ECONOMETRIE - TEST GRILA

ECONOMETRIE - TEST GRILA

1. In sens larg econometria reprezinta:

a) verificarea ipotezelor statistice si cuantificarea estimatiei

b) totalitatea modelelor stochastice - aleatoare

c) investigarea cantitativa a proceselor si fenomenelor economice

d) o serie de timp supusa modelarii

e) definirea variabilelor economice

2. Econometria este rezultatul interferentei:

a) economiei cu logica

b) statisticii, matematicii si economiei

c) economiei cu stiintele politice

d) matematicii cu filozofia

e) economiei cu tehnologia

3. Termenul de econometrie a fost introdus de:

a) Cobb si Douglas

b) Pareto

c) Gauss

d) Frisch

e) Laplace

4. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie?

a) fizica nucleara

b) teoria probabilitatilor in economie

c) teoria deciziei

d) teoria jocurilor

e) metode ale cercetarii operationale

5. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei

econometrie?

a) analiza seriilor cronologice

b) teoria grafurilor

c) teoria jocurilor

d) termodinamica

e) teoria deciziei

6. Bazele "Societatii pentru econometrie" au fost puse la 29 dec 1930 in:

a) Romania

b) Marea Britanie

c) Franta

d) Germania

e) SUA

7. Modele econometrice au un rol preponderent:

a) politic

b) predictiv

c) incert

d) geografic

e) tehnic

8. Econometria este considerata disciplina:

a) calitativa

b) de frontiera

c) analogica

d) imprecisa

e) ce dateaza inca din antichitate

9. Inductia statistica se refera la:

a) teoria jocurilor

b) teoria deciziei

c) verificarea ipotezelor statistice

d) teoria probabilitatilor in economie

e) coeficientul de elasticitate

10. Estimarea parametrilor regresiei simple sau multiple se realizeaza:

a) cu ajutorul coeficientului de elasticitate

b) cu ajutorul teoriei stocurilor

c) pe baza teoriei jocurilor

d) prin metoda celor mai mici patrate

e) pe baza teoriei deciziei

11. Ecuatia de regresie nu poate cuprinde:

a) variabile endogene

b) variabile exogene

c) factorul de perturbare

d) variabile de intarziere

e) principiul dualismului

12. In ecuatia de regresie de mai jos:

Factorul de perturbare este:

a)

b)

c)

d)

e)

ANS: d

13. In ecuatia de regresie de mai jos:

a) varibila endogena

b) variabila exogena

c) variabila de intarziere

d) factorul de perturbare

e) factorul de multiplicare

In ecuatia de regresie de mai jos:

a) varibila endogena

b) variabila exogena

c) variabila de intarziere

d) factorul de perturbare

e) factorul de multiplicare

In ecuatia de regresie de mai jos:

a) varibila endogena

b) variabila exogena

c) variabila de intarziere

d) factorul de perturbare

e) factorul de multiplicare

16. " Un complex de elemente in interactiune" este definitia data de Bertalamffy:

a)    raportului cauza - efect

b) unei variabile

c) unor expresii matematice

d) principiului dualismului

e) sistemului

17. Componentele sistemului econometric sunt reprezentate de:

a) premise economice

b) oferta

c) cererea

d) elemente si conexiuni

e)    pretul de vanzare si costul de preductie

18. Care din urmatoarele nu pot fi conexiuni ale unui sistem econometric:

a) legaturile cauzale

b) legaturile de coordonare a functiilor

c) principiul dualismului

d) succesiuni sau simultaneitati

e) raporturi de subordonare

19. Sistemele econometrice sunt in toate cazurile:

a) inchise

b) deschise

c) optime

d) cantitative

e) calitative

20. Conceptul de incluziune semnifica faptul ca orice sistem:

a) se poate incadra intr-o structura mai larga

b) are legaturi directe

c) are legaturi inverse

d) este caracterizat de feed-back

e) este caracterizat de autoreglare

21. Stabilitatea unui sistem inseamna:

a) autoreglare

b) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii

c) feed - back

d) capacitatea unui sistem de a nu produce perturbatii

e) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare

22. Legatura inversa (feed - back) este capacitatea sistemului

a) de a fi autonom

b) de a fi stabil

c) de a realiza un flux permanent din spatiu dinspre punctual terminus (unde se evidentiaza iesirea) spre dispozitivul de reglare

d) de a fi caracterizat de echilibru

e) de a fi adaptabil

23. Reglarea unui sistem nu se poate face prin:

a) autoreglare

b) autoorganizare

c) compensare

d) dualism

e) schimbari aduse in mediul perturbator

24. Relatiile sau conexiunile intre elementele sistemului econometric nu pot fi:

a) materiale

b) valorice

c) de proprietate

d) inchise

25. Legaturile sistemului econometric cu mediul exterior nu se realizeaza

cu ajutorul fluxurilor:

a) materiale

b) cognitive

c) energetice

d) informationale

26. Spre deosebire de procesele fizice, randamentul procesului de productie este:

a) egal cu 1

b) supraunitar

c) subunitar

d) egal cu 100

e) egal cu 0

27. Randamentul procesului de productie este dat de raportul intre:

a) iesirea utilasi intrare

b) timpul mort si timpul active

c) feed back si corectii

d) previziune si erorile de predictie

e) timpul mort si timpul de reglare efectiva

28. Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele de mai jos:

1. adoptarea deciziei

2. alegerea criteriului de decizie

3. alegerea alternativei de actiune

4. comanda deciziei

5. modificarea deciziei

Care din combinatiile de mai jos reprezinta elemente pe care se bazeaza luarea deciziei:

a) 1,2

b) 1,3

c) 2,3

d) 2,4

e) 2,5

29. Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate in sistemul de productie rational posibil de luat in considerare:

a) siguranta in functionare

b) cantitatea de produse, lucrari, servicii

c) termenul de livrare sau de dare in folosinta

d) efecte sociale

e) nonprofitul

30. Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate in sistemul de productie rational posibil de luat in considerare:

a) efectele sociale

b) beneficial

c) perturbatiile puternice

d) respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii

e) cantitatea de produse, lucrari, servicii

31. Modelul determinist descrie legaturile :

a) statistice sau stochastice intre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile ( iesiri) aferente sistemului studiat

b) functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem

c) optime dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un

sistem

d) imposibile dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem

e) istorice

32. Modelul econometric descrie legaturile :

a) statistice sau stochastice intre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile ( iesiri) aferente sistemului studiat

b) functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem

c) optime dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un

sistem

d) imposibile dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem

33. Criteriul de decizie este:

a) o relatie matematica intre mai multi indicatori

b) o variabila de raspuns

c) o masura cu care se compara intre ele variantele de actiune, pentru a se alege alternative cea mai buna

d) o masura a cheltuielilor de investitii

e) capacitatea sistemului econometric de a realiza o legatura inversa (feed - back)

34. Criteriul simplu de decizie se aplica atunci cand:

a) exista mai multi indicatori de rezultat

b) este identificata o relatie matematica intre mai multi indicatori de rezultat

c) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultat

d) se ignora cheltuielile

e) productia maxima coincide cu costul minim

35. Intr-un criteriu complex de decizie:

a) nu exista parametrii necontrolabili

b) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultat

c) se ignora cheltuielile

d) se reflecta mai multi indicatori de rezultat

e) productia maxima coincide cu costul minim

36. Situatia decizionala econometrica este caracterizata prin reuniunea a trei elemente care se regasesc printre elementele:

1. multimea parametrilor independenti sau a stimulilor care definesc conditiile obiective si alcatuiesc variabilele necontrolabile

2. multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor obiective si care alcatuiesc variabilele controlabile

3. multimea indicatorilor de resultant ce pot fi rational de luat in considerare la alegerea criteriulu de decizie

4. valoarea optima a indicatorilor de rezultat

5. valoarea maxima a indicatorilor de rezultat

Care din combinatiile de mai jos caracterizeaza situatia decizionala econometrica:

a) 1,2,4

b) 1,2,5

c) 2,3,4

d) 1,2,3

e) 2,3,5

37. O motivatie a introducerii variabilei aleatoare in modelul matematic econometric deriva din:

a) legea lui Malthus

b) legea lui Pareto

c) alegerea criteriului de decizie complex

d)variantace asigura productia maxima

e) imposibilitatea reproducerii tehnice a fenomenului economic, ci numai bazat pe observatie

38. Eroarea este definita ca:

a) diferenta dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

b) suma dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

c) produsul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

d) catul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

e) radacina patrata a rezultatului masurarii

39. Cauzele aparitiei erorilor in econometrie se regasesc in:

a) analiza unor fenomene prea complexe

b) insuficienta metodelor de masurare, a celor de analizasi interpretare sau calcul

c) utilizarea de modele econometrice in analiza fenomenelor economice

d) ponderarea rezultatelor prin grade de importanta

e) adoptarea unor decizii de optimizare cu restrictii

40. Erorile econometrice sistematice apar:

a) in situatii in care deciziile nu pot fi modificate

b) la alegerea unei variante econometrice de actiune din mai multe posibile

c) in acelasi sens fata de valoarea medie

d) in situatii de programare lineara

e) cand se utilizeaza criterii simple de decizie

Erorile accidentale sau intamplatoare:

a) constau intr-o depasire accentuata a limitelor admisibile

b) apar in acelasi sens fata de valoarea medie

c) necesita calcule laborioase

d) nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si semn

e) sunt egale si de sens contrar cu eroarea reala

42. Corectia este:

a) marimea egalasi de sens contrar cu eroarea reala

b) o eroare grosolana

c) o eroare sistematica

d) o eroare accidentala, intamplatoare

e) de acelasi sens fata de valoarea medie

43. Care din urmatoarele nu sunt categorii de erori intalnte in econometrie:

a) erori intamplatoare

b) erori tip Pareto

c) erori cu valoare medie nula

d) erori cu variatie constanta

e) erori cu distributie normala

44. Corelatia dintre doua variabile este analitica daca:

a) legatura dintre variabile este slaba

b) legatura dintre variabile este complexa

c) la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealalta

d) la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelalte

e) coeficientul de corelatie tinde la 0

45. Corelatia dintre doua variabile este stochastica daca:

a) legatura dintre variabile este slaba

b) legatura dintre variabile este complexa

c) la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealalta

d) la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelalte

e) coeficientul de corelatie tinde la 0

Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre:

a) 0 si1

b) -1 si0

c) 0 si 1000

d) 0 si 100

e) -1 si1

Daca coeficientul de corelatie r = 1 atunci corelatia este:

a) liniara directa

b) exponentiala

c) logaritmica

d) liniara inversa

e) hiperbolica

48. Daca coeficientul de corelatie r = -1 atunci corelatia este:

a) liniara directa

b) exponentiala

c) logaritmica

d) liniara inversa

e) hiperbolica

49. Determinarea coeficientilor de regresie se poate face cuajutorul :

a) teoriei relativitatii

b) metodei celor mai mici patate

c) criteriilor de decizie

d) legii Pareto

e) legii normale

50. Marimea de sens contrar, adica (-) a erorii pozitiva are denumirea de :

a) medie absoluta

b) abatere medie patratica

c) corectie

d) medie patratica

e) eroare intamplatoare

In cazul programarii lineare, functia obiectiv si restrictiile sunt:

a) exponentiale

b) lineare

c) polinomiale

d) de o utilitate viitoare

e) fara erori

Un model este o :

a) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare inconstienta ,

acceptata

b) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta, neacceptata

c) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta , acceptata

d) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare constienta ,

acceptata

e) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare inconstienta ,

acceptata

53. Modelele:

a) vizeaza un numar maxim de variabile, pentru descrierea unui fenomen

b) se rezuma la un numar redus redus de variabile, neesentiale in fenomenul studiat

c) se rezuma la un numar redus de variabile, dar esentiale in fenomenul studiat

d) vizeaza un numar fix de variabile

e) vizeaza un numar maxim de variabile, esentiale in fenomenul studiat

54. Modelele economice:

a) sunt identice cu modelele econometrice

b) explica structura procesului sau fenomenului economic

c) explica structura procesului sau fenomenului tehnic

d) explica structura procesului sau fenomenului biologic

e) sunt mai complexe decat realitatea

Erorile identificate in analiza modelelor se pot numara printer urmatoarele:

a) erori de simulare

b) erori de estimare

c) erori de feed - back

d) erori de decizie

e) erori de modificare

Care din combinatiile de mai jos pot fi erori in analiza modelelor:

1) a,c

2) a,d

3) a,e

4) a,b

5) b,c

Din tipologia anticipatiilor unui model nu fac parte anticipatiile:

a) nave

b) adaptative

c) extrapolative

d) rationale

e) medii

Un macromodel econometric simplu cuprinde mai multe etape care se numara

printre urmatoarele:

1) constatari asupra fenomenului, obiectului sau procesului economic

2) stabilirea restrictiilor

3) relatiile comportamentale

4) explicitarea variabilelor

5) luarea deciziei

Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale unui macromodel econometric:

a) 1,2,3,5

b) 1,3,4,5

c) 1,2,4,5

d) 2,3,4,5

e) 1,2,3,4

Restrictiile functionale

a) limiteaza variabilelor la diferite forme (cerc, hiperbola,etc)

b) impune ca toate variabilele sa fie pozitive

c) impune ca toate variabilele sa fie negative

d) impune ca valorile multimii solutiilor sa fie de frontiera

e) impune ca valorile multimii solutiilor sa fie interioare

59. Abaterea medie patratica este data de relatia:

ANS: d

60. Care din urmatoarele este expresia unui model econometric liniar:

a)   

b)

c)   

d)

e)

ANS: a

Modelele econometrice liniare se identifica printr-o:

a) dreapta

b) parabola

c) hiperbola

d) functie exponentiala

e) functie logaritmica

Forma general a modelului econometric multifactorial este data de relatia:

a)

b)

c)

d)

e)

ANS: b

Modelul econometric dinamic este exprimat sub forma relatiei:

a)

b)

c)

d)

e)

ANS: c

Printre urmatoarele se regasesc modalitatile de abordare pentru obtinerea solutiilor

problemelor de optimizare economica:

1) programarea liniara

2) identificarea restrictiilor functionale

3) obtinerea extremelor in analiza matematica clasica

4) identificarea restrictiilor directe.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta modalitati de abordare pentru obtinerea solutiilor problemelor de optimizare econometrica:

a) 1,2

b) 1,4

c) 1,3

d) 2,3

e) 2,4

Inainte de utilizare, un model econometric trebuie supus:

a) testarii

b) multiplicarii

c) adunarii rezultatelor

d) unei scaderi a rezultatatelor

e) unei cresteri

Un punct de optim nu poate fi:

a) un maxim sau minim global nestrict

b) un maxim sau minim global strict

c) un maxim sau minim local nestrict

d) un maxim sau minim local strict

e) un maxim sau minim strict crescator

Statistica utilizeaza de regula estimatii:

a) ale deciziei

b) operationale

c) de maxima verosimilitate

d) de raspuns

e) imposibile

Siguranta prognozei si precizia prognozei se afla in raport:

a) direct proportional una fata de alta

b) de independenta una fata de alta

c) de echivalenta

d) invers proportional una fata de alta

e) de dispersie una fata de alta

Daca numarul de observatii este mai mare erorile de previziune sunt mai:

a) mari

b) mici

c) numeroase

d) aplicative

e) importante

Modelul econometric descris cu functia:

y = a+bx+u

Este un model:

a) multifactorial descris cu ajutorul functiei lineare

b) unifactorial descris cu ajutorul functiei lineare

c) unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmice

d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice

e) unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse

Modelul econometric descries cu functia:

Este un model:

a) multifactorial descris cu ajutorul functiei lineare

b) unifactorial descris cu ajutorul functiei lineare

c) unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmice

d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice

e) unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse

Modelul econometric descries cu functia:

y =    a+bx+cx2+u

Este un model:

a) multifactorial descris cu ajutorul functiei lineare

b) unifactorial descris cu ajutorul functiei lineare

c) unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmice

d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmic

e) unifactorial descris cu ajutorul functiei parabola de gradul doi

Coeficientul de elasticitate exprima:

a) modificarea procentuala a efectului, atunci cand cauza se modifica cu procentul unitar

b) modificarea cauzei cand efectul se modifica cu procentul unitar

c) modificarea calitativa a efectului atunci cand se modifica cauza

d) modificarea cauzei cu un ordine de marime

e) modificarea cauzei mai mult decat a efectului

Care din urmatoarele nu este un process de liniarizare a functiilor neliniare:

a) liniarizarea prin logaritmare

b) liniarizarea prin schimbare de variabila

c) liniarizare prin fixarea arbitrara a valorilor unor parametrii

d) liniarizarea prin estimare

Metoda cea mai utilizata la estimarea parametrilor modelului econometric este metoda:

a) normala

b) celor mai mici patrate

c) liniara

d) abateri mediei patratice

e) dispersiei

Modelul econometric input - output deschis apartine lui:

a) Cobb

b) Douglas

c) Keynes

d) Leontieff

e) Smith

Intotdeauna un model econometric vizeaza :

a) variabile cantitative

b) variabile calitative

c) predictii

d) estimari

e) testari

Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent modelarii econometrice:

a) subsistemul variabilelor endogene si exogene

b) variabilele aleatoare

c) variabila "timp"

d) teste de verificare a ipotezelor statistice

e) modelul Leontieff

Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent modelarii econometrice:

a) valorile de intrare

b) influente exogene

c) variabile aleatoare

d) variabila "timp"

e) modelul Cobb - Douglas

Sintetic, modelele econometrice sunt exprimate ecuational prin unele din urmatoarele

forme:

1) ecuatii de regresie

2) sisteme de ecuatii simultane

3) forma matriceale

4) variabile endogene

5) variabile exogene

Care din urmatoarele combinatii reprezinta forme ale exprimarii ecuationale a modelelor

econometrice:

a) 1,2,4

b) 1,2,3

c) 1,4,5

d) 2,4,5

e) 2,3,4

In operatiile econometrice se recurge la exprimarea legaturilor intre variabilepe cat

posibil:

a) echidistant

b) implicit

c) sub forma liniara

d) explicit

e) prin identificare

In modelele econometrice, de regula, ecuatiile initiale sufera

transformari in scopul :

a) obtinerii de functii parabola

b) logaritmarii lor

c) multiplicarii lor

d) liniarizarii lor

e) obtinerii unei hiperbole

83. Care din urmatorii nu sunt factori de obiectivare a modelarii econometrice:

a) eliminarea timpilor morti

b) identificarea variabilelor esentiale

c) identificarea interdependentelor intre variabile

d) formularea matematica a dependentei dintre variabile

e) liniarizarea distorsiunilor statistice

Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice:

a) unifactoriale

b) multifactoriale

c) multiplicative

d) liniare

e) neliniare

Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice:

a) agregate

b) cu o singura ecuatie

c) statice

d) dinamice

e) incipiente

Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice:

a) decizionale

b) restrictive

c) operationale

d) statice

e) dinamice

Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi:

a) unifactoriale

b) multifactoriale

c) liniare

d) neliniare

e) sistemice

Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi:

a) evolutive

b) multifactoriale

c) neliniare

d) dinamice

e) statice

89. In situatia modelelor liniare, cand coeficientii de regresie sunt pozitivi legaturile sunt:

a) partiale

b) directe

c) inverse

d) statice

e) dinamice

90. In situatia modelelor liniare, cand coeficientii de regresie sunt negativi legaturile sunt:

a) partiale

b) directe

c) inverse

d) statice

e) dinamice

91. In formularea modelelor econometrice cautarea unui singur element factorial determinant este generata de:

a) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din simplitate

b) costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din simplitate

c) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor

d) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din complexitate

e) costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din complexitate

Marimea coeficientului de regresie este masura a variatiei

a) vaiabilei factoriale la modificarea variabilei rezultante

b) variabilei rezultante la o modificare cu o unitate a variabilei factoriale

c) variabilei factoriale la o modificare cu o unitate a variabilei rezultante

d) variabilei factoriale la o modificare oarecare a variabilei rezultante

e) variabilei rezultante la o modificare oarecare a variabilei factoriale

93. Modelele econometrice uniecuationale nu pot fi modele:

a) unifactoriale

b) multifactoriale

c) liniare

d) neliniare

e) principale

Forma canonica (redusa) a modelului econometric se obtine

a) cand fiecare variabila explicata (endogena) este infatisata in functie de variabilele

explicative (exogene)

b) cand fiecare variabila explicativa (exogena) este infatisata in functie de variabilele

explicate (endogene)

c) cand una dintre variabilele endogene este infatisata in functie de variabilele exogene

d) cand nici o variabila endogena nu este infatisata in functie de variabilele explicative

e) cand nici o variabila exogena nu este infatisata in functie de variabilele explicative

Modelul econometric dinamic este caracterizat de variabilitate la:

a) lungime

b) inaltime

c) timp

d) forma

e) volum

Restrictiile directe sunt considerate restrictii:

a) functionale

b) marginite

c) de frontiera

d) care limiteaza variabilele la diferite (forme)

e) de nenegativitate

97. Modelele econometrice dinamice se regasesc in clasa celor

a) unifactoriale

b) multifactoiale

c) statice

d) nedefinite

e) infinite

98. Diferenta intre valoarea unei marimi sau variabile la un moment dat si valoarea centrala , de regula media aritmetica este:

a) dispersia

b) media geometrica

c) media armonica

d) abaterea medie absoluta

e) abaterea medie patratica

Abaterea medie absoluta, cand diferitelor relatii li se acorda o pondere este data de relatia:

ANS: b

Abaterea medie patratica se mai numeste:

a) ecart tip

b) dispersie

c) abatere medie absoluta

d) abatere medie absoluta ponderata

e) medie aritmetica

Modelul economic:

1) are ca si caracteristica generala, comuna faptul ca se refera la determinarea comportamentului variabilelor economice pentru explicitarea existentei (manifestarii) cumulate a relatiilor economice

2) admite simplificaride reprezentare, insa concentrarea sa reprezentativa se regaseste pe trasaturile esentiale, fundamentale ale procesuluieconomic

3) confera explicatii ale procesului economic, pe baza carora este posibila predictia si controlul evolutiilor viitoar

4) este formulat cu scop explicativ, in raport cu multimea relatiilor ce conduc spre obiective

5) nu explica structura procesului sau fenomenului economic

Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici ale modelului economic:

a) 1,2,3,4

b) 1,2,3,5

c) 2,3,4,5

d) 1,2,4,5

e) 1,3,4,5

Anticipatiile adaptive ale modelelor econometrice duc la:

a) utilzarea unui numar redus de variabile

b) corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedente

c) prelungirea variabilelor prezente, curente

d) formularea de previziuni nave

e) o imprastiere statistica

Anticipatiile extrapolative duc la:

a) utilzarea unui numar redus de variabile

b) corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedente

c) prelungirea variabilelor prezente, curente

d) formularea de previziuni nave

e) o imprastiere statistica

Intr-o relatie econometrica, previziunea ajustata (corectata) este:

a) idenica cu previzinea bruta

b) inferioara previziunii brute

c) superioara previziunii brute

d) endogena previziunii brute

e) exogena previziunii brute

In analiza modelelor econometrice se pot idetifica erori de estimare care se datoreaza:

a) evaluarii variabilelor endogene

b) simularii

c) modelarii

d) extrapolarii

e) probabilitatii

La un model:

a) proprietatile esentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea

modelistica

b) proprietatile neesentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea modelistica

c) se utilizeaza un numar cat mai mare de variabile

d) reprezentarea datelor de intrare este mai complexa decat realitatea

e) sunt necesare variabile intr-un numar extreme de ridicat

Modelele sunt reprezentari ale:

a) datelor de iesire

b) mediilor aritmetice

c) abaterii standard

d) realitatii

e) dispersiei

In cadrul unui sistem, interactiunea se conduce dupa principii stiintifice care ordoneaza si face ca ansamblul, in general, sa aiba tendinta:

a) echilibrarii permanente a activitatii lui

b) interpretarii fenomenului econometric

c) verificarii teoriei economice

d) cunoasterii sale, in concordanta cu legitatile generale

e) optimizarii permanente a activitatii lui

109. " Un grup, un complet, un ansamblu de elemente naturale si artificiale care genereaza scopuri comune" este definitia:

a) raportului cauza-efect

b) unei variabile endogene

c) unei variabile exogene

d) unui sistem

e) unui fenomen economic

Conexiunile, componente ale sistemului econometric pot fi:

1) interne, dintre elementele sistemului

2) externe, legaturi cu alte sisteme

3) erori de masurare

4) erori sistematice sau aleatoare

Care din combinatiile de mai jos, reprezina tipuri de conexiuni specifice sistemului:

a) 1,3

b) 1,4

c) 1,2

d) 2,3

e) 3,4

111. Sistemele, in realitate, nu exista, ele se construiesc in scopul:

a) complicarii

b) cunoasterii

c) estimarii

d) corelarii

e) justificarii

Structura unui sistem econometric este:

a) o ordine relativ stabila, calitativ determinata a conexiunilor dintre elementele sistemului

b) multimea de valori pe care le au variabilele exogene

c) multimea de valori pe care le au variabilele endogene

d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

e) data de faptul ca orice sistem are o intrare si o iesire

Starea sistemului econometric este definita de :

a) o ordine relativ stabila

b) multimea de valori pe care le au variabilele ce caracterizeaza conexiunile la un moment dat

c) faptul ca orice sistem are o intrare, o iesire si o functie

d) o trecere de la o stare la alta

e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

Repertoarul unui sistem econometric reprezinta:

a) o ordine relativ stabila

b) multimea de valori pe care le au variabilele endogene

c) multimea de valori pe care le au variabilele exogene

d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric intr-o perioada

e) multimea momentelor carora le corespunde cate o stare econometrica

Adaptabilitatea unui sistem econometric este:

a) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric

b) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata

c) capacitatea sistemului de a perfectiona structura

d) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbator

e) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii

Calendarul unui sistem econometric reprezinta:

a) trecerea de la o stare la alta

b) rezultatu oricarei transformari

c) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului

d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

e) multimea momentelor carora le corespunde cate o stare econometrica in (0-T)

In raport cu mediul sistemul econometric poate avea

1) o intrare

2) o iesire

3) o comportare

4) o infinitate de variabile

5) o functie

Care din combinatiile urmatoare sunt componente ale sistemului econometric, in raport cu mediul:

a) 1,2,3,4

b) 1,2,3,5

c) 2,3,4,5

d) 1,2,4,5

e) 1,3,4,5

Faptul ca sistemele econometrice sunt intotdeauna deschise inseamna ca:

a) nu pot functiona decat in universul ce le inconjoara

b) sunt independente de mediul exterior

c) sunt relativ independente de mediul exterior

d) are capacitatea de a receptiona informatii exterioare

e) are o structura bine definita

Intrarea unui sistem econometrica este definita ca:

a) capacitatea de a receptiona informatii exterioare, sau orice actiune informationala din exterior asupra sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemului

b) capacitatea de a receptiona informatii interioare, sau orice actiune informationala

din exterior asupra sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza

asupra sistemului

c) o multime de valori pe care le iau variabilele sistemului

d) structura sistmului

e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

Pentru a analiza un fenom economic ca sistem acesta trebuie sa realizeze unele din

urmatoarele:

1) sa fie separat de alte fenomene

2) sa fie individualizat ca un lucru independent (relativ)

3) sa fie inchis

4) sa fie definit riguros

5) sa fie definit univoc

Care din combinatiile de mai jos reprezinta elemente ce fac ca un fenomen economic sa

poata fi analizat ca un sistem:

a) 1,2,3,4

b) 1,3,4,5

c) 1,2,3,5

d) 2,3,4,5

e) 1,2,4,5

Iesirea unui sistem econometric este:

a) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului

b) capacitatea de a recptiona informatii exterioare

c) un grup de elemente identificabile prin care informatiile ies din sistem

d) trecerea de la o stare la alta

e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

Valoarea de comanda a unui sistem econometric este:

a) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii

b) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in ansamblu, superior organizat in conditiile unui mediu ce produce perturbatii

c) stabilitatea sistemelor econometrice

d) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului

e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

Stabilitatea unui sistem econometric inseamna:

a) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii

b) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in ansamblu, superior organizat in conditiile unui mediu ce produce perturbatii

c) stabilitatea sistemelor econometrice

d) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului

e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

Sistemul econometric adaptiv functioneaza dupa principiul:

a) dualismului

b) invariantei

c) asimetriei

d) simetriei

e) independentei relative a iesirii, in raport cu intrarea

Autonomia sistemelor econometrice este:

a) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare

b) capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrarii

c) insusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbata

d) capacitatea sistemului de a-si perfectiona structura

e) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric

Autoorganizarea sistemului econometric este:

a) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare

b) capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrarii

c) insusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbata

d) capacitatea sistemului de a-si perfectiona structura

e) un proces de adaptare la perturbatii externe pe calea diversificarii structurii, cu scopul de pastrare a stabilitatii, de a nu oscila, de a nu se distruge

Structura sistemelor econometrice:

a) este statica

b) nu este statica

c) este simetrica

d) nu este asimetrica

e) nu este descriptiva

In managementul economic controlul este denumit:

a) structura

b) echilibru

c) feed - back

d) stabilitate

e) adaptabilitate

Timpul mort al unui sistem econometric este:

a) intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta la iesire, traversand intregul ansamblu

b) intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta

la intrare, traversand intregul ansamblu

c) intervalul dintre disparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta

la iesire, traversand intregul ansamblu

d) intervalul dintre disparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta

la intrare, traversand intrgul ansamblu

e) intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta

la intrare

Timpul de reglare efectiva a unui sistem este:

a) perioada de la aparitia perturbatiei pana cand informatia ajunge la dispozitivul de comanda, plus timpul pentru stocare-prelucrarea informatiilor la dispozitivul de comanda si transmiterea comenzii pana la efector

b) intervalul dintre aparitia peturbatiei la intrare si pana cand acesta se reflecta la iesire

c) intervalul dintre aparitia peturbatiei la iesire si pana cand acesta se reflecta la intrare

d) durata reglarii inverse

e) durata autoreglarii

Daca timpul de transfer sau de reglare efectiva a unui sistem econometric este mai scurt decat timpul mort:

a) perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul sisa-si realizeze efectul, rezultatul ramanand stabil

b) perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul sisa-si realizeze efectul, rezultatul ramanand instabil

c) perturbatia nu influenteaza functionarea sistemului

d) perturbatia nu influenteaza structura sistemului

e) durata autoreglarii creste

La perturbatii foarte puternice:

a) sistemul econometric devine mai organizat

b) dispozitivul de reglaj se blocheaza si departeaza iesirea de valoarea de comanda, iar sistemul econometric se dezorganizeaza

c) timpul de transfer este mai scurt

d) capacitatea de sarcina a disozitivului de reglaj scade

e) capacitatea de sarcina a disozitivului de reglaj creste

La perturbatii foarte puternice ale sistemului econometric:

a) timpul de transfer este mai scazut

b) timpul de transfer este mai ridicat

c) timpul mort este mai scazut

d) timpul mort este mai ridicat

e) apare necesitatea interventiei din afara sistemului pentru reorganizarea si pentru deblocarea sistemului de reglaj

Autoorganizarea este:

a) actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoare

b) actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatii

c) mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrarii

d) sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric in asamblu

e) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbator

Autoreglarea este:

a) actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoare

b) actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatii

c) mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrarii

d) sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric in asamblu

e) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbator

O organizatie, respectiv un fenomen economic se manifesta ca sistem econometric

suprastabil atunci cind functioneaza:

a) independent

b) intr-un mediu cu perturbatii

c) ca sistem de autoreglare si autoorganizare

d) dezorganizat

e) independent

Functia externa a sistemului econometric este data de:

a) autoreglaje

b) autoorganizare

c) autocontrol

d) mentionerea conexiunilor cu alte sisteme

e) comportarea interna

Functia interna a sistemului econometric este:

a) data de mentinerea conexiunii cu alte sisteme

b) prezenta in situatii empirica

c) eneraa de ust de modele alternative

d) data de capacitatea de autoreglare si autoorganizare

e) o expresie a comportarii interne, pentru adaptarea si perfectionarea propriei structuri

Functia cu rol instrumental sau scop a unui sistem econometric:

a) se exprima prin finalitatea sistemului sau subsistemului (apare ca realizare a valorii de comanda)

b) este intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta

la iesire

c) are loc in paralel cu procesul de de traversare a perturbatiei prin ansamblu

d) inseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii

e) reprezinta stabilitatea unui sistem econometric

Initiativa unui sistem este:

a) caracteristica sistemului de a mentine conexiunile cu alte sisteme

b) calitatea de a se comporta, in sensul de a gasi un drum nou, de a inventa

c) inseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii

d) este insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata

e) este sarcina pe care o are de realizat sistemul ecoometric in andsamblu

141. Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice

hipercomplexe:

a) caracterul aleatoriu

b) caracterul deschis

c) timpul mort

d) feed-back-ul

e) tendinta de optimizare

Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice

hipercomplexe

a) tendinta de optimizare

b) caracterul aleatoriu

c) stabilitatea dinamica

d) principiul invariantei

e) caracterul complex

Caracterul aleator al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta in:

a) schimbarea conexiunilor interne si externe in timp

b) adaptarea structurii la cerinte

c) aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul

d) capacitatea de crestere si de creatie

e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

Caracterul dinamic al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta in:

a) schimbarea conexiunilor interne si externe in timp, pentru adaptare si stabilitate, prin perfectionarea parametrilor, a structurii si a programului general de comportare

b) adaptarea structurii la cerinte

c) aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul

d) capacitatea de crestere si de creatie

e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

Caracterul deschis al sistemului consta in:

a) aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul

b) adaptarea structurii la cerinte

c) aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul

d) capacitatea de crestere si de creatie

e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

Tendinta de optimizare a sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe:

a) este data de caracterul proiectiv, de capacitatea de crestere si de creatie

b) consta in adaptarea structurii la cerinte

c) consta in aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul

d) consta in capacitatea de crestere si de creatie

e) consta in aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

Caracterul complex al sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe:

a) rezula din faptul ca are el putin o componenta care este la randul ei sistem

b) consta in adaptarea structurii la cerinte

c) consta in aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul

d) consta in capacitatea de crestere si de creatie

e) consta in aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului

Care din urmatoarele nu este caracteristica a sistemelor econometrice dinamice,

hipercomplexe

a) caracterul descis

b) principiul dualismului

c) tendinta de optimizare

d) caracterul complex

e) caracterul aleatoriu

Care din urmatoarele nu pot fi privite ca subsisteme ale firmei:

a) sectiile

b) serviciile

c) comportarea

d) atelierele

e) locurile de munca

Omul este:

a) un sistem complex

b) un fenomen economic

c) un instrument al telecomunicarii moderne

d) un element de intrare in Noua Economie

e) un proces economic

Relatiile materiale intre elementele sistemului econometric:

a) il reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materiala

b) sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproductei

c) reprezinta transformarea intrarilor in iesiri

d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de intrebuintare

e) au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme

Relatiile valorice intre elementule sistemului econometric:

a) il reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materiala

b) sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproductei

c) reprezinta transformarea intrarilor in iesiri

d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de

intrebuintare

e) au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme

Relatiile de proprietate intre elementele sistemului econometrc:

a) il reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materiala

b) sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproductei

c) reprezinta transformarea intrarilor in iesiri

d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de

intrebuintare

e) au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme

Scopul relatiilor materiale dintr-o firma :

a) consta in imbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometric

b) consta in reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materiala

c) este acela al crearii unui produs al muncii care sa aiba o anumita valoare de intrebuintare

d) il reprezinta autoreglarea

e) il reprezinta autoorganizarea

Scopul productiei privita ca sistem de relatii valorice dintr-o firma:

a) consta in imbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometric

b) consta in reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materiala

c) este crearea de valoare noua

d) il reprezinta autoreglarea

e) il reprezinta autoorganizarea

Sistemul relatiilor valorice dintr-o firma:

a) consta in imbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometric

b) consta in reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materiala

c) exprima formarea, cresterea simscarea valorii

d) il reprezinta autoreglarea

e) il reprezinta autoorganizarea

Firma este caracterizata prin intrarile reprezentate de:

a) relatiile cu alte oganizatii furnizoare

b) relatiile cu unitatile beneficiare

c) relatiile de feed-back

d) relatiile de proprietate

e) sectii, servicii, ateliere si locuri de munca

Firma este caracterizata prin iesirile reprezentate de:

a) relatiile cu alte oganizatii furnizoare

b) relatiile cu unitatile beneficiare

c) relatiile de feed-back

d) relatiile de proprietate

e) sectii, servicii, ateliere si locuri de munca

Care din urmatoarele nu concura la indeplinirea functiei specifice a firmei:

a) firma e dotata cu mijloacele economice necesare

b) firma e dotata cu mijloacele financiare necesare

c) firma are un statut de functionare

d) firma are o valoare de comanda stabilita prin planul propriu

e) firma este afectata de perturbatii

160 Analiza firmei ca sistem subordonat scopului conducerii evidentiaza trei subsisteme.

Care din subsistemele de mai jos nu fac parte din aceasta categorie:

a) subsistemul intrinsec

b) subsistemul condus

c) subsistemul conducator

d) subsistemul de legatura.

Prin subsistemul de legatura informational subsistemul conducator se leaga de:

a) om

b) subsistemele conduse

c) sistemul firma

d) subsistemul de decizie

e) sistemul econometric

Comportamentul general al firmei, urmarind realizarea functiei firmei, independent de relatiile multiple cu mediul exterior este:

a) inadecvat

b) insuficient

c) dezorganizat

d) orientat

e) suprastabil

Firma este cu adevarat eficienta doar atunci cand se manifesta in sistem:

a) inadecvat

b) insuficient

c) dezorganizat

d) orientat

e) suprastabil

Procesul propriu zis al unui sistem de productie este:

a) o secventa complexa de operatii, care depind ca naturasi ca numar de specificul intrarii

b) o succesiune de intrari

c) o succesiune de iesiri

d) un complex de conexiuni

e) dat de subsistemul conducator

Faptul ca sistemele trebuie sa se supuna legii optimalitatii inseamna ca:

a) realizarea obiectivelor sa se faca de catre sistemul conducator

b) realizarea obiectivului sa se faca pe calea cea mai avantajoasa din punct de vedere economic

c) firma trebuie privita ca un sistem

d) firma trebuie sa aiba legaturi cu mediul exterior

e) firma nu trebuie sa fie afectata de perturbatii

Multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor este constituita din:

a) multimea inicatorilor de rezultat

b) multimea stimulilor

c) totalitatea posibilitatilor ce stau la dispozitia decidentului pentru rezolvarea unei probleme de decizie

d) elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii deciziei

e) multimea transferurilor

Luarea unei decizii se face:

a) independent de criteriile de decizie

b) conform stimulilor

c) fara timpi morti

d) subordonat cerintei de autoreglare

e) subordonat cerintei de optimalitate

Stimulii sant:

a) acele elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii deciziei

b) variante econometrice de actiune dintre mai multe posibile

c) alternative rational posibile

d) reactiile cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor obiective

e) indicatori de rezultat

Optimizarea se infaptuieste totdeauna relativ la:

a) un stimul

b) o reactie

c) un indicator

d) un criteriu

e) o decizie

Criteriile de decizie pot fi de mai multe feluri:

1.simple

2. sistemice

3.complexe

4. supraunitare

Care din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de criterii de decizie:

a) 1,2

b) 2,3

c) 3,4

d) 1,3

e) 2,4

In cazul unui criteriu simplu de decizie:

a) se iau in considerare mai multi indicatori de rezultat

b) nu se considera multimea alternativelor rational posibile

c) se ia in considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel variabil

d) se ia in considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel constant

e) nu se ia in considerare conceptul de sistem econometric

Criteriul complex de decizie:

a) este constituit din multimea tuturor indicatorilor de rezultat

b) ia in considerare un singur indicator de rezultat

c) constituie o submultime a multimii indicatorilor de rezultat, care se ia in considerare la rezolvarea unor probleme de decizie

d) nu se ia in considerare la rezolvarea unor probleme de decizie

e) nu se ia in considerare multimea alternativelor rational posibile

In cazul criteriilor complexe de decizie se deosebesc mai multe variante:

1. se aleg valori limitative pentru toti indicatorii de rezultat, mai utin unul, in functie de care se optimizeaza max sau min

2. eliminarea acelor elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii

deciziei

3. se stabilesc relatii functionale intre doi sau mai multi indicatori si se combina intr-unul singur

4. se transforma indicatorii de rezultat in abateri de la valorile optime

Care din combinatiile de mai jos reprezinta variante in cazul criteriilor complexe de decizie:

a) 1,2,3

b) 2,3,4

c) 1,3,4

d) 1,2,4

e) 1,2,3,4

Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele precizate in continuare:

1) alegerea criteriului de decizie

2) alegerea stimulilor

3) alegerea alternativelor de actiune

4) alegerea reactiilor

Care din combinatiile de mai jos elemente pe care se bazeaza luarea deciziei:

a) 1,2

b) 3,4

c) 2,3

d) 1,3

e) 1,4

Caile de utilizare a unui criteriu de complex de decizie, se numara printre urmatoarele:

1) identificarea unei relatii matematice intre mai multi indicatori de rezultat

2) limitarea valorilor pe care le pot lua o parte din indicatorii de rezultat si maximizarea(minimizarea) dupaun alt indicator considerat de prima importanta (optimizarea cu restrictii)

3) ponderarea rezultatelor prin grade de importanta sau utilitate

4) alegerea intre procese de productie continue sau discontinue

Care din combinatiile de mai jos reprezinta cai de utilizare a unui criteriu complex de decizie:

a) 1,2,3

b) 1,2,4

c) 1,3,4

d) 2,3,4

e) 1,2,3,4

Caracteristicile proceselor si fenomenelor economice se regasesc printre urmatoarele:

1) se deruleaza dupa legi proprii

2) sunt repetabile

3) sunt relativ stabile

4) sunt nealeatoare

5) sunt normate

Care din combinatiile de mai jos sunt caracteristici ale proceselor si fenomenelor economice:

a) 1,2,3,5

b) 1,2,3,4

c) 2,3,4,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,4,5

In modelul econometric de forma:

Y= f(X) + u

Y reprezinta:

a) factorii de influenta

b) perturbatia

c) variabilele rezultante

d) productivitatea muncii

e) forta de munca

In modelul econometric de forma:

Y= f(X) + u

X reprezinta

a) factorii de influenta

b) perturbatia

c) variabilele rezultante

d) productivitatea muncii

e) forta de munca

Intr-un model econometric:

a) se regaseste cel putin o variabila aleatoare

b) intrarile dunt exprimate in functie de iesiri

c) trebuie precizata intotdeauna eficienta fondurilor fixe

d) rzultatele sunt ponderate prin grade de importanta

e) se optimizeaza rezultatele

Erorile grosolane in econometrie constau in:

a) aparitia acestora in acelasi sens fata de valoarea medie

b) faptul ca nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si sens

c) autoreglare prin circuitul feed-ack

d) depasirea accentuata a limitelor admisibile

e) necesitatea existentei unui timp de stocare

181. Modalitatea de solutionare a erorilor accidentale, intamplatoare din econometrie consta in faptul ca:

a) se retine valoarea cea mai probabila a marimii

b) se calculeaza media aritmetica a erorilor

c) se calculeaza eroarea medie aritmetica a marimilor

d) se identifica erori absolute

e) se scade eroarea medie

Modalitatea de solutionare a erorilor sistematice in econometrie consta in faptul ca:

a) se retine valoarea cea mai probabila a marimii

b) se calculeaza media aritmetica a marimii

c) se calculeaza media aritmetica a erorii

d) se elimina toate variabilele aleatorii

e) se repeta operatia de masurare si corectie

Media aritmetica a unui sir suficint de mare de masuratori, de precizie egala, in contextul in care numarul de masuratori este cat mai mare tinde catre:

a) valoarea reala

b) eroarea medie aritmetica

c) eliminarea variabilei aleatorii

d) eroarea de identificare

e) neglijarea factorului L

Eroarea medie aritmetica ete data de:

a) corectia erorilor sistematice

b) diferenta dintre media aritmetica a marimii masurate si valoarea reala, adevarata,necunoscuta

c) fluctuatiile parametrilor K

d) legerea neadecvata a functiilor matematice

e) introducerea variabilelor aleatoare

La un numar mare de masuratori:

a) cresc erorile intamplatoare

b) apar erori sistematice

c) erorile intamlatoare se compenseaza, suma lor tinzand catre 0

d) apar erori absolute

e) dispar erorilor absolute

Abaterile absolute sunt:

a) valorile absolute ale erorilor

b) valorile medii ale erorilor

c) erorile medii aritmetice

d) erori grosolane

e) erori sistematice

Intre eroarea probabila( ) si eroarea medie patratica( ) se stabileste relatia:

a)

b

c)

d)

e)

ANS: c

Precizia este:

a) posibilitatea sa nu existe erori

b) posibilitatea ca erorile sa fie mici

c) posibilitatea sa existe erori de analogie

d) posibilitatea cu care valoarea determinata devine egala cu valoarea reala a marimii

respective

e) posibilitatea de a interpreta corect rezultatelor

Functia din modelul econometric trebuie sa satisfaca unele din conditiile generale de mai jos:

1) sa fie intotdeauna pozitiva si sa aiba interval limitat de variatie

2) sa fie unic si reprezentativ determinata in orice punct a fenomenului, procesului sau obiectului economic

3) sa fie, in general, discontinua cu valori zero sau maxime si minime

4) sa nu aiba erori analogice

Care din combinatiile de mai jos reprezinta conditii generale pe care trebuie sa le

indeplineasca functia in modelul econometric:

a) 1,2,4

b) 2,3,4

c) 1,3,4

d) 1,2,3

e) 1,2,3,4

Erorile reale econometrice:

a) sunt diferentele cu semnele algebrice dintre rezultatele masuratorilor de aceeasi precizie si valoarea adevarata amarimii masurate

b) se datoreaza luarii in considerare a variabilelor aleatorii

c) sunt date de media erorilor absolute

d) provin din mediul extern al firmei

e) nu se ia in calcul

Corelatia intre doua variabile este slaba, scazuta cand coeficientul de corelatie:

a) 1

b) -1

c) 0

d)

e) -

Corelatia intre doua variabile este stransa, puternica cand coeficientul de corelatie:

a) 1 sau -1

b) 0

c) 1

d) 1

e)

Corelatia dintre diferite marimi variabile aleatoare se pot incadra in unele din categoriile:

1) analitice

2) pozitive

3) stochastice

4) descriptive

Care din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de corelatii intre marimi variabile

aleatorii:

a) 1,2

b) 1,3

c) 1,4

d) 2,3

e) 1,3

Descrierea grafica a corelatiilor :

a) este preferabila descrierii analitice

b) este mai expeditiva in comparatie cu descrierea analitica

c) nu este recomandabila

d) se preteaza cand punctele de corelatie sunt situate dupa o dreapta

e) se preteaza cand punctele de corelatie sunt situate sub forma unei elipse alungite

Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa legea nomala, corelatia este exprimata prin:

a) rapoarte de corelatie

b) indici de corelatie

c) parametrii de corelatie

d) coeficientul de corelatie

e) variabile de corelatie

Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa alte tipuri de repartitii decat dupa

legea normala, corelatia este exprimata prin:

a) rapoarte de corelatie

b) indici de corelatie

c) parametrii de corelatie

d) coeficientul de corelatie

e) variabile de corelatie

Metoda celor mai mici patrate a fost elaorata de:

a) Gauss si Legendre

b) Laplace

c) Newton

d) Pareto

e) Laplace

In cazul metodei celor mai mici patrate:

a) patratele valorilor experimentale trebuie sa fie 0

b) suma patraelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie minima

c) patratele valorilor teoretice trebuie sa fie 0

d) patratele tuturor diferentelor dintre valoril experimentale si cele teoretice trebuie sa

fie 100

e) suma patratelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa

fie maxima

Daca intre caracteristicile y, corelatia este liniara atunci cand functia de regresie are forma:

a) y =

b) y =

c) y =

d) y =

e) y =

ANS: a

Coeficientii de regresie, asimilati cu notatiile arata:

a) ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza fiecare caracteristica factoriala

b) ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza ansamblul caracteristicilor factoriale

c) ponderea cu care caracteristica factoriala afecteaza fiecare caracteristica rezultativa

d) ponderea caracteristicii rezultative

e) ponderea caracteristicilor fatoriale