Definirea cadrului general privind identitatea si functionarea sistemului monetar-financiar international

Definirea cadrului general privind identitatea si functionarea sistemului monetar financiar international

This paperwork is meant to treat some contemporary and stringent global problems, related to the almost new problematic of international monetary system and its crises, since the Bretton Woods system breakdown. In the last 3 decades, this subsystem of global economy becomes the most important and the most instable as well. The last contagious monetary or financial crises proved that in the absence of a coherent minimum control regarding the free movement of foreign capital between nations, the market is unreliable and incapable to fit itself in the new economical realities related to risks appraisal and fixed assets real value. In these circumstances a new wave of scientific researches regarding the institutional and functional architecture of a new global monetary system is quite necessary and welcomed, being useful for reconfiguration of global reality from the financial markets point of view. In this order the paperwork explains from a logical perspective, the functional particularities of market forces mechanisms regarding the monetary system specific instrument and activities. The conclusions underline the importance of liquidities and the fundamental relevance of real risks appraisal in market mechanism for assuring a proper action and activity of the international monetary system as a global component.

Aparitia istorica a Sistemului monetar-financiar international este strans legata de momentele instituirii primelor organisme de guvernare monetara, ale cristalizarii sistemului bancilor centrale si sectorului intermedierii financiare, in corelatie cu debutul primelor forme de cooperare in plan monetar financiar international, consacrandu-se functional odata cu adoptarea regimului Gold Standard. Astfel, in anul 1816 are loc la recomandarea Consiliului Privat (Privy Council) adoptarea lirei de aur si implicit trecerea Angliei in premiera de la etalonul bimetalist la etalonul aur, statut legiferat de parlamentul britanic in anul

1821 acest sistem functionand pe teritoriul Angliei, de facto, aproape cu 5 ani inaintea acestui moment). Acesta este debutul oficial al instaurarii regimului Gold Standard extinderea etalonului aur in intreaga Europa si in America fiind doar o chestiune de timp si optiune politica. Descoperirea si exploatarea unor noi zacaminte de aur in Australia si Africa de Sud, stimuleaza, incepand cu sfarsitul secolului XIX, cresterea tranzactiilor cu aur la nivel mondial determinand pe de o parte instituirea unui nou regim monetar bazat pe aur si renuntarea la bimetalismul dominat de argint respectiv adoptarea de facto a sistemului Gold Standard si pe de alta parte declansarea migratiei capitalurilor sub actiunea factorilor unei tinere piete financiar monetare in plina afirmare cu sediul general acceptat la Londra) si implicit dezvoltarea dinamica si diversificarea sectorului intermedierii financiare.

Lector universitar drd Academia Navala Mircea cel Batran Constanta

Incepand cu anul 1865 este initiata etapa cristalizarii sistemelor monetare bilaterale si multinationale prin crearea de uniuni si blocuri monetare si este demarat procesul de reglementare internationala a sistemului monetar de facto In acel an care marcheaza simultan si momentul acceptarii etalonului aur in Europa de vest, este infiintata Uniunea Monetara Latina, avand in componenta Franta, Italia, Belgia, Elvetia si ulterior Grecia Procesul continua si in anul 1871 este adoptata Uniunea Monetara Germana centrata pe puterea circulatorie a marcii germane. Astfel, sistemul Gold Standard mai castiga o zona si se impune pregnant si definitiv in Europa. In acelasi an, Japonia adopta acelasi sistem, declansand reforma monetara asiatica si renuntarea la bimetalismul clasic, prin introducerea yenului in etalonul Gold Standard (proces dirijat de proaspat infiintata Banca Centrala a Japoniei emitenta a Japanesse Currency Act 1971). In anul 1872 este statuata Uniunea Monetara Scandinava, care cuprindea Danemarca, Suedia si Norvegia, forma de cooperare centrata de asemenea pe etalonul Gold Standard

Astfel, la inceputul anului 1880 procesul tranzitiei la etalonul aur, Gold Standard este in linii mari conturat, instituirea acestuia fiind autentificata pe intreg cuprinsul teritorial al Europei de vest, Asiei si SUA, functionand chiar si in lipsa institutiilor, reglementarilor si a recunoasterii de drept, ca un sistem monetar de facto, general acceptat la nivel international dirijat regional la nivelul uniunilor monetare sau dupa caz, la nivelul puterilor federale sau coloniale, centrul formal al acestui sistem fiind stabilit la Londra. Inceputul secolului XX regaseste lumea financiara proiectata pe sistemul etalonului aur

Gold Standard), sub forma unei organizari de facto, intretinuta de intelegeri mutuale, uniuni monetare, politici coloniale si intr-o lipsa totala a reglementarilor internationale si a institutiilor coordonatoare cu vocatie internationala interesele nationale, de club, unionale sau coloniale exclusiviste, fiind inca dominante.

Inceputul primului razboi mondial aduce cu sine si modificari majore in evolutia sistemului monetar international, in sensul deprecierii termenilor de schimb si alimentarii tendintei de sporire a deficitelor datorate sustinerii efortului de razboi prin hiperinflatie. In anul 1922 are loc Conferinta Monetara de la Genova. Aceasta prima intalnire la nivel inalt, a avut menirea de a identifica si recunoaste meritele etalonului aur, precum si de a gasi solutii pentru reluarea sistemului Gold Exchange in tarile participante la primul razboi mondial. Aceasta conferinta, fara rezultate notabile, a avut rolul de a sesiza importanta instituirii unor mecanisme internationale privind functionarea sistemului monetar financiar international.

In anul 1930 este creata Banca Reglementelor Internationale (Bank for International Settlements, Bassel, 1930) cu rolul initial de a gestiona finantarea reparatiilor de razboi si de a dirija fondurile internationale comune destinate reconstructiei si refacerii infrastructurii. Ulterior, rolul BRI se va modifica aceasta institutie erijandu-se dupa cel de-al doilea razboi mondial intr-un forum

international al bancilor centrale si al reglementarii financiare internationale. Aparitia acestui organism monetar-financiar de notorietate internationala, marcheaza debutul procesului de cristalizare a unui sistem monetar international.

Perioada interbelica este marcata insa mai putin de acte de cooperare internationala pe linie economica sau financiar-monetara si mai mult de tendintele hegemonice ale marilor puteri. Astfel, Conferinta de la Londra din anul 1933, care avea ca obiectiv principal initierea cooperarii internationale pentru stabilizarea cursurilor de schimb, esueaza lamentabil Drept consecinta egoismul dominatiei castiga si in loc de a coopera, marile puteri se disociaza in

3 mari blocuri monetare: blocul lirei sterline tarile satelit ale imperiului britanic, 1931-1939), blocul francului francez tarile foste colonii franceze,1929-1945) si blocul dolarului american (America de Nord si de Sud,

1933-1945)¹

In perioada 1930-1932 are loc scaderea cantitatilor de aur existente pe piata si concentrarea a peste 71% din rezervele de aur mondiale in SUA si Franta

(1931 . In anul 1934, SUA urmeaza modelul relansarii economice prin devalorizare competitiva fara a abandona insa Gold Standard U.S. Gold Reserve Act, 1934). Astfel, cursul aurului este marit prin devalorizarea dolarului, de la 20,67 la 35 dolari pe uncie, iar circulatia interna a aurului este stopata. Cu porniri hegemonice vadite si posesoare a unei importante cantitati din aurul mondial, SUA resimte inca din acei ani avantajele pozitiei de lider si procedeaza in mod deliberat la orientarea comunitatii internationale catre aur cu scopul promovarii generalizate a etalonului Gold Standard

Perioada 1939-1945, a celui de-al doilea razboi mondial, a fost marcata de disensiuni, confuzii si degringolada in plan economic. Odata atinse de virusul contagios al razboiului, economiile europene au fost dominate de haos, hiperinflatie, cotropite de deficite galopante, somaj imens in valori absolute. Din punct de vedere monetar, biletele emise de bancile europene nu se mai regasesc in etalonul aur, functionarea Gold Standard fiind suspendata

Consecinta a revizuirilor strategice postbelice, in 22 iulie 1944 sistemul monetar financiar multinational dominat de uniuni si de blocuri monetare, cunoaste o transformare istorica: devenirea sa ca sistem monetar financiar international fapt marcat de drept, prin Conferinta monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods United Nations Monetary Conference, New Hampshire, USA). Sistemul monetar international intra intr-o noua etapa, respectiv aceea a afirmarii mondiale, devenind un sistem de jure in locul celui de facto care functionase pana atunci. Lucrarile conferintei s-au finalizat prin tratatul international adoptat la Bretton Woods in care marile puteri aliate, invingatoare, au cooperat si au deliberat in premiera intr-un consens oficial,

¹ Gaftoniuc Simona - Finante internationale, Ed. Economica, Bucuresti, 2000

asupra aspectelor legate de: reconstructia economiei occidentale, instituirea unor reguli revizuite si armonizate de functionare a sistemului monetar financiar international, instaurarea unui regim de schimb stabil si coerent, instituirea unor mecanisme de supraveghere si a unor institutii-garant al echilibrului monetar international. Rezultatul conferintei s-a bazat de fapt, pe alegerea uneia din cele doua variante aflate in discutie teza lui J.M. Keynes (Planul Keynes, publicat la

7 aprilie 1943), reprezentand Anglia si teza lui Harry White U.S. Act publicat la data de 5 aprilie 1943), reprezentand SUA. A rezultat un sistem bazat pe etalonul aur-devize, Gold Exchange Standard concentrat pe puterea de convertire a dolarului in aur, caracterizat prin 5 trasaturi fundamentale²: 1) raspunderea internationala in solidar fata de echilibrul monetar si instituirea unei cooperari de jure; 2) promovarea unui sistem de schimb etalon aur devize, centrat pe dolarul american (3) mentinerea paritatilor fixe, ajustabile fata de USD, intr-o marja de 1%; (4) stabilirea comuna a unui cod de conduita in ceea ce priveste mecanismele de ajustare a cursului de schimb si 5) instituirea unui for de creditare mutuala si de interventie concertata in vederea asigurarii stabilitatii sistemului monetar financiar international

Din punct de vedere monetar, in conformitate cu aceste principii statele puteau constitui rezerve atat in aur cat si in devize, cotatia principalelor valute fiind calculata functie de dolarul american, singura moneda cu echivalent in aur

(initial 35 USD pe uncia de aur). Practic statul american urma sa garanteze controlul emisiunilor de dolari, astfel incat sa asigure convertirea dolarilor in aur in orice moment ar fi fost solicitat acest lucru. Deci traseul convertibilitatii in regimul Gold Exchange Standard era in principiu un proces sub forma: devize- dolari/aur-devize³

In anul 1945 sunt infiintate primele institutii cu vocatie internationala respectiv Fondul Monetar International International Monetary Fund, IMF) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare International Bank for Reconstruction and Development, IBRD Aceste organisme incep sa functioneze practic incepand cu anul 1947. Tot in anul 1947 se da startul cooperarii economice internationale in sfera comertului si este consensual instituit Acordul General pentru Tarife si Comert General Agreement on Tariffs and Trade, GATT De asemenea, este demarata reconstructia europeana prin aplicarea Planului Marshall de reconstructie a Europei (European Recovery Programme), derularea acestui proiect facand necesara si aparitia, in anul 1948, a unui organism coordonator, respectiv Organizatia Europeana pentru Cooperare si Dezvoltare Organization for European Economic Cooperation, OECD .

Perioada 1944 -1950 a fost marcata de reconstructia europeana si de jocurile politice privind rescrierea ordinii economice internationale. Abunda

² Frederic Teulon, Sistemul monetar international, Ed. Institutului European, Iasi, 1997

³ Gaftoniuc Simona , Finante internationale, Ed. Economica, Bucuresti, 2000

dupa cum rezulta la un simplu studiu, cu institutii nou create, cu acorduri de cooperare pe toate planurile, noi atitudini si curente internationale, reduse insa ca rezultat tot la vointa hegemonica a unor state, care au exploatat la maxim victoria repurtata in cel de-al doilea razboi mondial. Aparitia blocului comunist la est si separarea ermetica de spatiul occidental a reprezentat din punct de vedere economic, social si politic o situatie cu consecinte semnificative pe termen lung.

Incepand cu anul 1950, prin lucrarile OCDE, este infiintata Uniunea Europeana de Plati, sub forma unui fond comun, cu participatia a 15 state, care au convenit sa-si sustina mutual deficitele, pe baza excedentelor obtinute de membrii sai, cota de participare fiind stabilita functie de ponderea in comertul mondial. Acest acord functioneaza pana in anul 1958 cand, gratie Reglementarii Q adoptate de SUA prin care era plafonata remuneratia conturilor la termen ale rezidentilor americani, capitalurile inunda in mod pozitiv pietele europene - monedele europene devenind astfel din nou deplin convertibile.

Deceniul anilor 1950 da startul constructiei europene prin adoptarea

Tratatului de la Paris si crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului

(1951). In anul 1957, prin Tratatul de la Roma, la initiativa Frantei si Germaniei, lua fiinta Comunitatea Economica Europeana (Europa ,celor 6 iar ca raspuns concertat al Marii Britanii, in anul 1959 era instituit Acordul Economic de Liber Schimb dintre tarile neparticipante CECO (Anglia, Austria, Danemarca, Suedia, Elvetia, Portugalia si Norvegia . In anul 1961, merita notata revalorizarea marcii germane si reintrarea acesteia pe piata schimburilor monetare, debut al unor cresteri si aprecieri viitoare semnificative.

In perioada 1952-1958, speculatiile legate de volumul prea mare al dolarilor care circulau in afara SUA au creat impresia perfect justificata ca resursele in aur ale FED au devenit insuficiente pentru a acoperi o eventuala cerere spot de convertire a eurodolarilor de pe piata Slabele performante economice americane nu veneau decat sa alimenteze in mod negativ aceste speculatii si au condus in cele din urma la instituirea pool-ului aurului in martie 1961. Pool-ul aurului a fost insa un esec lamentabil, nu pentru ca statele angajate nu au intervenit pentru sprijinirea cotatiei dolarului ci pentru ca SUA nu a intreprins suficiente eforturi sa-si indeplineasca sarcina asumata, balanta comerciala continuand sa se deprecieze de la an la an.

In anul 1969, pe langa introducerea mecanismului de finantare a stocurilor regulatoare, FMI instituie Drepturile Speciale de Tragere, DST Special Drawing Rights SDR) unitati de cont create sa joace in mod universal, rolul de instrumente internationale de plata si rezerva agreata in mecanismele operatiunilor de finantare-decontare in cadrul FMI sau in procesul decontarilor intre membrii FMI. Initial definite in aur, DST ca moneda de cont, a fost introdusa pe de o parte pentru armonizarea formulelor de interpretare a deficitelor balantei de plati dar pe de alta parte si pentru a sprijini statele membre care nu dispuneau de o rezerva suficienta pentru a si asigura

convertibilitatea in aur a monedei nationale (motiv pentru care era permis ca in schimbul emiterii DST, o cota de1/3 sa fie varsata in aur iar restul in moneda nationala .

La 15 august 1971, dupa repetatele incercari de stabilizare a cursului dolarului, pe fondul scaderii rezervei de aur sub pragul de 10 miliarde USD, a cresterii acute a deficitului datorita acumularilor precedente rezultate din sustinerea costurilor conflictului din Vietnam dar si ca urmare a escaladarii cererii de convertire a dolarilor pe piata internationala paritatea dolarului in aur este suprimata de catre presedintele Nixon si moneda americana inceteaza a mai fi ,as good as gold la fel de buna ca aurul). Era prima recunoastere oficiala a limitelor sistemului Gold Exchange Standard si primul pas spre generalizarea flotarii cursurilor valutare si adoptarea etalonului ,,putere de cumparare

(Purchasing Power Standard . Urmeaza in SUA o perioada de 3 luni in care salariile si preturile sunt inghetate, sunt adoptate suprataxe asupra importurilor, iar pentru cateva zile sunt inchise pietele de schimb monetar pana la 23 august . In decembrie 1971 este incheiat Acordul de la Washington (Smithstonian Institute) prin care se impune o devalorizare cu 7,9% a dolarului fata de aur

(prima dupa 1934), uncia fiind evaluata la 38 USD si se accepta o reinstaurare a etalonului aur-devize cu o marja de fluctuatie a principalelor valute fata de dolar majorata de la 1% la 2,25%.

In anul care urmeaza, ca raspuns la prevederile acordului de la Washington, Comunitatea Economica Europeana incearca sa se puna la adapost de fluctuatiile imprevizibile ale cotatiilor dolarului introducand sistemul ,sarpelui monetar Acordul de la Basel 1972) si infiintand institutia Fondului European de Cooperare Monetara, FECOM European Monetary Fund, 1973). Prin acest sistem tarile participante s-au angajat sa mentina pe baza principiilor de cooperare si mutualitate, o marja de fluctuatie intre monedele proprii de maxim

2,25 ceea ce insemna o reducere a marjei de 4,5% fata de dolar prevazuta in acordul incheiat cu un an inainte. ,,Sarpele monetar in ciuda functionarii precare si nelipsita de contradictii dupa numai 6 saptamani Anglia paraseste sistemul a fost prima forma de integrare monetara adoptata de comunitatea europeana, FECOM fiind precursorul Institutului Monetar European (1994), respectiv al Bancii Central Europene (1998

In absenta increderii pietei situatia balantei de plati americane nu a cunoscut insa nici o imbunatatire, dolarul continuand caderea libera, astfel incat la data de 9 februarie 1973 piata a fost din nou inchisa, la 5 zile guvernul anuntand o devalorizare a dolarului cu 10%. Aceasta reducere intempestiva nu a facut insa decat sa acutizeze reactia de piata astfel incat, urmare a caderii continue si atacurilor speculative, piata este din nou suspendata la data de 2 martie. Reluarea tranzactiilor, la data de 19 martie 1973, nu a adus o noua devalorizare oficiala a dolarului ci a surprins prin decizia autoritatilor monetare de a abandona Gold Exchange Standard in favoarea regimului flotant al

cursului, nu numai pentru dolar, ci implicit pentru toate devizele de pe piata monetara.

Acesta este momentul in care etalonul aur-devize este inlocuit cu regimul

,puterii paritatilor de cumparare respectiv cu regimul flotarii libere. Incepand cu aceasta data sistemului financiar monetar ii este recunoscut in mod oficial caracterul mondial si calitatile de sistem. Prin prevederile monetariste ale Consensului de la Washington integrarea armonizata a pietelor monetar- financiare la nivel international a devenit o prioritate agreata de toate autoritatile monetare nationale sau internationale, motiv pentru care din acest moment, pe baza instituirii unei cooperari si implicari continue si oportune se poate vorbi despre un sistem monetar-financiar international functional.

Urmeaza o perioada de cristalizare functionala si institutionala a sistemului monetar financiar, dominata pe de o parte de procesul de integrare europeana si de exacerbare a ,fundamentalismului de piata dictat de Consensul de la Washington si pe de alta parte de evolutia comertului mondial, dinamica financiar-monetara fiind marcata de perioadele de crestere sau descrestere economica (respectiv de crizele functionale ale economiei mondiale) si implicit de perioadele de pendulare a principalelor valute (in special dolarul, lira, marca si yenul).

Incepand cu anul 1976, prin acordul de la Jamaica este instituita oficial flotarea libera a cursurilor de schimb, este demonetizat aurul (acest metal transformandu-se acum intr-o simpla marfa) iar DST este recunoscut ca moneda de cont. De remarcat ca acordul este acceptat la cel mai inalt nivel si gratie recunoasterii internationale, este transformat intr-un amendament la statutul FMI

(al doilea amendament, 1978), lucru care da oficial, startul debutului principalelor autoritati monetar financiare internationale in activitatea de reglementare, supraveghere si control functional a sistemului monetar financiar international (recunoscut acum pe deplin ca un vector esential al sistemului economiei mondiale . Astfel din punct de vedere al evolutiei principalelor valute, se poate afirma ca in perioada 1975-1990, in economia mondiala domina suprematia dolarului - dolarizarea economiei mondiale, aparitia petrodolarilor si influentele internationale ale aprecierii sau deprecierii acestuia, fiind numai cateva exemple ale interesului viu acordat in mod justificat evolutiei monedei americane din perspectiva procesului de transformare a sistemului monetar financiar international. In mod distinct, etapele parcurse evolutiv de dolar in perioada 1976-1990, au fost marcate de o pendulare permanenta, in care se poate distinge dincolo de dominatia monedei americane si dispozitia marilor puteri financiare de a stapani fenomenul si de a interveni concertat in interesul mentinerii echilibrului monetar financiar, printr-o cooperare din ce in ce mai accentuata determinand schimbari in dinamica sistemului monetar financiar international

In perioada 1976-1980 asistam la o depreciere accentuata a monedei americane in special pe fondul demararii unei politici agresive de devalorizare

nationala competitiva, adoptata de guvernul american, in scopul orientarii fluxurilor de capital si a investitiilor directe spre economia interna In ciuda preferintei initiale a guvernului american, evolutia negativa a dolarului nu a avut insa numai cauze interne, ea fiind accentuata cumulativ si de trendul in scadere al economiei mondiale, care se resimtea convulsiv dupa socurilor petroliere din

1974 respectiv 1978-1979. Perioada mentionata se incheie cu infiintarea, la initiativa Germaniei si Frantei a Sistemului Monetar European (Bruxelles,

1978), conceput sub forma unui mecanism de stabilizare a raportului de schimb dintre statele comunitare si bazat pe functionarea ECU European Currency Unit), unitate de cont a carei valoare era calculata zilnic ca o medie ponderata a unui cos valutar format din monedele statelor membre si reprezentand cursul pivot in jurul caruia se realiza echilibrarea monedelor la o marja de fluctuatie de

2,25%.

Anii 1980-1985 sunt caracterizati de o lunga faza de apreciere a dolarului

(cu aproape 100% fata de marca germana in numai 4 ani), determinata in primul rand de politica austera a FED privind controlul strict al ofertei de moneda, relansarea cresterii economice si reducerea inflatiei la un nivel stabil de 5 Ca efect secundar, reducerea inflatiei a adus insa pe langa avantaje si prima criza de lichiditate a sistemului si anume: atunci cand reducerea inflatiei a fost proclamata la nivel de principiu, creditorii au reactionat iar dobanzile care pana atunci au fost negative in termeni reali, au fost majorate in mod exploziv, datoriile tarilor emergente (in special ale Americii de Sud) devenind uriase peste noapte si dificil de onorat, scadentele nerespectate amplificand exponential proportiile dobanzilor de rambursat. Incetarea serviciului de plati in anul 1982 de catre Mexic, a provocat blocajul finantarilor externe pentru toate tarile Americii latine, criza propagandu-se in lant inclusiv in finantele unor tari africane Etiopia, Mozambic). Criza datoriilor a fost rezolvata pe baza cooperarii internationale, prin instituirea unui credit de tip releu de catre bancile centrale prin Banca Reglementelor Internationale.

Sistemul Monetar European continua sa functioneze, fiind caracterizat de o serie de alinieri si realinieri monetare determinate de fluctuatiile semnificative ale monedelor tarilor comunitare. Astfel in 1981 are loc devalorizarea lirei italiene cu 6% (martie respectiv 3% (octombrie valorizarea marcii si a florinului cu 5,5% (octombrie), in anul 1982 devalorizarea francului cu 5,75%, a lirei italiene cu 2,75% si aprecierea marcii si a florinului cu 4,25%, in anul 1983 marca si florinul continua sa se aprecieze cu 5,5% iar lira italiana si francul sa se deprecieze cu 2,5%. Deci pe aproape toata lungimea perioadei marca si florinul olandez se apreciaza gratie revigorarii economiei germane, francul francez cedand putin cate putin in favoarea tendintei de dolarizare a economiei mondiale. In anul 1985 aprecierea dolarului devenita periculoasa chiar si pentru economia americana, ia sfarsit prin eforturile concertate ale marilor puteri. Grupul G5 (SUA, Japonia, RFG, Franta si Marea Britanie , convine astfel, prin Acordul de la Plaza (New York, Hotel Plaza, 22 septembrie 1985), sa intervina

pentru ,,linistirea dolarului, revenirea acestuia din pozitia supraevaluata la un curs rezonabil fiind cheia esentiala in actiunea de stabilizare macroeconomica a cursurilor de schimb la nivel mondial peste 70% din tranzactiile mondiale erau exprimate in dolari Efectele interventiei dirijate pe pietele financiar-monetare conduce in scurt timp la deprecierea dolarului si da startul aprecierii yenului japonez (in 9 luni dolarul scade de la 260 la 150 de yeni). Intre timp, in cadrul functionarii Sistemului Monetar European continua sa se mizeze pe evolutia pozitiva a marcii germane, in paralel cu deprecierile repetate ale francului francez si lirei italiene.

Perioada 1985-1990 este marcata de volatilitatea dolarului american si de concentrarea actiunilor privind integrarea europeana atat la nivel economic cat si la nivel monetar. Marile puteri aliniate in grupul G7 prin alaturarea Canadei si Italiei la G5 convin prin Acordul de la Louvre (Franta, 22 ianuarie 1987) sa stabileasca un prag pentru reducerea dolarului, scapat de sub control in actiunea concertata de depreciere si sa intervina prin actiuni dirijate ale bancilor centrale proprii, pentru mentinerea cursul in limitele convenite. In interval de cateva luni dolarul are aprecieri si deprecieri rapide, dovedindu se din punct de vedere speculativ o moneda volatila si imprevizibila lucru reflectat prin crahul bursier de pe Wall Street, declansat la 16 octombrie 1987, cu efect in cascada si asupra pietei londoneze London Stock Exchange, Black Monday

In paralel la un alt pol al puterii constructia europeana continua si chiar se accelereaza este adoptat Actul Unic European Single European Act, 1985) si la propunerea Consiliului Europei (Hanovra 1988), in anul 1989 este prezentat raportul Dellors privind stabilirea etapelor concrete care sa conduca la uniunea economica si monetara Europa celor 12 (prin aderarea Marii Britanii, Irlandei si Danemarcei in 1973, a Greciei in 1981 si a Spaniei si Portugaliei in 1986), isi fixeaza noi obiective comunitare, dintre care cel mai important este acela al liberalizarii circulatiei bunurilor si serviciilor, persoanelor si capitalurilor pana in anul 1992.

La al treilea pol al puterii, yenul se mentine deosebit de stabil sprijinit de o economie performanta, Japonia reusind in premiera sa acumuleze in anul 1988 un excedent bugetar de peste 87 miliarde de dolari, sume investite in perioada

1989-1992 in majoritate covarsitoare (peste 80%) in SUA si Marea Britanie. Incepand cu anul 1989 are loc colapsul comunismului in Europa Centrala si de Est si inceputul tranzitiei tarilor din aceasta regiune la o economie de piata functionala. America de Sud se confrunta cu o profunda criza a datoriilor, Mexicul si Argentina apeland la organismele financiare internationale

(imprumuturi FMI consistente , in vederea alimentarii economiilor in derapaj cu lichiditati pentru refacerea capacitatii de plata si echilibrarea balantelor de plati. Convulsiile monetare ale deceniului promoveaza principiul supravegherii prudentiale internationala, in 1988 fiind adoptate sub egida Bancii Reglementelor Internationale pe baza cooperarii internationale, principiile reglementarii intermedierii financiare, prin semnarea Acordului de la Bassel,

acord in care sunt stabilite masuri comune de evaluare a riscurilor financiare pentru determinarea si gestionarea riscurilor de lichiditate in creditare.

Dupa anul 1990 sistemul monetar financiar international intra intr-o noua faza, respectiv aceea a globalizarii prin adoptarea ,,noului Consens de la Washington (in perioada 1990-1991), care ridica la rang de principiu viabilitatea deschiderii pietelor si eliminarea oricaror obstacole din calea liberei circulatii a capitalului Sistemul monetar financiar international devine global prin integrarea pietelor si relatiilor financiar monetare, rolul institutiilor financiare devenind vital de pe pozitia de coordonator si supraveghetor al functionarii sistemului. Comportamentul sistemului monetar financiar international care tinde sa devina global are valente noi, inedite, derapajele acestuia metamorfozandu-se din crize functionale in veritabile crize de sistem. Incepand cu anul 1991, odata cu colapsul blocului comunist, unificarea Germaniei si disparitia sistemului centralizat de tip sovietic, are loc debutul fenomenelor de tranzitie spre economia de piata. Atat pentru noile tari europene in tranzitie la economia de piata cat si pentru tarile emergente ale Americii Latine si Asiei de est, au rezultat noi experimente, noi provocari, incertitudini si ezitari succese si insuccese, legate de operatiunile concrete de privatizare, restituire a proprietatilor promovare a principiilor austeritatii bugetare si de liberalizare a pietelor. Traseul tarilor emergente a fost zguduit de socuri periodice care au declansat veritabile crize de sistem evoluate, contagioase si deosebit de virulente: criza mexicana (1994), criza asiatica (1997) si criza din Rusia (1998).