ECONOMIA JAPONIEI (Criza economica)

REFERAT

ECONOMIA JAPONIEI

Capitolul I

- Introducere;

- Date generale;

Capitolul II

- Economia Japoniei de-a lungul timpului ;

Capitolul III

- Criza economica din anul curent.

CAPITOLUL I

Introducere

Japonia este o tara din Asia de Est, situata pe un lant de insule aflate intre Oceanul Pacific si Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeana. Japonia este stat membru ONU si un membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, si-a castigat si statutul de membru permanent al 'G8 Nations' (Grupul celor Opt Natiuni). Capitala si cel mai mare oras din Japonia este Tokio. Limba oficiala este japoneza. Japonia consta din peste 3000 de insule mici si patru insule principale.

Japonia este a doua mare economie a lumii, dupa SUA, ca marime a PIB nominal (circa 4,4 trilioane dolari SUA) si a treia economie a lumii, dupa SUA si China, ca marime a PIB calculat conform paritatii puterii de cumparare.

Agricultura asigura 3/4 din necesitatile populatiei in produse alimentare. Agricultura japoneza dispune de putine terenuri arabile, care insa sunt lucrate cu multa grija. Ramura principala este cultura plantelor. Principala cultura este orezul, care se cultiva in micile campii litorale, irigate, precum si pe pantele muntilor. Datorita selectiei, chimizarii si muncii insistente a taranului japonez, se obtin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahar, tutunul, ceaiul, graul, cartoful, sfecla de zahar, soia si deverse legume. Este foarte raspandit dudul, ale carui frunze sunt folosite la cresterea viermilor de matase. Japonia de rand cu China, este principalul producator de matase naturala. In ultimii ani se inregistreaza o crestere substantiala a suprafetelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperata, si citrusi. In sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine si porcine. O indeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat in baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un numar impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocupa locul 3 in productia mondiala de peste dupa China si Peru. Transporturile rutiere sunt foarte dezvoltate, legatura dintre cele 4 insule se realizeaza prin tunele submarine (cel mai mare tunel are 54 km lungime) iar cele mai dezvoltate companii aeriene din Asia se regasesc aici.

Date generale

* Industria constructoare de masini: autoturisme, nave maritime - Locul 1 pe Glob

* Industria Siderurgica: Locul 1 pe Glob;

* Industrie chimica: ciment, textila;

* Agricultura : cultura plantelor : orez , trestie , ceai , legume, pomi fructiferi;

* Sericicultura: cresterea viermilor de matase;

* Pescuitul: Locul 3 pe glob;

Moneda - Yen japonez (JPY)

An fiscal - 1 aprilie - 31 martie

Organizatii comerciale - CEAP, OMC si OCDE

Statistici

PIB (PPC)     - $4.22 trilioane (est. 2006)

Clasament dupa PIB - locul 3 dupa volum, locul 16 per capital

Rata cresterii PIB     - 2.8% (est. 2006)

PIB per capital (PIB real) - $38,500 (est. 2006)

PIB dupa sector - agricultura: (1.6%) industrie: (25.3%) servicii: (73.1%) (est. 2006)

Inflatia - 0.3% (est. 2006)

Populatia sub pragul de saracie - 13.5% (dupa impozitare si transferuri)

Forta de munca - 66.44 milioane (est. 2006)

Forta de munca dupa ocupatie - agricultura (4.6%), industrie (27.8%), servicii (67.7%) (2004)

Somaj - 4.1% (est. 2006)

Ramuri principale - autovehicule industriale si echipament de transport, electronica, chimice, otel, masini si instrumente, industrie alimentara, metale neferoase

Parteneri comerciali

Export - $590.3 miliarde FOB (est. 2006)

Partenerii principali - S.U.A. 22.9%, China 13.4%, Coreea de Sud 7.8%, Taiwan 7.3%, Hong Kong 6.1% (2005)

Import - $524.1 miliarde FOB (est. 2006)

Partenerii principali - China 21%, S.U.A. 12.7%, Arabia Saudita 5.5%, Emiratele Arabe Unite 4.9%, Australia 4.7%, Coreea de Sud 4.7%, Indonezia 4% (2005)

Finante publice

Datoria publica - 176.2% din PIB, inclusiv datoria interna. (2006)

Datoria externa - $1.547 trilioane (30 iunie 2006)

Venituri - $1.411 trilioane (2006)

Cheltuieli - $1.639 trilioane, inclusiv cheltuieli capitale (doar lucrari publice) de circa $71 miliarde (est. 2006)

Asistenta economica - $9.7 miliarde ODA (februarie 2007)

CAPITOLUL II

Economia Japoniei de-a lungul timpului

Conform legendelor si documentelor japoneze, Tara Soarelui Rasare are o istorie de aproximativ doua milenii si jumatate. Pe la mijlocul sec al VI-lea e.n. incepe sa se exercite influenta chineza asupra Japoniei, atat in organizarea statului si a societatii, cat si in domeniul artelor si modului de viata. Specialistii japonezi sustin ca istoria culturala propriu-zisa a Japoniei a inceput odata cu preluarea valorilor spirituale din China, -filozofia budista, diverse arte si motive artistice -, pe care japonezii le-au adaptat, impregnandu-le cu spiritul local si dandu-le stralucire de-a lungul secolelor. Istoria moderna a Japoniei incepe cu epoca Meiji (1867-1921), cand are loc restaurarea puterii imperiale. Orasul Edo primeste numele de Tokyo si devine capitala statului. Are loc o puternica dezvoltare a economiei, o perioada de modernizare, depasind rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist dezvoltat, care, pe plan extern, promoveaza o politica expansionista, ce marcheaza trecerea la imperialism. Japonia poarta razboaie cu China (1894-1895) si cu Rusia tarista (1904-1905). Dupa instituirea protectoratului asupra Coreei (1905), Japonia o anexeaza in 1910. In Primul Razboi Mondial (1914-1918) Japonia participa alaturi de puterile Antantei ca la 11 ani dupa, sa fie puternic afectata de criza economica mondiala intre anii 1929-1933. Aceasta afectare se explica prin nivelul economic scazut al Japoniei in comparatie cu alte puteri imperialiste, slabirea economica ca urmare a cutremurului de pamant din 1923 si criza financiara din 1927, precum si patrunderea ei in industrie si agricultura. Gospodariile satesti in Japonia jucau un rol important, spre deosebire de alte tari capitaliste. Cu o amploare deosebita, criza s-a rasfrant asupra sericiculturii, ramura cu care se ocupau aproximativ jumatate din tarani. Produsele finite erau exportate, in mare masura, in S.U.A., dar in rezultatul crizei din America exportul s-a redus mult si preturile au scazut catastrofal. Numarul gospodariilor satesti, care se ocupau cu sericicultura, ca un mestesug auxiliar, s-a redus evident.

Micsorarea pietii interne concomitent cu reducerea exportului, a dus la stocarea de mari rezerve de marfuri, la scaderea productiei, mai ales in cea metalurgica, a bumbacului, a hartiei etc. Afirmand ca muncitorii sunt vinovati de crearea acestei situatii, capitalistii au inceput sa-i concedieze si le-au micsorat salariile. Somajul a atins cote nemaipomenite - 3 milioane de oameni. S-a intensificat concentrarea productiei si centralizarea capitalului, ceea ce a dus la disparitia burgheziei mici si mijlocii. Situatia critica in care se aflau masele muncitoare din orase si sate a dus la o intensificare brusca a luptelor de clasa.. Aceasta perioada este specifica si prin faptul ca muncitorii erau impotriva conflictelor armate, cerand autoritatilor sa renunte la actiunile de razboi. Miscarea antirazboinica a muncitorilor si intelectualilor oraseni a inceput sa creasca. S-a intetit si lupta de clase in sate, ca urmare a cresterii impozitelor. Taranii cereau micsorarea impozitelor pentru arenda, reducerea obligatiilor catre stat din partea arendasilor si hotarator, pledau impotriva alungarii arendasilor. Au fost cazuri de incendiere a proprietatii mosierilor, daramarea sediilor judecatoriei si a politiei. Criza economica si lupta crancena intre clase au provocat schimbari in politica si tactica lagarului de la conducere.

Tendinta principala a acestei politici consta in fascizarea regimului si dezlantuirea unui razboi. In acesti ani s-a consolidat propaganda fascista fiind fondate multe organizatii fasciste care au incercat sa acapareze puterea.

Principala directie a agresiunii si fascismului a fost oligarhia financiara, folosirea fortelor armate pentru realizarea scopurilor propuse. Pentru intarirea influentei, clica militarista se baza pe concernele noi aparute, care concurau cu grupurile oligarhice financiare de baza(Mitui, Mitubisi, Easuda, Sunitamo). Noile concerne erau investite de capital cu inclinare spre ramurile militare(metalurgia neferoaselor, constructia avioanelor, s.a.) si de aceea erau strans legati cu cercurile militariste si in special interesati de conjunctura de razboi. China de Nord - Est este privita de catre imperialistii japonezi ca principala baza de atac pentru agresiunea impotriva altor regiuni din China, cat si contra Uniunii Sovietice si Mongoliei. In aceste conditii, monopolistii japonezi erau convinsi, ca puterile imperialiste nu le vor incurca in realizarea agresiunii impotriva Chinei, si nu s-au inselat. In septembrie 1931, Japonia a inceput ocuparea provinciilor din Nord - Estul Chinei.

Conducerea Japoneza, elaborand un plan de razboi operativ impotriva U.R.S.S., tindea sa provoace o scanteie pentru inceperea actiunilor militare.

Mitingurile si conferintele impotriva razboaielor au avut loc in septembrie 1931 in mai multe regiuni ale tarii. Muncitorii cereau achitarea restantelor de salarii, primirea lor, dupa intoarcerea din armata, la locurile de munca precedente si in aceleasi conditii. Sub aceasta lozinca au avut loc o serie de greve, printre care si marea greva a muncitorilor din metropola Tokio. In 1931 Japonia ocupa Manciuria, iar in 1937 declanseaza razboiul pentru cucerirea Chinei. Insa aventura militarista a Japoniei, care a suferit pentru prima data in lume efectele dezastruoase ale exploziilor atomice la Hiroshima si Nagasaki, a avut ca deznodamant capitularea neconditionata la 2 septembrie . Energiile concentrate spre refacerea intregii tari si dezvoltarea sustinuta a economiei au permis Japoniei sa devina o putere economica de o importanta recunoscuta, cu o intensa viata culturala. O data cu trecerea timpului si cu dezvoltarea tehnologica, Japonia se axeaza pe robotica, domeniu in care este si in ziua de fata lider detasat.

CAPITOLUL III

Criza economica din anul curent

Datorita sistemului de imprumuturi din SUA, economia Americii a inceput sa dea gres, multe firme (in special banci) au dat faliment iar sub influenta acestui stat, economia mondiala a intrat in criza, intr-o stare de recesiune in care investitorii se tem sa investeasca, bursele scad incontinuu si cursul leu - euro are variatii uriase pe un ciclu de cateva zile (37.200 - 39.400). Nici Japonia nu a scapat de aceasta criza, cu toata cresterea financiara din ultimii ani.

Japonia incepe sa aiba probleme economice care demonstreaza ca probabil, criza curenta, nu va fi nici "usoara si nici de scurta durata. Inflatia continua sa-si faca simtita prezenta intr-un mod care nu este la fel de dezastruos ca dupa ani de deflatie (deflatia este un fenomen economic care reprezinta opusul inflatiei, caracterizat prin scaderea preturilor bunurilor si serviciilor), dar insa care inseamna ca scaderea presiunii pe salarii in timp ce economia incetineste, impinge consumul inapoi, exact ceea ce vedem in arile care abia au crescut in august, in termeni nominali (ajustati fara inflatie), si resimtiti in termeni reali. In acelasi timp, exporturile abia au crescut in timp ce randamentul industrial a scazut dramatic. Deloc surprinzator, corelat cu situatia actuala, indicele de incredere Tankan a atins cel mai scazut nivel din ultimii ani.

Inflatia pretului de consum in Japonia a crescut cu 2% in august pentru a doua luna consecutiv pe masura ce companiile japoneze transfera costurile legate de mancare si alte necesitati zilnice consumatorilor care sunt sub presiune crescanda la nivel salarial si la nivelul puterii de cumparare. Preturile de baza, ce exclud mancarea proaspata, au crescut cu 2,4% in august fata de perioada similara a anului trecut. Excluzand mancarea si energia, preturile au ramas neschimbate in august fata de anul trecut dupa ce au crescut cu 0,2% in iulie, deci este foarte probabil acum ca inflatia sa iasa din sistem pe masura ce preturile petrolului si a mancarii scad in continuare.

Rata somajului in Japonia a crescut la 4,2% in august, cea mai mare rata din ultimii 2 ani, gospodariile si-au redus cheltuielile anuntand consumatorii ca e putin probabil ca ele sa suporte economia schimbatoare. Asadar, conditiile de pe piata comerciala se inrautatesc.

Salariile reale din Japonia (ajustate de inflatie) au scazut in august pentru a cincia luna consecutiv si chiar si salariile nominale au scazut pentru prima oara in acest an sugerand ca gospodariile sunt mai degraba dispuse sa scada consumul decat sa-l creasca. Salariile lunare, incluzand bonusurile si orele suplimentare, au scazut cu 0,3% fata de anul trecut dupa o crestere de 0,3% in iulie, conform Ministrului Muncii.

Chiar si vanzarile de autovehicule au atins cel mai scazut nivel din ultimii 34 de ani in prima jumatate a anului fiscal. Vanzarile in cele 6 luni, pana in septembrie, au scazut cu 2,9%, pana la 1.54 milioane unitati, cel mai scazut nivel din 1974 pana in prezent.

De asemenea, Japonia, care este al 3-lea consumator mondial de petrol a avut de-a face cu cea mai mare scadere a cererii de petrol din 1953 pe fondul cresterii pretului la un nou record.

Problema recesiunii e grava iar nerezolvarea ei va duce la dezechilibre economice puternice.

Index salar real

   

Evolutia preturilor de vanzare

Rata somajului