
|
d. |
sa fie stimulative si provocatoare |
|
e. |
sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile |
ANS: C
Scenariile au, de regula, forma :
|
a. |
tabelara |
|
b. |
grafica |
|
c. |
de chestionar |
|
d. |
descriptiva, ca un text scris |
|
e. |
standard |
ANS: D
Care din urmatoarele etape de lucru este specifica metodei scenariilor ?
|
a. |
analiza mediului |
|
b. |
pregatirea scenariului |
|
c. |
formularea strategiei |
|
d. |
toate cele de mai sus |
|
e. |
nici una din cele de mai sus |
ANS: D
Care dintre urmatorii pasi de lucru nu face parte din etapa de pregatire a scenariilor ?
|
a. |
selectarea vectorilor schimbarii si proiectarea contextului scenariilor |
|
b. |
identificarea scenariilor |
|
c. |
elaborarea scenariilor |
|
d. |
identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelor |
|
e. |
formularea strategiei |
ANS: E
28. Metoda jocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii intr-un mediu competitiv in situatii de interdependenta cu factori externi. Care din urmatoarele carecteristici nu este specifica metodei jocurilor ?
|
a. |
jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatori |
|
b. |
jocurile reprezinta un set nedefinit de posibile cursuri ale actiunilor |
|
c. |
jocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui jucator intre posibilele rezultate ale unui joc |
|
d. |
jocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie |
|
e. |
jocurile constau intr-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii numiti jucatori |
ANS: B
29. Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor in sistem pe diferite nivele si presupune parcurgerea mai multor pasi de lucru. Care din urmatorii pasi nu este specific metodei ?
|
a. |
stabilirea necesitatilor viitoare |
|
b. |
determinarea obiectivelor viitoare |
|
c. |
elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare |
|
d. |
previzionarea modificarilor structurale orizontale |
|
e. |
evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime |
ANS: D
30. Care dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice utilizate in previziune?
|
a. |
sa fie realizate pe o scala, astfel incat sa prezinte clar varietatea fenomenului respectiv |
|
b. |
sa aiba un titlu clar, care sa reflecte esenta fenomenului cercetat |
|
c. |
sa fie evidentiate aspectele principale, "cheie" |
|
d. |
sa fie sarace in informatii si sa ocupe cat mai mult spatiu |
|
e. |
scala sa fie clara si realizata corect |
ANS: D
31. Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL in ultimele saptamani se prezinta in tabelul de mai jos:
|
Saptamana | ||||||||
|
Cererea (Mil.lei) |
Care este cererea de produse previzionata pentru perioada urmatoare, respectiv, saptamana 9, cand n = 6 perioade, utilizand mediile mobile ?
|
a. |
3,62 mil lei |
|
b. |
3,50 mil lei |
|
c. |
3,83 mil lei |
|
d. |
4,66 mil lei |
|
e. |
3,00 mil lei |
ANS: C
32. Cantitatea de cartofi consumata la restaurantul ASCENDENT in ultimele zile este de:
|
Ziua | |||||||
|
Consum (kg) |
Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, cand n=3 perioade, utilizand mediile mobile ?
|
a. |
6,42 kg |
|
b. |
6,33 kg |
|
c. |
6,00 kg |
|
d. |
5,66 kg |
|
e. |
7,33 kg |
ANS: E
33. Consumul de vopsea lavabila la firma de constructii TURNUL a avut in ultimul an un trend constant de 30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 si factorul sezonier 4. Utilizand agregarea aditiva, care este consumul de vopsea lavabila previzionat pentru anul in curs?
|
a. |
30 tone |
|
b. |
32 tone |
|
c. |
36 tone |
|
d. |
60 tone |
|
e. |
nu se poate determina |
ANS: C
Vanzarile de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant in ultimul trimestru al anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 si factorul sezonier de 1,25. Utilizand agregarea prin multiplicare, care va fi volumul vanzarilor firmei in trimestrul urmator?
|
a. |
1000 perechi |
|
b. |
1875 perechi |
|
c. |
1500 perechi |
|
d. |
1250 perechi |
|
e. |
nu se poate determina |
ANS: B
In previziuni eroarea inseamna:
|
a. |
o greseala de calcul |
|
b. |
o greseala de interpretare |
|
c. |
diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimista |
|
d. |
diferenta dintre datele observate si datele previzionate |
|
e. |
nici una de mai sus |
ANS: D
Extrapolarea euristica este:
|
a. |
o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut |
|
b. |
o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin ritmul de dezvoltare |
|
c. |
o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin directia de dezvoltare |
|
d. |
o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibile |
|
e. |
o metoda de previziune care tine cont de tendintele perioadei precedente si de modificarile previzibile in viitor |
ANS: E
37. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In anul 2003 productia realizata a fost de 6000 bucati.
Utilizand metoda de previziune prin extrapolare mecanica, care va fi productia anului 2005 ?
|
a. |
6000 bucati |
|
b. |
6720 bucati |
|
c. |
7526 bucati |
|
d. |
7000 bucati |
|
e. |
Nu se poate determina |
ANS: C
38. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor si reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In urma finalizarii negocierilor cu un nou client segmentul de piata va creste anul viitor cu un coeficient k=1 . In anul 2003 productia realizata a fost de 5000 tone.
Utilizand metoda de previziune prin extrapolare euristica, care va fi productia anului 2005 ?
|
a. |
5000 tone |
|
b. |
5600 tone |
|
c. |
6272 tone |
|
d. |
6899 tone |
|
e. |
Nu se poate determina |
ANS: D
39. Firma BRAVOS cu activitate in constructii de drumuri investeste intr-un utilaj performant. Pentru a recupera investitia in 4 ani, si-a propus ca "tinta" atingerea unui profit net de 1200 mii Euro, stiind ca in anul de baza (de punere in functiune a investitiei), profitul acumulat este de 400 mii Euro.
Utilizand metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul anual ?
|
a. |
200 mii Euro |
|
b. |
400 mii Euro |
|
c. |
300 mii Euro |
|
d. |
100 mii Euro |
|
e. |
Nu se poate determina |
ANS: A
40. Pentru a creste productia destinata exportului firma de confectii VIOLETA a achizitionat un utilaj performant cu un credit bancar care trebuie restituit dupa 3 ani, desi firma avea un profit acumulat de 100 mii Euro. Planul de afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului 5 de 800 mii Euro. Utilizand metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul acumulat la finele anului 3 ?
|
a. |
100 mii Euro |
|
b. |
500 mii Euro |
|
c. |
520 mii Euro |
|
d. |
140 mii Euro |
|
e. |
Nu se poate determina |
ANS: C
Care din urmatoarele functii este functia putere ?
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
Nici una din cele de mai sus |
ANS: C
Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei regresiei?
|
a. |
cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile |
|
b. |
cand datele observate urmeaza o functie liniara de tipul Y = a +bx |
|
c. |
cand relatia dintre x si Y este directa |
|
d. |
cand relatia dintre x si Y este inversa |
|
e. |
cand nu se foloseste metoda celor mai mici patrate |
ANS: E
Cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile si datele observate urmeaza o functie liniara, in previziune se utilizeaza:
|
a. |
functia de regresie |
|
b. |
functia exponentiala |
|
c. |
functia hiperbolica |
|
d. |
functia logaritmica |
|
e. |
functia semilogaritmica |
ANS: A
Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de previziune prin programare liniara?
|
a. |
problema poate fi expusa in termeni numerici |
|
b. |
problema permite alegeri intre cursurile alternative ale evolutiei actiunilor |
|
c. |
se identifica restrictii asupra factorilor implicati |
|
d. |
problema trebuie sa permita exprimarea intr-o forma standardizata |
|
e. |
factorii implicati nu sunt intr-o relatie liniara |
ANS: E
45. Carei metode de previziune ii este specifica urmatoarea abordare: "solutia optima se afla la restrictia care delimiteaza zona fezabila"?
|
a. |
metoda extrapolarii |
|
b. |
metoda interpolarii |
|
c. |
metoda regresiei |
|
d. |
metoda programarii liniare grafice |
|
e. |
nici unei metode de mai sus |
ANS: D
46. Metoda SIMPLEX este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce poate fi utilizata in probleme cu orice numar de necunoscute si restrictii si este specifica:
|
a. |
metodei extrapolarii |
|
b. |
metodei programarii liniare |
|
c. |
metodei interpolarii |
|
d. |
metodei regresiei |
|
e. |
nici unei metode de mai sus |
ANS: B
In rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda care consta in calculul a doi indicatori: de concordanta si de discordanta. Care este aceasta metoda?
|
a. |
metoda regresiei |
|
b. |
metoda SIMPLEX |
|
c. |
metoda ELECTRE |
|
d. |
metoda trendului |
|
e. |
nici una din cele de mai sus |
ANS: C
Care din urmatorii pasi nu este specific metodei comparatiilor perechi?
|
a. |
se alege o varianta din o pereche de doua variante |
|
b. |
se compara perechile de criterii si se calculeaza ponderea subiectiva a criteriului |
|
c. |
se compara perechile de variante cu fiecare criteriu si rezulta ponderile subiective ale variantelor in functie de criteriile respective |
|
d. |
se exclud rezultatele care se ordoneaza crescator |
|
e. |
se agrega rezultatele finale pentru variantele alese |
ANS: D
49. Dintre factorii enumerati in continuare, de care nu depinde functia de productie COBB-DOUGLAS ?
|
a. |
productia |
|
b. |
capitalul |
|
c. |
cheltuielile cu materiile prime |
|
d. |
forta de munca |
|
e. |
coeficientul de dimensionare sau proportionalitate intre factori |
ANS: C
50. Care dintre urmatoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezinta un avantaj al metodei dinamicii industriale FORESTER?
|
a. |
permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei si a mediului in care actioneaza |
|
b. |
utilizeaza notatii sugestive, usor de inteles si de folosit in reprezentari grafice |
|
c. |
evidentiaza legaturile dintre variabile multiple |
|
d. |
permite construirea variantelor sau portofoliului de alternative |
|
e. |
permite calculul elasticitatii productiei in raport cu factorii care o determina |
ANS: E
Care din urmatoarele utilizari nu este specifica metodei normarii?
|
a. |
pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efect |
|
b. |
se aplica atunci cand intre costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o relatie directa |
|
c. |
ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelor |
|
d. |
reprezinta limite maxime admisibile privind utilizarea resurselor |
|
e. |
reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine |
ANS: B
52. Echilibrarea balantei materialelor intre necesitati si resurse nu se realizeaza prin:
|
a. |
micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor in scopul reducerii consumurilor materiale |
|
b. |
micsorarea necesitatilor prin inlocuirea materialelor cu unele care au calitate superioara |
|
c. |
reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JIT |
|
d. |
cresterea resurselor prin casarea unor capacitati de productie |
|
e. |
cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect sporirea productiei |
ANS: D
53. Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor?
|
a. |
numarul de variabile |
|
b. |
omogenitatea datelor |
|
c. |
certitudinea |
|
d. |
elasticitatea cererii |
|
e. |
competitia |
ANS: C
Care dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei in previziunea pe termen scurt si mediu?
|
a. |
optimismul |
|
b. |
inconsistenta |
|
c. |
actualitatea |
|
d. |
utilizarea bugetarii anuale |
|
e. |
ancorarea |
ANS: D
Pentru ca o previziune sa fie "buna" nu trebuie sa indeplineasca urmatorul obiectiv:
|
a. |
numarul de parametrii sa fie mare |
|
b. |
erorile pentru validarea previziunii sa fie mici |
|
c. |
reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimare |
|
d. |
modelul ales sa fie usor de aplicat si de explicat |
|
e. |
media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mici |
ANS: A
Unul din urmatoarele modele nu reprezinta un test de masurare a acuratetei previzinuii:
|
a. |
coeficientul de corelatie "r" |
|
b. |
ecuatia de regresie |
|
c. |
testul t statistic |
|
d. |
eroarea standard estimata "Se" |
|
e. |
coeficientul de determinare "r2" |
ANS: B
Autocorelatia dintre variabile se poate determina prin utilizarea modelului:
|
a. |
coeficientul lui PEARSON |
|
b. |
statistica DURBIN-WATSON |
|
c. |
curba lui GAUSS |
|
d. |
modelul LEONTIF |
|
e. |
nici unul de mai sus |
ANS: B
58. Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru manageri?
|
a. |
o activitate care apatine contabililor |
|
b. |
stabileste clar obiectivele care trebuie realizate |
|
c. |
defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele |
|
d. |
stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele |
|
e. |
stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung |
ANS: A
Care dintre urmatorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile:
|
a. |
modificari ale cererii si ofertei |
|
b. |
restrictii privind mediul inconjurator |
|
c. |
utilizarea a noi resurse materiale sau energetice |
|
d. |
mentinerea structurii actuale a organizatiei |
|
e. |
introducerea de noi tehnologii |
ANS: D
Analiza critica a raportului de previziune urmareste :
|
a. |
gradul de optimism al previziunilor |
|
b. |
prezentarea, continutul tehnic si calitatea generala a raportului |
|
c. |
daca contine tabele si diagrame |
|
d. |
numarul de modele matematice aplicate |
|
e. |
numarul de restrictii utilizate |
ANS: B
Procesul de aprobare a alocarilor de resurse strict necesare reprezinta:
|
a. |
prognoza |
|
b. |
programarea, planificarea si bugetarea |
|
c. |
prognoza, programarea, planificarea si bugetarea |
|
d. |
bugetarea |
|
e. |
planificarea |
ANS: D
62. Instrumentul de previziune care studiaza sistematic viitorul considerat camp de actiune si anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor, pornind de la realizarile perioadei precedente, de la tendintele conturate si considerand, cu un anumit prag de incertitudine, modificarile previzibil a avea loc este:
|
a. |
prognoza |
|
b. |
programarea, planificarea si bugetarea |
|
c. |
prognoza, programarea, planificarea si bugetarea |
|
d. |
bugetarea |
|
e. |
planificarea |
ANS: A
63. Instrumentul de previziune care studiaza anticiparea actiunilor viitoare pe secvente in timp si spatiu, avand durata si resursele posibile in scopul realizarii unui obiectiv este:
|
a. |
prognoza |
|
b. |
programarea, planificarea si bugetarea |
|
c. |
prognoza, programarea, planificarea si bugetarea |
|
d. |
bugetarea |
|
e. |
programarea |
ANS: E
64. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung, reprezinta:
|
a. |
un principiu de rationalitate si coerenta in activitatea de previziune |
|
b. |
o tehnica de previziune |
|
c. |
o anumita abordare in previziune |
|
d. |
o regula generala in previziune |
|
e. |
o instructiune obligatorie in previziune |
ANS: A
65. Una din urmatoarele afirmatii privind previziunile este corecta:
|
a. |
previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile |
|
b. |
previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc |
|
c. |
previziunile nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile |
|
d. |
previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile |
|
e. |
previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile |
ANS: A
Amplitudinea si probabilitatea de aparitie sunt elemente ale:
|
a. |
certitudinii |
|
b. |
incertitudinii |
|
c. |
riscului |
|
d. |
strategiei |
|
e. |
viitorului |
ANS: C
67. Unul dintre urmatoarele exemple demonstraza tendinta de a se supraestima importanta riscurilor "rare", dar neplacute, avand consecinte defavorabile:
|
a. |
rasturnarea mijlocului de transport a marfii |
|
b. |
cantitatea de produse incarcate in container |
|
c. |
calitatea conforma cu specificatiile tehnice |
|
d. |
dimensiuni conform negocierilor |
|
e. |
termene de livrare conform contractului |
ANS: A
68. Unul dintre urmatoarele exemple demonstraza tendinta de a se subestima sau chiar sa se ignore cele comune, cunoscute, chiar daca riscul indus are consecinte grave:
|
a. |
inundatii |
|
b. |
neverificarea instrumentului de plata a marfii |
|
c. |
incendii |
|
d. |
seisme |
|
e. |
blocaje politice |
ANS: B
Amplitudinea riscului se masoara prin:
|
a. |
timp |
|
b. |
ecuatii matematice |
|
c. |
cost |
|
d. |
volum |
|
e. |
numar |
ANS: C
Tehnica de previziune care presupune indeosebi sfatiri este:
|
a. |
tehnica marilor tururi |
|
b. |
tehnica mainilor mature |
|
c. |
tehnica |
|
d. |
tehnica brainstorming |
|
e. |
abordarea sistemica |
ANS: B
71. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:
|
Expert | |||||||
|
Punctaj |
Cat este mediana?
|
a. | |
|
b. | |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
ANS: D
72. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:
|
Expert | |||||||
|
Punctaj |
Cat este quartila 1:
|
a. | |
|
b. | |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
ANS: E
73. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:
|
Expert | |||||||
|
Punctaj |
Cat este quartila 2:
|
a. | |
|
b. | |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
ANS: D
74. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:
|
Expert | |||||||
|
Punctaj |
Cat este quartila 3:
|
a. | |
|
b. | |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
ANS: A
75. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:
|
Expert | |||||||||||
|
Punctaj |
Ce reprezinta punctajul 48 ?
|
a. |
media |
|
b. |
mediana |
|
c. |
quartila 1 |
|
d. |
quartila 3 |
|
e. |
mediana si quartila 2 |
ANS: E
76. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:
|
Expert | |||||||||||
|
Punctaj |
Ce reprezinta punctajul 24 ?
|
a. |
media |
|
b. |
mediana |
|
c. |
quartila 1 |
|
d. |
quartila 3 |
|
e. |
quartila 2 |
ANS: C
77. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:
|
Expert | |||||||||||
|
Punctaj |
Ce reprezinta punctajul 85 ?
|
a. |
media |
|
b. |
mediana |
|
c. |
quartila 1 |
|
d. |
quartila 3 |
|
e. |
quartila 2 |
ANS: D
78. Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui hotel de 3 stele cu 22 camere:
|
Ziua | |||||||
|
Incasari Euro |
Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie absoluta?
|
a. | |
|
b. | |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
ANS: C
79. Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui magazin de vanzare patiserie:
|
Ziua | |||||||
|
Vanzari RON |
Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie absoluta?
|
a. | |
|
b. | |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
ANS: A
80. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:
|
Luna | ||||||
|
Volumul aprovizionarii in mii RON |
Ce reprezinta 14 mii RON?
|
a. |
media |
|
b. |
mediana |
|
c. |
eroarea medie absoluta |
|
d. |
quartila intai |
|
e. |
quartila a doua |
ANS: A
81. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:
|
Luna | ||||||
|
Volumul aprovizionarii in mii RON |
Ce reprezinta 11,5 mii RON?
|
a. |
media |
|
b. |
mediana |
|
c. |
eroarea medie absoluta |
|
d. |
quartila intai |
|
e. |
quartila a doua |
ANS: B
82. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:
|
Luna | ||||||
|
Volumul aprovizionarii in mii RON |
Ce reprezinta 10,75 mii RON?
|
a. |
media |
|
b. |
mediana |
|
c. |
eroarea medie absoluta |
|
d. |
quartila intai |
|
e. |
quartila a doua |
ANS: D
83. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:
|
Luna |
| |||||
|
Volumul aprovizionarii in mii RON |
Ce reprezinta 4,7 mii RON?
|
a. |
media |
|
b. |
mediana |
|
c. |
eroarea medie absoluta |
|
d. |
quartila intai |
|
e. |
quartila a doua |
ANS: C
84. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:
|
Luna | ||||||
|
Volumul aprovizionarii in mii RON |
Ce reprezinta 12,25 mii RON?
|
a. |
media |
|
b. |
mediana |
|
c. |
eroarea medie absoluta |
|
d. |
quartila intai |
|
e. |
quartila a doua |
ANS: E
85. Ft+1= aYt + (1 - a Ft este forma functiei utilizate in previziuni:
|
a. |
functia exponentiala uniforma simpla |
|
b. |
functia exponentiala uniforma simpla prin metoda Brown cu un parametru |
|
c. |
functia exponentiala uniforma simpla prin metoda Holt cu doi parametrii |
|
d. |
functia de regresie |
|
e. |
functia putere |
ANS: A
86. Salariul unui muncitor este determinat de numarul de piese lucrate. In ultimele 6 luni, datele observate sunt:
|
Luna | ||||||
|
Mii piese | ||||||
|
Salariul RON |
Stiind ca intre numarul de piese lucrate si salariu este o relatie exprimata prin functia de regresie cat este salariul in luna urmatoare, daca muncitorul realizeaza 9000 piese?
|
a. |
559,8 RON |
|
b. |
470 RON |
|
c. |
540 RON |
|
d. |
490,2 RON |
|
e. |
510 RON |
ANS: A
87. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:
|
Produs |
consum pe pereche |
||
|
masini |
ore |
materiale |
|
|
ore |
manopera |
mp |
|
|
ghete piele | |||
|
cizme cauciuc | |||
|
Total pe saptamana | |||
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.
Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?
|
a. |
4x1 + 2x2 < 100 |
|
b. |
4x1 +6x2 > 180 |
|
c. |
x1 + x2 < 40 |
|
d. |
x1 < 20 |
|
e. |
x2 >10 |
ANS: B
88. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:
|
Produs |
consum pe pereche |
||
|
masini |
ore |
materiale |
|
|
ore |
manopera |
mp |
|
|
ghete piele | |||
|
cizme cauciuc | |||
|
Total pe saptamana | |||
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.
Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?
|
a. |
4x1 + 2x2 < 100 |
|
b. |
4x1 +6x2 < 180 |
|
c. |
x1 + x2 < 40 |
|
d. |
x1 < 20 |
|
e. |
x2 < 10 |
ANS: E
89. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:
|
Produs |
consum pe pereche |
||
|
masini |
ore |
materiale |
|
|
ore |
manopera |
mp |
|
|
ghete piele | |||
|
cizme cauciuc | |||
|
Total pe saptamana | |||
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.
Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?
|
a. |
4x1 + 2x2 < 100 |
|
b. |
4x1 +6x2 < 180 |
|
c. |
x1 + x2 > 40 |
|
d. |
x1 < 20 |
|
e. |
x2 >10 |
ANS: C
90. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:
|
Produs |
consum pe pereche |
||
|
masini |
ore |
materiale |
|
|
ore |
manopera |
mp |
|
|
ghete piele | |||
|
cizme cauciuc | |||
|
Total pe saptamana | |||
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.
Sa se indice care din urmatoarele functii obiectiv este corecta?
|
a. |
max (0,3 x1 + 0,4 x2) |
|
b. |
min (0,3 x1 + 0,4 x2) |
|
c. |
min (4 x1 + 2 x2) |
|
d. |
max (4 x1 + 6 x2) |
|
e. |
max ( x1 + x2) |
ANS: A
91. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:
|
Produs |
consum pe pereche |
||
|
masini |
ore |
materiale |
|
|
ore |
manopera |
mp |
|
|
ghete piele | |||
|
cizme cauciuc | |||
|
Total pe saptamana | |||
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.
Utilizand metoda grafica, care este optimum privind productia saptamanala?
|
a. |
20 perechi de ghete si 15 perechi de cizme |
|
b. |
15 perechi de ghete si 20 perechi de cizme |
|
c. |
20 perechi de ghete si 10 perechi de cizme |
|
d. |
30 perechi de ghete |
|
e. |
40 perechi de cizme |
ANS: B
92. Firma ALBA a produs faina, in anul precedent, in valoare de 110 mil lei, utilizand fonduri fixe productive de 87 mil lei si forta de munca de 27 mil lei. Se stie ca: A= 1/20; α =1,01 si β = 1,06. Utilizand functia de productie Cobb Douglas, care este productia anului previzionat ?
|
a. |
150,1 mil lei |
|
b. |
149,7 mil lei |
|
c. |
151,0 mil lei |
|
d. |
118,5 mil lei |
|
e. |
125,0 mil lei |
ANS: B
93. O firma a produs, in anul precedent, bauturi racoritoare in valoare de 14 mii RON, utilizand fonduri fixe de 4 mii RON si forta de munca de 9 mii RON. Se stie ca: A= 1/5; α =1,01; β = 1,35. Utilizand functia de productie Cobb Douglas, care este productia anului previzionat ?
|
a. | |
|
b. | |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
ANS: A
94. O balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 172 mii RON, din care: materiale pentru productie 40 mii RON, materiale pentru investitii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii RON si materiale pentru fondul pietei interne 34 mii RON. Pentru echilibrarea balantei este necesar sa se prevada:
|
a. |
stocuri la sfarsitul perioadei |
|
b. |
stocuri la inceputul perioadei |
|
c. |
resurse din import |
|
d. |
resurse din produse refolosibile |
|
e. |
resurse din rezerve |
ANS: A
95. Pentru echilbrarea balantei de 172 mii RON la capitolul resurse nu se cuprinde:
|
a. |
stocuri la inceputul perioadei: 20 mii RON |
|
b. |
resurse din import: 48 mii RON |
|
c. |
resurse din produse refolosibile: 12 mii RON |
|
d. |
resurse din rezerve: 92 mii RON |
|
e. |
stocuri la sfarsitul perioadei: 20 mii RON |
ANS: E
96. In cadrul balantei legaturilor dintre ramuri (BLR) din cadranul II nu face parte:
|
a. |
consumul populatiei |
|
b. |
consumul public |
|
c. |
exportul |
|
d. |
valoarea adaugata |
|
e. |
investitiile in fonduri fixe |
ANS: D
97. Normele de munca, de consum la mijloacelor fixe si a obiectelor muncii nu cuprind:
|
a. |
consum de materii prime |
|
b. |
consum de utilitati |
|
c. |
consum de manopera directa |
|
d. |
costuri pentru mentenanta |
|
e. |
consum de echipamente |
ANS: D
98. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin - Watson se poate concluziona ca exista autocorelatie pozitiva pentru urmatoarele valori ale statisticii:
|
a. | |
|
b. |
sub 1,5 |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
peste 5,5 |
ANS: B
99. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin - Watson se poate concluziona ca nu exista autocorelatie pentru urmatoarele valori ale statisticii:
|
a. | |
|
b. |
sub 1,5 |
|
c. | |
|
d. | |
|
e. |
peste 5,5 |
ANS: A
100. Metoda care cerceteaza factorul de sezonalitate, eroarea si factorul rezidual si analizeaza proprietatile de distributie in combinarea previziunilor este:
|
a. |
metode grafice bazate pe serii de timp |
|
b. |
functia de regresie Diebold |
|
c. |
functia exponentiala cu factor de sezonalitate Winters |
|
d. |
media aritmetica |
|
e. |
media ponderata |
ANS: C
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1577
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
