Elasticitatea ofertei - importanta si factorii care determina elasticitatea ofertei. echilibrul pietei

ELASTICITATEA OFERTEI - IMPORTANTA SI FACTORII CARE DETERMINA ELASTICITATEA OFERTEI. ECHILIBRUL PIETEI

Elasticitatea ofertei exprima dimensiunile sau gradul modificarii ofertei în functie de schimbarea pretului sau a oricareia dintre conditiile ofertei. Elasticitatea poate fi evidentiata prin coeficientul elasticitatii ofertei.

Astfel, pentru determinarea marimii coeficientului elasticitatii ofertei unui anumit bun în functie de pretul acestuia (E_OP) se utilizeaza urmatoarele metode:

a)

b)

astfel ca,

De exemplu daca avem în vedere baremul initial al ofertei si consideram ca pretul creste de la 50 la 100 de lei utilitatea, coeficientul elasticitatii ofertei în functie de pretul respectiv va fi:

sau

Rezulta ca, în conditiile cresterii cu 1% a pretului, cantitatea oferita va creste cu mai putin de un procent.

În functie de nivelul coeficientului elasticitatii ofertei la pret, formele ofertei se prezinta astfel:

a) oferta elastica (figura 8.3), când unui anumit procent de modificare a pretului unitar îi corespunde o modificare mai mare a ofertei. În acest caz, E_OP este mai mare decât 1, deoarece >;

b) oferta cu elasticitate unitara (figura 8.4) când unui procent în modificarea pretului îi corespunde unul similar în schimbarea ofertei.

Deci

c) oferta inelastica (figura 8.5), când procentul modificarii ofertei este mai mic decât procentul modificarii pretului.

d) oferta perfect elastica (figura 8.6) reprezinta un caz extrem, un concept teoretic care nu exista în realitate si care presupune ca, la .un pret dat, oferta sa creasca la infinit.

Deci

e) oferta perfect inelastica (figura 8.7) reprezinta un alt caz extrem, când, Ia orice modificare a pretului, oferta nu se modifica.

Deci E_OP = ∞, deoarece

Importanta si factorii care determina elasticitatea ofertei. Echilibrul pietei

Elasticitatea ofertei, ca si elasticitatea cererii prezinta o importanta deosebita în procesul decizional, deoarece; în functie de evolutia pretului de pe piata fiecarui bun, veniturile totale încasate depind atât de forma elasticitatii cererii, cât si de posibilitatile de adaptare ia ofertei la aceasta evolutie. Elasticitatea ofertei este determinata de o serie de factori, dintre care mai importanti sunt:

Costul productiei

În situatia în care pe piata unui bun se înregistreaza o crestere a cererii, iar celelalte conditii ramân neschimbate, cresterea ofertei depinde de nivelul costului de productie. La un nivel dat al eficientei utilizarii factorilor de productie; marimea costului depinde de pretul resurselor economice utilizate. Fiind o cerere derivata, nivelul pretului acestor resurse va depinde de modificarea cererii de pe piata bunului x. Presupunând ca se înregistreaza o crestere a cererii pe piata bunului x, la acelasi nivel de pret, oferta poate sa creasca numai daca marimea costului mediu nu creste. Dar la un anumit nivel al eficientei utilizarii resurselor, cresterea ofertei bunului x nu poate avea loc fara o crestere a cererii pe piata resurselor, si deci a pretului acestor resurse si, în fine, a costului mediu al bunului x. În aceste conditii, oferta bunului x nu poate sa creasca sau , poate înregistra cresteri nesemnificative. Rezulta ca între nivelul costului si elasticitatea ofertei exista o relatie negativa. Cresterea costului va determina o scadere a elasticitatii ofertei, si invers, daca toate celelalte împrejurari ramân constante.

2. Posibilitatile de stocare a bunurilor.

Daca bunul x poate fi depozitat si pastrat o anumita perioada, elasticitatea ofertei în functie de pretul acestui bun creste, si invers, în cazul în care posibilitatile de stocare sunt reduse. În concluzie, între posibilitatile de stocare, bunurilor si nivelul coeficientului elasticitatii ofertei la pret exista o relatie pozitiva.

3. Costul stocarii

Pastrarea oricarui bun costa. În acest cost sunt incluse atât cheltuielile de depozitare, chirii, salarii etc., cât si cheltuielile legate de pierderea, prin 'depreciere sau schimbarea modei, a nivelului calitativ al bunurilor stocate.

Aceste cheltuieli se adauga la costul productiei (pretul la care acesta, a fost cumparat), rezultând costul total, care se afla în relatie inversa cu elasticitatea ofertei la pretul de pe piata bunului respectiv.

4. Perioada scursa de la modificarea pretului

Daca pretul de pe piata bunului x se majoreaza, iar celelalte conditii ale ofertei ramân constante, forma elasticitatii ofertei depinde de durata intervalului de timp care a trecut de la modificarea pretului. În acest context exista,trei perioade:,a) perioada pietei; b) o perioada scurta; c) o perioada lunga.

a) Perioada pietei se caracterizeaza printr-o durata foarte scurta de la modificarea pretului bunului x, ca urmare a cresterii cererii, perioada în care ofertantii se gasesc în imposibilitatea sporirii productiei, oferta fiind perfect inelastica. În figura 8.8, unde se prezinta aceasta situatie, cantitatea oferita ramâne neschimbata, iar pretul creste de la P₀ la P₁ rezultat al cresterii cererii de la C₀ la C₁.

b) Perioada scurta imprima ofertei un caracter inelastic. În aceasta perioada, în conditiile cresterii pretului bunului x ca rezultat al cresterii cererii, exista posibilitatea sporirii, în anumite limite, a cantitatii ofertei prin utilizarea unui volum mai mare de resurse disponibile (munca, materii prime, materiale, energie etc.). În figura 8.9, unde se prezinta aceasta situatie, se constata o crestere a 'cantitatii oferite de la Q₀ la Q₁ ca urmare a majorarii pretului de la P⁰ la P₁, majorare determinata de cresterea cererii. Însa procentul de crestere a cantitatii oferite este mai mic decât procentul de sporire a pretului.

c) Perioada lunga asigura posibilitatea unei oferte elastice a bunului x. În cadrul acestei perioade, producatorii pot spori cantitatea factorilor de productie implicati în producerea bunului x, printr-un proces investitional sustinut, în scopul largirii capacitatii de productie existente sau prin intrarea de noi firme în industria bunului respectiv, ca urmare a cresterii cererii si, în final, a pretului. Figura 8.10 ofera posibilitatea analizei relatiilor dintre schimbarea cererii si pretului, pe de o parte, si modificarea cantitatii de pe piata bunului x, pe de alta parte. În aceasta situatie, procentul cresterii cantitatii oferite este mai mare decât cel de crestere a pretului, deci

Din analiza celor trei situatii reprezentate grafic se poate constata ca nivelul pretului de pe piata bunului x, la o anumita oferta, se modifica în functie de schimbarea cererii. Astfel, în conditiile unei anumite oferte (O₀) si cereri (C₀), piata bunului x se afla în echilibru (E₀) pretul de echilibru fiind P₀, iar cantitatea de echilibru Q₀. Însa acest echilibru este temporar. El se modifica daca una dintre cele doua forte ale pietei se schimba. Astfel, daca are loc o crestere a cererii de la C₀ la C₁, iar oferta ramâne aceeasi, echilibrul pietei pe o perioada scurta se va situa în punctul EI corespunzator pretului P₁ si cantitatii oferite Q₁. Desigur, cele trei noi puncte de echilibru (E₁) evidentiaza raporturi cantitative diferite în modificarea pretului si a cantitatii în functie de forma de elasticitate a ofertei. În figurile 8.9 si 8.10, pretul este considerat variabila dependenta, iar cererea, variabila independenta, astfel ca o crestere a cererii în conditiile unei oferte date determina ridicarea nivelului pretului. La rândul sau, noul pret determina o extindere, a ofertei. Modificarea echilibrului dintre cantitatea oferita si cererea de pe piata bunului x poate fi urmarita pe baza datelor ipotetice din tabelul 8.2.

Tabelul 8.2.

Din analiza datelor din tabelul 8.2 se pot desprinde urmatoarele concluzii:

a) la pretul de 150 de lei unitatea, cantitatea oferita este egala cu cea ceruta. Temporar, piata se afla în echilibru în conditiile în care

O_o = 200 + 4P = C_o = 1400 – 4P

b) ca urmare a cresterii cererii, pretul de echilibru se ridica la nivelul de 200 de lei unitatea. Pretul bunului x a intrat într-un nou echilibru,

O_o  = 200 + 4P = C_o = 1800 – 4P;

c) cresterea cererii are loc în conditiile unei oferte inelastice, pretul sporind cu 33%, iar cantitatea oferita numai cu 25%. Veniturile totale încasate cresc de la 120.000 de lei la 200.000 de lei.

Echilibrul pietei, punctului x se schimba si datorita modificarii ofertei. Astfel, daca în conditiile unei cereri elastice se înregistreaza o crestere a ofertei (variabila independenta); pretul (variabila dependenta) se va reduce, însa într-o proportie mai mica decât proportia cresterii ofertei (vezi figura 8.11). În aceasta situatie, cererea se va extinde, iar veniturile totale încasate vor creste.

Daca se înregistreaza o crestere a ofertei în conditiile unei cereri inelastice (mentionam ca, pentru majoritatea bunurilor de consum, cererea este inelastica), procentul de crestere a ofertei va fi devansat de cel al reducerii pretului. În aceste conditii se înregistreaza o extindere a cererii (vezi figura 8.12).

Totodata, veniturile totale încasate, din vânzarea bunului x scad. Aceasta situatie poate fi urmarita în tabelul urmator:

Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezulta urmatoarele concluzii:

a) la nivelul initial de echilibru al pietei bunului x, cantitatea este de 800 de unitati, iar pretul de 150 de lei unitatea;

b) cresterea ofertei (O₁) determina o noua situatie de echilibru la cantitatea 1.000 si pretul de 1000 de lei unitatea (Co= 1400 – 4P = 0 = 600 + 4P);

c) ca urmare a cresterii ofertei cu 25%, pretul se reduce cu 33%, iar cantitatea ceruta, cu 25% deci, procentul reducerii pretului este mai mare decât procentul cresterii cantitatii;

d) din cauza formei inelastice a cererii, veniturile totale încasate din vânzarea bunului x se diminueaza ,de la 120.000 de lei la 400.000 de lei.

Din situatiile prezentate privind modificarea celor doua forte ale pietei – cererea si oferta – datorita schimbarii unor factori specifici, care mai poarta denumirea de conditii ale cererii si ofertei, rezulta urmatoarele ipoteze:

o crestere a cererii (conditiile ofertei ramânând neschimbate) sau o reducere a ofertei (conditiile cererii ramânând neschimbate) va conduce la o crestere a pretului.

o reducere a cererii (conditiile ofertei fiind considerate constate) sau o crestere a ofertei (conditiile cererii fiind considerate constante) va determina o reducere a pretului.

Aceste ipoteze reprezinta axiomele fundamentale ale legii generale a cererii si ofertei.