Dezechilibrele economice majore - Inflatia si somajul

Dezechilibrele economice majore

Inflatia
Exista unele tare majore ale economie, ce depasesc prin impact, dar si prin mediatizare, orice alte aspecte. Inflatia si somajul sunt de departe primele pe aceasta lista. Inflatia consta intr-o crestere a nivelului general al preturilor , crestere autointretinuta si fundamentata pe mecanismele macroeconomice. Tensiuni inflationiste pot aparea in orice economie si la orice moment, inflatia este insa un proces generalizat de deteriorare a situatiei economice, intermediata de bani.
Exista mai multe teorii cu privire la cauzele inflatiei :
1. Inflatia prin cerere
2. Inflatia prin costuri
2. Inflatia ca factor psihologic
3. Inflatia ca factor de structurare a economie nationale
4. Inflatia in baza cauzelor exclusiv monetare
Inflatia prin cerere reproduce la macroscara mecanismul cererii si ofertei, mecanism microeconomic, dupa urmatorul scenariu : cererea ce nu poate fi satisfacuta antreneaza raritatea, care atrage in toate situatiile cresterea preturilor, implicit inflatia.
Inflatia prin costuri consta in cresterea partii obiective din structura preturilor, crestere datorata unor factori endogeni (salariile) sau exogeni (costurile materiale generate de cresterea preturilor hidrocarburilor, de exemplu). Inflatia prin costuri se distinge de inflatia prin cerere prin aceea ca nu se poate auto intretine.
Inflatia ca factor psihologic actioneaza cu precadere prin intermediul unor grupuri sociale defavorizate (someri, pensionari, bugetari, etc.) care induc o stare de spirit negativa in intreaga societate.
Inflatia ca factor de structurare a economiei nationale presupune ca exista anumite actiuni stimulate de catre stat in sensul multiplicarii mecanismelor de protectie sociala, de influentare a anumitor sectoare, de stimulare a competitivitatii in anumite domenii (export, de exemplu), etc.
Inflatia din cauze exclusiv monetare se refera la emisiunea baneasca dincolo de necesarul de intermediere al fluxurilor economice, emisiune de regula generata pe criterii politice.
Daca inflatia se regaseste in proportii controlabile, ea poarta denumirea de inflatie taratoare sau rampanta si in anumite situatii poate avea o influenta pozitiva, in sensul ca daca nu erodeaza puterea de cumparare intr-o masura semnificativa, poate fi un factor de resistribuire in economia nationala.
Inflatia galopanta insa, specifica situatiilor in care controlul asupra evolutiilor economice este minim, consta in depasirea oricaror bariere logice pentru constructia economica.

Somajul
Reprezinta o disfunctionalitate majora a vietii economice si sociale. Rata somajului exprima numarul de someri raportati la forta de munca disponibila intr-o tara. Ea reflecta capacitatea de a absorbi, respectiv respinge munca din perspectiva volumului, structurii si calificarii acesteia la momente diferite.
Exista mai multe tipuri de somaj :
1. Somajul frictional este acel tip de somaj considerat normal pe piata muncii, referindu-se la categoriile de persoane aflate in schimbare de ocupatie (de regula ca urmare a mutatiilor profesionale de natura calificarii). Acest tip de somaj este in principiu scurt ca si durata iar eliminarea lui completa poate produce disfunctionalitati majore ale sistemului economic.
2. Somajul structural se refera la somajul indus de progresul tehnic, redistribuind forta de munca in sensul reducerii acesteia in ramurile in care productivitaea creste mai rapid decat media economiei.
3. Somajul ciclic constituie acel tip de somaj intalnit in peioadele de recesiune ca urmare a incetinirii ritmurilor de activitate economica. Una din variantele acestuia este somajul sezonier.
Legitimitatea si moralitatea aspectelor legate de somaj sunt aspecte de maxim impact asupra vietii si practicii economice contemporane. Dimensionarea corecta, dincolo de care disfunctionalitatile apar in mod cert, dar si lasarea problemei la indemana jocului pur al pietei, sunt alternativele extremale ale problematicii somajului.