CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
NOUA TEORIE A CRESTERII ECONOMICE
Modelele de de tip Solow, sau RCK, arata ca acumularile de capital nu pot explica prea bine cresterea economica pe termen lung si nici diferentele dintre tari in aceasta privinta. In plus nu-i tocmai clara variabila eficienta muncii A. De aceea sunt necesare clarificari suplimentare.
Mai intai in legatura cu acumularea cunostintelor. Apoi o viziune mai larga in legatura cu capitalul - capitalul uman.
In legatura cu primul aspect sunt cunoscute modelele de cercetere si dezvoltare (R&D). Deoarece progresul tehnologic este cel care face ca cu un acelasi volum de munca si capital sa se obtina mai mult output, este necesara analiza explicita a sectorului R&D. Se lucreaza cu functii Cobb-Douglas atat pentru output, cat si pt descrierea sectorului de R&D.
Capitalul uman.
Astfel de modele au aparut datorita incapacitatii teoriilor bazate pe acumulare de cunostinte de a explica diferentele dintre tari in ceea ce priveste veniturile. Desi acumularea de capital uman de catre un lucrator implica invatare, exista o distinctie conceptuala clara dintre capitalul uman si cunaosterea in sens abstract.
Capitalul uman consta in abilitatile, indemanarile si cunostintele lucratorilor particulari
Astfel, la fel ca si bunurile economice conventionale capitalul uman este exclusiv in utilizare si are prorietatea de rivalitate. If de ex efortul deplin al unui inginer este consacrat unei activitati, aceasta impiedica utilizarea in alta activitate. La fel si pt un algoritm.
Aceste modele difera de cele de tip Solow deoarece presupun ca schimbari moderate in resurse in ceea ce priveste acumularea de capital fizic si uman pot produce schimbari importante in output/lucrator.
De aici si capacitatea lor de a explica diferentele privind nivelul veniturilor dintr tari.
Un model cu acumulare de capital fizic si uman
Functia de productie Cobb-Douglas cu randamente de scara constante.
Ipoteze
Y(t) = K(t)aH(t)[A(t)L(t) a b a > b > a b < (1)
Unde:
H este stocul de capital uman,
L numarul de lucratori
Ipotezele obisnuite privind dinamica lui K si L sunt:
K'(t) = sKY(t), (2)
L'(t) = nL(t) (3)
Unde:
sK se refera la economisirea destinata acumularii de capital fizic.
Se face abstractie de uzura.
Se presupune progresul tehnologic constant si exogen deoarece scopul modelului este de a explica fenomenul cresterii economice la nivel mondial:
A'(t) = gA(t) (4)
Acumularea de capital uman:
H'(t) = sHY(t) (5)
Dinamicile economiei
Se vor considera dinamicile capitalului fizic si ale celui human.
Se defineste k = K/AL; h = H/AL; y = Y/AL Þ
y(t) = k(t)ah(t)b (6)
Dinamica lui k
k'(t) = sKy(t) - (n+g)k(t) = sK k(t)ah(t)b - (n+g)k(t) (7)
k (k' < k' = 0
(k' >
h
Fig. nr. 2. Dinamicile capitalului fizic pe unitatea de munca efectiva.
Astfel k' = 0 cand sK k(t)ah(t)b = (n+g)k(t).
Combinatiile lui k si h care satisfac aceasta relatie sunt aratate in fig nr 2.
Relatia (7) implica ca k' este crescator in raport cu h. Astfel, deasupra curbei k' = 0, k' < 0, pe cand dedesupt k' >
Dinamica lui h
h'(t) = sHk(t)ah(t)b - (n+g)h(t) (8)
h'(t) = 0 Þ sHk(t)ah(t)b = (n+g)h(t)
Similar diagramei anterioare h' > 0 la stanga curbei, h' < 0 la dreapta curbei.
In figura 4 sunt suprapuse cele doua curbe. Punctul E este global stabil, i.e. odata atins acest punct se ramane acolo.
k h' = 0 k h'= 0
E k'=0
(h'> (h'<
h h
Fig. 3. Dinamicile capitalului uman pe Fig. 4. Dinamicile lui k si h S12
unitatea de munca efectiva
Implicatii calitative.
Cand economia atinge punctul E ea se afla pe o cale de crestere echilibrata. Pe o cale de crestere echilibrata k, h, si y sunt constante, capitalul fizic total, capitalul uman si output-ul (K, H, Y) cresc cu o rata n+g, iar capitalul fizic/lucrator, capitalul uman/lucrator si output/lucrator (K/L, H/L, Y/L) cresc cu rata g.
Ca si in modelul lui Solow rata de crestere pe termen lung a output pe lucrator este determinata exogen de rata progresului tehnologic.
Pt a vedea cum afecteaza economia schimbarile privind economisirea presupunem ca aceasta se afla initial pe o cale de crestere echilibrata si ca sK creste.
k
Ecuatiile (7) si (8) implica, ca schimbarile afecteaza doar curba k'= 0, nu si pe h'= 0 . Astfel initial h este constant si k creste, si astfel economia se misca inainte in spatiul
(h,k). Miscandu-se in stanga lui h'= 0, h va creste. Dupa aceea k si h
cresc impreuna
h'= 0
E'
k'= 0
E
h
Fig. 5 Efectul unei crestere a ratei economisirii
S13
Economia se va misca in sus spre dreapta in spatiul (h, k) pana se va atinge o noua cale de crestere echilibrata in punctul E'. Se poate scrie output pe lucrator si sub forma A(Y/AL), sau ca Akahb
In timpul tranzitiei dintre doua cai de crestere echilibrate, output pe lucrator creste atat din ratiuni uzuale pt care A creste cat si pt ca k si h cresc. Astfel output pe lucrator creste cu o rata mai mare decat g. Cand economia atinge o noua cale de crestere echilibrata k si h sunt din nou constante si ratele de crestere a output pe lucrator redevine g. Astfel cresterea permanenta a ratei economisirii duce la cresteri temporare a output/lucrator ca si la Solow.
Exista diferentieri serioase (in raport cu SM) privind magnitudinea efectelor schimbarilor din rata economisirii si aceea a cresterii populatiei. Fie k* si h* valorile lui k si h de pe o cale de crestere echilibrata. Din moment ce pe o astfel de cale
k'= h'= 0 Þ
sKk*ah*b = (n+g)k* (9)
sHk*ah*b = (n+g)h* (10)
Pt evaluarea implicatiilor cantitative este necesara o estimare a lui b, partii capitalului uman. Studiile lui Kendrick pt economia SUA sugereaza ca b este usor mai mare decat 1/3. Salariul castigat de lucratorii necalificati este estimat la nivelul salariului minim pe economie adica la cca. ½ si 1/3 din salariul mediu. Aceasta sugereaza ca intre ½ si 2/3 din totalul platilor pt factorul munca reprezinta veniturile capitalului uman, sau ca
½(1-a < b < a)2/3. Aceasta implica o valoare a lui b intre 1/3 si 4/9.
Pt a vedea importanta capitalului uman presupunem ca
b = 0,4 si a = 0,35. Aceasta ar face ca elasticitatea output in raport cu sK sa fie de ¼, iar in raport cu sH sa fie de 1,6 si de -3 in raport cu (n+g). Prin contrast in modelul fara capital uman pt un a = 0,35 elasticitatea output in raport cu sK este de 0,54 , iar in raport cu (n+g) de -0,54.
Din aceste considerente modelul este util in explicarea diferentelor dintre tari in privinta veniturilor.
De ex presupunem doua tari aceiasi functie de productie si parametri a = 0,35 si b
Mai presupunem ca sK si sH sunt cu dubli in a doua tara, iar n+g este cu 20% mai mic.
Cum e2,75 Þ output/lucrator din tara a-II a este de cca 16 ori mai mare.
Prin modelul lui Solow se ajunge la o diferenta de cca 1,6 ori (cu 60% mai mult)
Deoarece modelul presupune diminuarea produsului maginal al capitalului fizic si a celui uman, Þ rate ale profitului mai mici in tarile bogate decat in cele sarace. Dar, modelul nu explica de ce nu sunt fluxuri serioase de capital spre tarile sarace. Intrucat dimnuarea produselor marginale este inceata nu apar diferente mari in ratele profitului.
Din moment ce variatia in cresterea populatiei si in ratele economisirii nu produc mari variatii in venituri, diferentele mari in venituri nu implica decat diferente moderate in ratele profitului. Conform datelor de mai sus avem MPK*2 = 0,4MPK*1 si MPH*2 = 0,4MPH*1. Aceste diferente sunt totusi importante daca se mai iau in calcul politicile fiscale, posibilitatea de expropiere si pot explica lipsa acelor fluxuri de capital amintite mai sus.
Si if b este mai mare, diferentele privind ratele economisirii si cele de crestere a populatiei, plus cele dintre ratele profitului, necesare pt a explica diferentele dintre venituri sunt chair mici. Aceasta reprezinta o deosebire esentiala fata de modelul lui Solow, unde diferentele dintre venituri cer diferente mari in ratele economisirii si de crestere a populatiei.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1144
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved