Definirea analizei. Tipuri de analiza economico - financiara

Definirea analizei. Tipuri de analiza economico - financiara

In spatial socio - economic in care activeaza, intreprinderea trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta economico-financiara. Toate acestea isi gasesc reflectarea in eficienta activitatilor care au la baza determinari cantitativ-calitative ale factorilor productiei, randamente maxime ale utilizarii acestora etc.

Natura si importanta intreprinderii in economiile moderne au constituit obiectul de studiu al numeroaselor lucrari de specialitate. Aproape in toate acestea, accentul nu mai este pus pe semnificatia sociologica a intreprinderii, ci pe interpretarea socio-economica, sistemica, vizand tehnici declarate operationale.

Intreprinderea reprezinta o entitate socio-economica de sine-statatoare, cu o structura proprie delimitata in timp si spatiu, astfel incat partenerii sai sunt considerati ca facand parte din interiorul sau, iar altii din exteriorul sau. Pentru a fi viabile si pentru a putea desfasura o activitate continua in mediul lor institutional, intreprinderile intra in relatii de interconditionare cu factorii existenti in mediul lor ambient, fiind sustinute in demersul economic de clienti, furnizori, forta de munca, banci, institutii guvernamentale si bugetare etc., cu intentia declarata sa demonstreze ca sunt capabile sa desfasoare o activitate eficienta.

Problema gestionarii si administrarii intreprinderii, indifferent de obiectul de activitate si de scopul propus, este complexa. Aprecierea diferentelor de performanta depinde de natura intreprinderii si de sistemul instrumentelor utilizate in gestionarea patrimoniului, ceea ce presupune in mod necesar existenta analizei pentru cunoasterea starii economice si financiare a acestora, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru fundamentarea deciziilor operative, tactice si strategice privind alocarea, dimensionarea si utilizarea eficienta a resurselor, precum si aplicarea deciziilor si urmarirea realizarii acestora.

Analiza reprezinta o metoda de cercetare care consta in descompunerea sau desfacerea unui intreg (obiect, fenomen sau proces) in elementele sale componente, procedand la identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care l-au generat si, respective, influentat.

Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe in vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia economico-financiara a unui agent economic, identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care au determinat-o, precum si a rezervelor interne de imbunatatire a acesteia, din punctul de vedere al utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare.

Complexitatea studierii relatiilor cauza - efect este amplificata, in conditiile analizei fenomenelor economice, ca urmare a caracterului deosebit de complex al acestor fenomene. Nu pot fi minimalizate o serie de aspecte din care deriva caracterul complex al analizei cauzale:

acelasi efect poate fi produs de cauze diferite;

efecte diferite se pot combina, dand o rezultanta a complexului de actiuni sau forte;

complexitatea si intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci si calitatea lui;

in fenomenul analizat pot aparea insusiri pe care nu le avusese nici un element al fenomenului;

in realitatea obiectiva insusirile esentiale se amesteca cu cele neesentiale, secundare sau intamplatoare.

In decursul timpului, elementele definitorii ale cadrului conceptual-metodologic al analizei economico-financiare au avut o evolutie impresionanta, incepand cu revolutia industriala si pana in prezent. "Imbogatirea" treptata a patrimoniului analizei economico-financiare s-a realizat prin intermediul unor autori de marca precum: Charles Babbage, Frederic Taylor, Frank si Lilien Gilbert, H. B. Maynard, Pierre Conso, Gerard Charreux, E. Cohen, Ph. Avare, G. Legros s.a subliniind, in acelasi timp, contributia scolii economice romanesti, in principal, prin Catedra de Analiza Economico-Financiara din cadrul ASE Bucuresti, dar si a altor catedre din celelalte centre universitare.

Suportul dezvoltarii analizei economico-financiare din ultimele trei decenii l-a constituit activitatea economico-financiara concreta, al carei principal pivot este intreprinderea.

Tipologia analizei economico-financiare

Diversitatea activitatilor desfasurate de catre o intreprindere si varietatea situatiilor intalnite privind continutul, nivelul si caracteristicile performantelor economico-financiare ale acesteia reclama necesitatea utilizarii mai multor tipuri de analiza, care pot fi structurate dupa mai multe criterii:

a)      In functie de raportul dintre momentul in care se efectueaza

analiza si momentul desfasurarii fenomenului, distingem:

Analiza postfactum, postoperativa sau analiza realizarii obiectivelor constituie un element de "supraveghere si reglare" a modului de functionare a unei intreprinderi.

Postfactum, ca sens notional, defineste o activitate, process sau eveniment care a avut loc sau care s-a incheiat, analiza acestuia efectuandu-se ulterior producerii lui.

Analiza postfactum presupune cercetarea rezultatelor acesteia potrivit relatiilor cauzal-functionale, ea dovedindu-si utilitatea in activitatea practica a intreprinderii prin aceea ca furnizeaza informatii privind gradul de realizare a obiectivelor programate, respective incadrarea sau neincadrarea rezultatului obtinut in limitele estimate ca fiind normale. Aprecierea in sine nu poate fi considerata ca fiind si suficienta, daca nu sunt luate in considerare si masurile menite a contribui la remedierea unor situatii nefavorabile pentru intreprindere.

Analiza previzionala sau prospectiva presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii factorilor (a relatiilor de cauzalitate), a actiunii lor in perspectiva (inclusiv cu luarea in considerare si a altor factori decat cei cunoscuti).

Analiza previzionala constituie o etapa premergatoare in elaborarea strategiei activitatii economico-financiare a intreprinderii. Ea este utilizata de catre centrele de decizie pentru stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse in perioada viitoare. In conditiile economiei de piata, angajarea unei investitii solicita in mod obligatoriu elaborarea de scenarii prin care se prefigureaza rezultatele viitoare ale realizarii acesteia.

Intre cele doua tipuri de analiza, analiza postfactum si analiza previzionala, exista o serie de particularitati generate de faptul ca analiza activitatii se bazeaza pe variabile certe, cunoscute, in timp ce analiza previzionala se bazeaza pe variabile incerte, presupuse. De aici rezulta deosebiri de ordin metodologic, datorate faptului ca analiza activitatii economico-financiare studiaza o singura varianta a fenomenului, si anume cea de executie, prevaland legaturile de tip determinist, in timp ce analiza prospectiva studiaza mai multe variante si apar frecvent legaturi de tip stohastic.

b) Din punctul de vedere al urmaririi insusirilor esentiale ale fenomenelor , deosebim:

Analiza calitativa urmareste esenta fenomenului, caracteristicile sale fundamentale. Rolul analizei calitative consta in elaborarea modelelor de analiza in care sunt surprinse elementele esentiale ale fenomenului.

Analiza cantitativa presupune cercetarea fenomenului prin determinari comensurative exprimate prin greutate, volum, suprafata, numar, durata erc.

In determinarea modificarii fenomenelor si cuantificarea    (masurarea) influentei factorilor asupra fenomenelor analizate, sunt utilizate metodele matematice. Subliniem primatul analizei calitative, care prin modelarea proceselor economice creeaza premisele aplicarii metodelor matematice in analiza variabilelor unui fenomen economico-financiar. Viabilitatea solutiilor oferite, urmare a utilizarii metodelor matematice, este conditionata de rigurozitatea modelarii proceselor economice, ca rezultat al analizei calitative.

c)Dupa nivelul la care se desfasoara analiza, distingem:

Analiza microeconomica cerceteaza fenomenele economico-financiare la nivelul intreprinderii sau al compartimentelor functionale din cadrul structurii sale organizatorice. Acest tip de analiza vizeaza relevarea comportamentului acesteia privind realizarea produselor, lucrarilor si prestarilor de servicii, potrivit obiectului de activitate, in raport cu obligatiile asumate prin contractile incheiate cu beneficiarii, performantele economico-financiare realizate etc.

Analiza mezoeconomica studiaza fenomenele si procesele la nivelul sectorului sau al ramurii de activitate in scopul evidentierii pozitiei firmei pe piata, a capacitatii concurentiale a acesteia etc.

Analiza macroeconomica presupune studierea fenomenelor la nivelul economiei nationale sau al economiei mondiale (conjuncture interna si internationala, legislatie si reglementari, factori demografici, de cultura si credinta, nivel de dezvoltare, probleme sociale, factori climaterici etc.), operand preponderant cu marimi globale sau agregate ca, de exemplu, produs national brut, produs intern brut etc.

d) Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor , distingem:

Analiza statica studiaza fenomenele, precum si elementele si factorii care influenteaza asupra lor la un moment dat, relevand, pe baza relatiilor existente intre acestia, o anumita pozitie a fenomenului supus analizei.

Notiunea de static este legata de modul de efectuare a analizei (la un moment dat) si nu de natura fenomenului, deoarece fenomenele , prin natura lor, nu pot fi statice.

Analiza dinamica cerceteaza fenomenele si procesele economice in miscarea si conditionarea lor reciproca, relevand pozitia pe care o detin si modificarile survenite in diferite momente ale evolutiei lor.

Pe baza analizei dinamice se stabilesc factorii care au determinat aceste schimbari, precum si tendintele evolutiei lor viitoare.

e) Dupa orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul, distingem:

Analiza pe termen scurt serveste managementului intreprinderii pentru conducerea operativa a activitatii pe perioade de timp de pana la un an de zile. Acest tip de analiza opereaza preponderant cu modele de tip determinist.

Analiza pe termen lung opereaza cu date care depasesc termenul de un an, utilizand in acest scop modele de tip statistic sau stocastic. In tarile cu economie de piata, se opereaza frecvent, la nivel microeconomic, cu modele in care intervalul de timp analizat este de trei-cinci ani.

f) Dupa criteriile de studiere a fenomenelor, distingem:

Analiza tehnico-economica imbina caracterul tehnic cu cel economic. Actiunea de crestere a productiei fizice este rezultatul unei analize tehnico-economice effectuate de specialisti cu cunostinte tehnice si economice (in mod similar, pot fi tratate si actiunile care vizeaza la nivel de produs reducerea costului sau cele privind cresterea rentabilitatii pe produs).

Analiza economico-financiara trateaza corelatiile dintre activitatea economica (de exploatare) si cea financiara (analiza riscului financiar trebuie corelata cu analiza riscului de exploatare).

Analiza financiara vizeaza cu predilectie fluxurile financiare care se formeaza la nivelul intreprinderii, modul de gestionare si plasare a capitalului etc.

g) In functie de pozitia analistului, distingem:

Analiza interna are un caracter practice, facilitatea efectuarii acesteia beneficiaza de o serie de informatii despre intreprinderea analizata. Pe baza acestor informatii, analistul poate detecta starile de dezechilibru din diferite domenii ale activitatii intreprinderii, precum si cauzele acestora, stabilind, totodata, masurile care se impun in vederea remedierii.

Elaborarea acestor analize serveste conducerii intreprinderii atat pentru cunoasterea starii de fapt reflectate prin nivelul performantelor economico-financiare si exercitarea pe aceasta baza a controlului privind modul de realizare a sarcinilor programate, cat si pentru fundamentarea activitatii viitoare.

Diferitele categorii de utilizatori folosesc informatiile financiare, precum si alte informatii oferite de evidenta contabila, statistica si operativa a intreprinderii in vederea diagnosticarii activitatii acesteia, iar pe aceasta baza sa si poata fundamenta deciziile economice si financiare.

Analiza externa se efectueaza de partenerii externi. In fundamentarea deciziilor lor, partenerii externi ai intreprinderii se bazeaza pe informatiile furnizate de analiza financiara. Exemplul clasic il constituie procedura utilizata de banci pentru studierea cererilor intreprinderii privind acordarea de credite, care urmaresc capacitatea acestora de a-si achita datoriile.

In acelasi mod, partenerii de afaceri (furnizori, clienti etc.), statul, reprezentat prin autoritatile locale, govern si organizatiile cvasiguvernamentale, precum si organelle de urmarire penala sau instantele de judecata sunt interesate in a-si forma o imagine asupra dezvoltarii viitoare a afacerilor intreprinderii, situatiei economico-financiare si securitatii financiare a acesteia.

Pentru cunoasterea in profunzime a evolutiei fenomenelor si proceselor economice, in procesul de analiza este necesara imbinarea tuturor tipurilor de analiza in vederea fundamentarii stiintifice a deciziilor de reglare si optimizare a performantelor economico-financiare ale intreprinderii.