ECONOMIA UE

ECONOMIA UE

Politica regionala a UE

Dispozitiile regionale se masoara cu urm.indicatori:

produsul intern brut (venit pe locuitor)

decalajele intre gradul de instruire si nivelul si structura ocuparii fortei de munca (ex.somaj in randul tinerilor,pensionari)

nivelul de productivitate a muncii si de competitivitatea sect.

disponibilitatea si accesibilitatea resurselor (mat.,umane,fin.)

densitatea si calitatea infrastructurii(cai ferate,aeroporturi)

ponderea sectoarelor aflate in declin industrial (masurarea sect.)

In domeniul regional, interventia organismelor comunitare se justifica:

ratiuni de eficienta (pt.ca repartizarea uniforma a sect.ec.pe regiuni permite o mai buna alocare a factorilor de productie)

ratiuni de echitate derivate din nevoia de repartizare echitabila a bunastarii intre regiuni si categorii sociale

Etape ale instituirii politicii regionale:

1. Tratatul de la Roma afirma preocuparea tarilor membre de a intari unitatea economiilor lor si de a asigura o dezvoltare armonioasa, reducand decalajele dintre regiuni si intarzierile din partea celor mai putin favorizate.

Tratatul prevedea crearea unui fond social european( FSE ) menit sa sprijine mai buna ocupare a fortei de munca si mobilitatea lucratorilor.

2. O politica regionala efectiva a fost lansata in perioada 1972-1975, dupa prima extindere a gruparii.

In 1975 a fost creat FEDER (Fondul European pt.Dezvoltare Economica Regionala) pt:

a sustine programele de dezvoltare regionala

pt.promovarea dezvoltarii infrastructurii in regiunile mai putin dezvoltate

3. Aderarea Greciei(1981), Spaniei si Portugaliei(1987) a condus la accentuarea disparitatilor (decalajelor) regionale si la dublarea populatiei aflata in zone mai putin dezvoltate.

4. In 1986 prin adoptarea Actului Unic Vest European (AUE), s-a recunoscut importanta politicii regionale in masura sa atenueze decalajele de dezvoltare

5. In anul 1988 a fost lansata o reforma a politicii regionale printr-o definire mai clara a obiectivelor, principiilor si instrumentelor de pol.regionala. De asemenea, s-a luat in considerare coordonarea activitatilor diferitelor fonduri structurale, cat si coordonarea acestora cu operatiunile Bancii Europene de Investitii (BEI).

Obiectivele politicii regionale, conform reformei din 1988:

1. Dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor ramase in urma (70% din fonduri sunt destinate acestui obiectiv) - toate cele 4 fonduri structurale
2. Reconversia regiunilor grav afectate de declinul industrial ( FEDER+FSE)
3. Combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor si promovarea egalitatii de sanse intre barbati si femei ( FSE )
4. Adaptarea fortei de munca la mutatiile industriale si la evolutia siste,elor de productie ( FSE )
5. a) adaptarea structurilor agricole, modernizarea si restructurarea pescuitului

( IFOP+FEOGA )

b) dezvoltarea zonelor rurale ( FEDER+FSE+FEOGA)

( A aparut dupa aderarea Suediei si Finlandei). Dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor, avand o densitate a populatiei foarte redusa (in jur de 8loc/km) -

( FEDER+FSE+FEOGA)

Fonduri structurale:

IFOP - Instrument Financiar pt.Orientarea in Domeniul Pescuitului

FEOGA - Fondul European de Orientare si Garantare Agricola

FSE - Fondul Social European

FEDER - Fondul European pt. Dezvoltare Economica Regionala

Politica regionala

In 1999 s-a trecut la o noua reforma :

ameliorarea efectelor instrumentelor structurale si concentrarea finant.pe un nr.mai mic de obiective

clarificarea responsabilitatilor si partajarea lor intre diferiti participanti. Se viza coparteneriatul

mentinerea nivelului bugetar al coeziunii economice si sociale

extinderea eforturilor privind coeziunea regionala in randul viitoarelor tari membre

Obiectivele politicii regionale s-au reformulat

promovarea, dezvoltarea si a ajustarilor structurale in regiunile intarziate din punct de vedere al dezvoltarii economice

sustinerea reconversiei ec.si soc. A regiunilor care se confrunta cu dificultati structurale

toate actiunile referitoare la dezvoltarea resurselor umane

Principalele politici regionale (dupa 1999)

a)      principiul programarii multianuale

b)      principiul subordonarii

c)      realizarea de parteneriate la diverse niveluri

d)      principiul aditionalitatii - caract.complementar al miscarii comunitare de sprijin

e)      principiul sincronizarii - masurile de pol.regionale trebuie sa se sincronizeze cu celelalte politici

f)        principiul concentrarii efectelor spre regiunile mai putin dezvoltate

Instrumente de politica regionala

1. Fonduri structurale ( FSE, FEDER, FEOGA, ISOP )
2. Instrumente de coeziune
3. Instrumente financiare gestionate de BEI
4. Initiativele Comisiei Europene

Pol.reg.se confrunta cu urmatoarele doua mari provocari :

a)      realizarea stadiului de UEM

b)      extinderea U.E.

UEM

Politica regionala trebuie sa reactioneze adecvat in cazul evolutiilor nefavorabile ce se pot produce in zona euro.

In cazul UEM singurele mecanisme de ajustare si de reducere a dezechilibrului regional pot fi urmat:

- stimulul mobilitatii fortei de munca

- modificarea politicii vamale

- transferurile fiscale

Extinderea UE provoaca politica regionala astfel:

a) s-a accentuat necesitatea redefinirii criteriilor de eligibilitate a proiectelor finantabile

b) a exacerbat problema sporirii fondurilor alocate

c) se vor accentua disparitatile regionale

d) se amplifica dezechilibrul intre contribuabilii acestor tari si nevoile de finantare

Pt tarile candidate s-au creat fonduri de aderare: ISPA, PHARE, SAPARD.

Asistenta pt tarile din Europa de E (candidate) include:

- fonduri de stabilizare

- sprijin pt redefinirea echulibrului balantei de plati

- asistenta pt gestiunea datoriilor externe

- fonduri pt asigurarea accesului la piete

- surse de natura fianciara privata pt o imagine neconventionala

- asistenta tehnica si ajutor umanitar

Programul PHARE

A fost lansat la inceputul 1989, in 1996 cuprindea 13 beneficiari. Se adreseaza dezvoltarii economice pe termen lung si institutiilor necesare procesului de aderare.

Este coordonat de directoratul general ptr extindere cu ajutorul unui comitet de gestiune al programului.

Gestiunea fondurilor revine comisiei care isi descentralizeaza responsabilitatile catre un reprezentant a sau prezent in fiecare tara beneficiara.

Lansarea si gestionarea programului sunt asigurate de unitati compuse din functionarii din ministerele competente care pun in practica si urmaresc proiectele.Dupa ce se colecteaza toate intentionalitatile intre tara beneficiara si comisie au loc negocieri care conduc la programul nat PHARE si programele multianuale si orizontale.

In prezent programul se concentraza in Rom asupra urmat directii:

-dezvoltarea regiunilor

-modernizarea institutionala

-sprijinirea investitiilor pt implimentarea aquis-ului comunitar.

I)Prima etapa-Demind driven

II)A doua etapa - Accesion driven

O buna parte din programul PHARE s-a orientat spre problemele transfrontaliere legate in principal de infrastructura si mediu cu dimensiune transfrontaliera.

Cele mai importante programe transfrontaliere sunt:

1)ECO

2) schema fondurilor pt proiectele mici

3) programul de cooperare transfrontaliera pt tarile balcanice

4)CREDO

5)INTERREG

Noile prioritati PHARE

1)Principala provocare de filozofie a programului a vizat adoptarea sa la procesul de aderare

2) A crescut marimea proiectelor finantabile

3) Din 2000 prin lansarea ISPA si SAPARD, PHARE se concentreaza pe coeziunea ec- sociala

4) Din 2002 s-a trecut de la controlul Exante la controlul Expost

5) Dezvoltarea institutiilor ramane o prioritate a programului alocandu-i-se peste 30 % din fonduri; celelalte 70 % sunt destinate pt investitii de mare anvergura, investitii in norma ale UE, dezvoltarea regiunilor si sprijinirea IMM

Stabilirea finantatorilor

a) implementarea

b)programarea : au loc runde de discutii intre guvernul nat si directoratul gen de extindere. La baza cestor tratative se afla: -parteneriatul pt aderare;programul national (PNB); foaia de parcurs;

Se are in vedere suma propusa de comisie si aprobata de codecizie (parlament si consiliul ministrilor)

Urmeaza consultarea pt a se stabili lista proiectelor care se finanteaza din bugetul fiecarui an. Dupa stabilirea listelor se elaboreaza propunerea finala. Aceasta lista este supusa aprobarii comitetului de management al programului PHARE. Dupa ce acest comitet a aprobat o opinie favorabila C.E. emite decizia de finantare si se semneaza ??????? de finantare.

b) In leg cu implementarea -PHARE este implementat, descentralizat.

Potentialii contractanti se vor orienta care autoritatile de implementare si catre cele 4 agentii de implementare.

Monitorizarea se face de catre comisia UE

Actorii cheie sunt:

-Fondul national

-Oficiul de plati si contextare PHARE

-Coordonatorul national al existentei (NAC)

-Comitetul mixt de monitorizare (NAO,NAC, resp C.E)

B.Programul SAPARD ( Programul Special de preaderare pt.agricultura si dezvoltare rurala)

obiectiv prioritar al UE

urmareste 2 obiective majore:

g)            sa contribuie la aplicarea acquis-ului comunitar in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale

h)            sa faciliteze rezolvarea problemelor particulare(specifice) ale agriculturii din aceste tari

Pot solicita finantare producatorii agricoli privati, asociatiile de producatori, IMM-urile, autoritatile locale si ONG (Organisme non-guvernamentale).

Bugetul total alocat acestui program a fost in jur de 540 mil Euro/an, in medie, in perioada 2000-2006.

Alocarea fondurilor s-a facut in functie de :

populatia rurala

suprafata agricola

PIB/locuitor (paritate a puterii de cumparare)

SAPARD este primul program gestionat, complet descentralizat.

Pasii :

In decembrie 2000 s-a aprobat de catre UE planul pt.agricultura si dezv.rurala pe 7 ani.

Agentia SAPARD Romania a fost acreditata de catre Comisia Europeana pe 29 decembrie 2001.

S-a incheiat un acord financiar multianual si un acord financiar anual (primul a fost pe anul 2001).

Agentia SAPARD are 8 birouri regionale aflate in cele 8 regiuni de dezvoltare.

In perioada 2000-2006 s-au finantat proiecte in urm.domenii :

imbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate

imbunatatirea infrastructurii pt.dezvoltare rurala si pt.agricultura

dezvoltarea economica a zonelor rurale

dezvoltarea resurselor umane

Derularea licitatiilor in cadrul SAPARD

licitatiile se organizeaza exclusiv la nivel national

anunturile privind organizarea licitatiei trebuie sa cuprinda :

a)      denumirea programului

b)      autoritatea contractanta

c)      scopul licitatiei si bugetul aferent

d)      termenul limita de depunere a propunerilor de proiect

e)      locul de unde pot fi procurate informatiile necesare (suplimentare)

Proiectele considerate conforme sunt evaluate de catre serviciile tehnice delegate ale Agentiei SAPARD.

C. Programul ISPA ( Instrument de Politici Structurale pt.Preaderare)

finanteaza priecte in domeniul infrastructurii si de mediu

Romania a primit in perioada 2000-2006 intre 207-280 mil.Euro/an.

Obiectivele generale ale programului ISPA :

alinierea standardelor ambientale (ecologice) la cele ale UE

extinderea si conectarea retelelor de transport la retelele transeuropene

facilitarea familiarizarii actorilor economici institutionali cu cerintele procedurale ale fondurilor structurale si de coeziune

Beneficiarii acestor finantari :

autoritati centrale si locale

regii autonome si companii nationale care se pot dezvolta proiecte de infrastructura ( ex.RATB)

ISPA finanteaza proiecte care au fost identificate in prealabil.

Ministerele de resort trebuie sa intocmeasca strategii pt.sectoarele respective. Aceste strategii sunt inaintate Comisiei spre avizare. Toate proiectele depuse pt.finantare tb.sa fie in concordanta cu aceste strategii.

Valoare minima a proiectelor etse de 5 mil.Euro.

Finantarea comunitara acopera maxim 75% si in situatii exceptionale max.85% (ex. riscul de deversare a unei cianuri; explozii,etc) din valoarea finantarii.

Etape pentru a obtine fondurile ISPAS

potentialii beneficiari depun cererile de finantare la ministerele de resort

dupa evaluare, proiectele eligibile sunt transmise MIE ( Ministerului Integrarii Europene)

acesta le remite si le trimite Directoratului genaral pt.dezvoltare regionala a UE

cererile de finantare sunt examinate de diverse servicii ale Comisiei si apoi discutata

Comisia depune proiectele acceptabile la Comitetul de Management al Programului

dupa primirea opiniei favorabile a Comitetului, Comisia adopta proiectele si trimite Romaniei memorandum-ul de finantare

Pentru implementarea     programului ISPA , in Romania functioneaza urm.institutii:

Fondul National

4 agentii de implementare ( contractare) - OPC ( Oficiul de Plati si Contractari) ; AND ( Administratia Nationala a Drumurilor) ; compania nationala CFR S.A. ; agentia de implementare a proiectelor pentru Dunare

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA

Elaborarea acestuia se bazeaza pe urmatoarele etape

o analiza socio-economica la nivelul regional

o analiza swot la nivel regional

sunt elaborate strategii sectoriale si regionale

elaborarea axelor de dezvoltare si a prioritatilor

Aspecte negative in fundamentarea planului de dezvoltare regional

numar mare de obiective si de prioritati

obiective necuantificate

definirea neclara a grupului tinta vizate de catre fiecare obiectiv

necorelarea obiectivelor si a masurilor din planurile de dezvoltare cu strategiile sectoriale si cele regionale

Fundamentarea planului regional de dezvoltare are in vedere urmatoarele aspecte:

stabilirea prioritatilor

identificarea obiectivelor si a masurilor corespunzatoare fiecarei prioritati

identificarea tipurilor de proiecte ce vor fi implementate in cadrul fiecarei masuri

identificarea surselor de finantare aferente fiecarei masuri

Aspecte privind elaborarea:

programul national de dezvoltare (PND) este un document oficial ( un instrument de programare financiara);

PND nu trebuie aprobat formal de catre Comisie dar trebuie sa contina suficiente informatii pe baza carora Comisia sa aloce fondurile europene;

Obiectivele acestui program de a identifica si a reduce decalajele de dezvoltare care se mentin intre Romania si UE;

PND trebuie sa cuprinda analiza de import al decalajelor asupra competitivitatii tarii noastre in Europa largita;

Prioritatile identificate in PND trebuie sa fie relevante pentru Romania si subsumate prioritatile europene

Programarea financiara in cadrul PND-ului

presupune pregatirea autoritatilor din tarile candidate pentru fonduri structurale;

implica pregatirea planurilor operationale sectoriale respectandu-se cerintele comunitare;

presupune pregatirea evaluarilor ex ante;

crearea si consolidarea parteneriatelor, stabilirea unor legaturi directe intre documentele de programare si rezultatele analizelor socio-economice, presupune aplicarea principiului concentrarii;

imbunatatirea relatiilor interministeriale;

indicarea surselor de finantare aferente fiecarei masuri

Comisia U.E. negociaza cu parlamentul pt.fondurile structurale pentru regulile lor de utilizare.

Fiecare stat membru sau regiune elaboreaza propriile propuneri, reunindu-le intr-un plan de dezv. a zonelor defavorizate si linii directoare referitoare la grupurile sociale vulnerabile.

Aceste planuri se transmit Comisiei si sunt discutate cu statele membre.

Comisia adopta planurile si propunerile care au ajuns la un acord si avanseaza fondurile pt.a demara proiectele. Detaliile acestor propuneri sunt stabilite de catre unitati nationale sau regionale.

Autoritatile competente selecteaza proiectele care corespund cel mai bine cu scopul programului si comunica alegerea facuta.

Beneficiarii proiectelor selectate isi pun in aplicare proiectul; acest lucru tb.facut inainte de expirarea termenului din program.

Autoritatile competente din fiecare tara ajuta la demararea programelor, informeaza permanent Comisia si ofera garantie pt. buna derulare a proiectelor.

Politica de coeziune a politicii regionale 2002-2013

Etape procedurale

In perioada 2001-2003 au avut loc ample dezbateri cu privire la politicile de coeziune si managementul acestuia.

In februarie 2003 , a adoptat un comunicat cu privire la perspectiva financiara, a decis sumele care urmau sa se aloce pe aceasta perioada si a prezentat cadru pt.reforma acestei politici.

In mai 2004 s-a organizat o forma pt. coeziunea economico-sociala la care au participat peste 1400 de participanti a noilor grupuri de interese.

Impactul politicii de coeziune

stimularea cresterii economice vor suplimenta fondurile

convergenta se spera sa creasca PIB in regiunile defavorizate

ocuparea fortelor de munca

cresterea fizica a capitalului

o mai buna guvernanta

stabilitate financiara pe o perioada mai mare de timp

Principiile care guverneaza noua politica

Caracteristicile , in sensul de abordare strategica a U.E. :

80% din fonduri se aloca regiunilor cel mai putin dezvoltate

se reduce numarul de reglementari

descentralizarea in sens de rol sporit pt.autoritatile locale si regionale

Politica agricola a U.E. :

Obiective :

cresterea productivitatii in agricultura prin asigurarea unei dezvoltari si folosirea optima a factorilor de productie

asigurarea unui nivel de viata echitabil

stabilizarea pietelor

garantarea securitatii aprovizionarii

asigurarea unor preturi rezonabile pt.consumatori

nevoia de productie

Principiile politicii agricole comune :

liberalizarea comertului cu produse agricole si practicarea unor niveluri de pret care sa semnaleze incadrarea intre niste limite minime si maxime ale acestora

preferina comunitara :

cumparatorii sunt motivati sa prefere produsele din interiorul comunitatii

producatorii sunt determinati sa vanda prioritar pe piata U.E.

solidaritatea financiara

compensarea pierderilor rezultate din exportul in afara comunitatii la preturi mai mici decat cele garantate in U.E.

protejarea agriculturii comunitare de concurenta externa printr-un mecanism complex de bariere tarifare si netarifare

Mecanismul politicii agricole comunitare

TP = PLP - cotatia bursiera

TP - taxa prelevare

PLP - pret limita prag (pret de ecluza)

Modul de transpunere in practica al politicii agricole comune

S-a creat o organizare comuna a pietei care a adoptat reguli comune privind concurenta si a coordonat diferitele organizatii nationale in domeniu

S-au intreprins actiuni in domeniul formarii profesionale, cercetarii si diseminarii a informatiilor

S-au intreprins actiuni in directia elaborarii unor programe de dezvoltare a agriculturii

Au fost elaborate scheme specifice pt.protejarea exploatatiilor defavorizate de conditiile naturale din cauza unor determinanti structurali

Prima reforma agrara a fost lansata in 1992 si avea ca obiective :

mentinerea comunitatii in randul marilor producatori si exportatori de produse agricole prin cresterea competitivitatii

diminuarea productiei pana la nivelul cererii manifestate pe piata

concentrarea ajutorului pt. a-i sustine doar pe cei care au in mod evident nevoie de el

incurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile

protejarea mediului

Prin Agenda 2000 s-a lansat un nou model european de agricultura. In acest document se stabileau ca obiective :

realizarea unui sector agricol ompetitiv la nivel international fara sa se mai bazeze pe subventii

introducerea unor metode de productie sanatoase care sa protejeze mediul

noul model de agricultura preconiza forme diverse de agricultura bogate in practici traditionale care cauta sa mentina frumusetile naturii si sa genereze nivelul de ocupare a fortei de munca

o politica agricola mai simpla care sa stabileasca mai clar demarcatia intre deciziile care se iau la nivel comunitar si cele de la nivel national

realizarea unei politici agricole care sa stabileasca mai clar masura in acre chelt.care se fac cu aceasta agricultura sunt justificate de serviciile publice pe care fermierii le aduc societatii

Ca atare, in anul 2003 s-a lansat o alta editie a reformei PAC. Pilonii acestei reforme

(elementele pe care se bazeaza aceasta reforma) sunt :

1. Asigurarea unei singure plati pt.fiecare ferma independent de nivelul productiei obtinute
2. Sumele ce urmeaza sa fie platite vor fi direct legate de respectarea anumitor standarde privitoare la :

protejarea mediului

siguranta alimentara

asigurarea sanatatii plantelor si animalelor

mentinerea in buna stare a suprafetelor

In cazul nerespectarii acestor cerinte, platile directe se reduc proportional cu respectivul risc/paguba obtinute

3. O politica de dezvoltare rurala intarita prin alocarea unor sume mai mari de la bugetul comunitatii care sa ajute fermierii sa indeplineasca noile standarde de productie
4. Reducerea platilor directe alocate fermelor mari
5. Aceasta reforma presupune instituirea unui sistem care sa asigure o mai mare disciplina financiara si sa nu mai permita depasirea cheltuielilor
6. Se prevede revizuirea pol.sectoriale prin informarea unora din componentele pol.agricole
7. Instituirea unui sistem de consiliere pt.fermieri, care are urmat.caracteristici :

intra in vigoare din 2007

participarea fermierilor e involuntara in 2010, cand Comisia va elabora un raport in care se preconizeaza sa propuna obligativitatea acestui sistem

sistemul isi propune sa informeze fermierii cu privire la standardele comunitare in domeniu ; se vor desfasura actiuni de audit al fermelor

Romania la confluenta cu PAC

La momentul finalizarii negocierilor Romania s-a angajat :

a)      sa organizeze si sa faca functionala Agentia de Interventii si Plati pana in decembrie 2006

b)      organizarea si functionarea sistemului integrat de administrare si control

c)      realizarea registrului plantatiilor viticole (din 2004)

d)      respectarea programului de actiuni pt.imbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui ca materie prima