EVOLUTIE, REALITATI SI PERSPECTIVE PRIVIND FUZIUNILE

1 Dinamica fuziunilor pe plan international

Urmarind evolutia valorica si numerica a tranzactiilor pe piata fuziunilor si achizitiilor, cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de tranzactii cu firme (Hurduzeu Gh., 2002, pag.15), putem constata oscilatii de la o perioada la alta. Tendintele ascendente sau descendente reprezinta efectul unor factori care stau la baza acestor tranzactii. Prezenta lucrare surprinde fenomenul fuziunilor incepand cu anul 1990, pornind de la anumite studii efectuate de doua companii importante KPMG si PricewaterhouseCoopers, atat la nivelul pietei internationale in general cat si la nivelul unor tari selectate.

Conform studiului KPMG, pe plan international se observa urmatoarele tendinte privind perioada 1990-2000:

Anul 1990 este considerat punctul critic al perioadei viitoare, totalizand un volum valoric al fuziunilor si achizitiilor de 150,57 miliarde dolari. A urmat o evolutie crescatoare, astfel incat in anul 1995, volumul valoric a crescut cu 24%, reprezentand 186,59 miliarde dolari. Trendul ascendent continua intr-un ritm accelerat, atingandu-se un volum valoric al fuziunilor si achizitiilor in anul 2000 de 1.143,82 miliarde dolari, adica o crestere de 6,13 ori fata de anul 1995.

Anul 2001 a fost un an sub asteptari pentru activitatea de fuziuni si achizitii in lume, fiind considerat anul regresului. In acest an, valoarea totala a fuziunilor si achizitiilor a atins un nivel extrem de scazut fata de anul 2000, respectiv un volum valoric de 594 milioane dolari, dar totodata si o scadere a numarului de tranzactii de la 7.800 in anul 2000 la 6.000.

Aceasta evolutie descrescatoare a fost provocata de recesiunea din S.U.A., urmata de tragicele evenimente din 11 septembrie care au avut un impact direct asupra climatului investitional din Europa. Marile corporatii au inceput sa isi regandeasca strategii de achizitii in Europa si sa se confrunte cu probleme care erau usor de cosmetizat in perioadele de ascensiune economica.

Tendinta de recesiune a pietei fuziunilor si achizitiilor a fost globala si europeana, numarul fuziunilor si achizitiilor in Cehia, Ungaria si Polonia in anul 2001 a scazut cu 32%, in comparatie cu 22% la nivel european si 27% la nivel global. Aceste tari fiind profund influentate de tendintele din Europa Occidentala.

Privind spre Europa Centrala si de Est, aceasta zona reprezenta segmentul care putea oferi oportunitati interesante firmelor. Oportunitatile s-au datorat, in principal, cursei pentru integrarea in Uniunea Europeana, si au facut din aceasta regiune o prioritate atat pentru firme cat si pentru fondurile de investitii. Exista un potential de crestere al activitatii de fuziuni si achizitii mai mare decat in Europa Occidentala, deoarece piata reprezenta doar 1% din PIB raportat la paritatea puterii de cumparare, in timp ce in Uniunea Europeana acest raport era de 7%. Activitatea de fuziuni si achizitii pentru tari precum Bulgaria, Romania, Rusia si Slovacia a fost in mare masura influentata de riscul individual de tara. Cu toate acestea, Rusia s-a situat in fruntea tarilor din regiune, cu 237 de tranzactii incheiate in anul 2001. De altfel, in Rusia a avut loc un proces de recastigare a increderii investitorilor, ceea ce nu este deloc surprinzator, avand in vedere ca este de departe cea mai mare piata. Polonia s-a situat pe locul al doilea cu un numar de 207 tranzactii, iar in ceea ce priveste valoarea relativa a pietei, iar Ungaria s-a situat pe primul loc, cu 4% din PIB la paritatea puterii de cumparare.

Ponderea tranzactiilor autohtone, in regiunea Europei Centrale si de Est a fost de 59% din total, investitiile straine detinand o pondere mai putin semnificativa. Tarile ce au manifestat cel mai mare interes privind investitiile in aceasta zona au fost, in ordinea importantei, Germania, S.U.A., Franta, Olanda si Austria.

In privinta celor mai active sectoare ale industriei, de pe piata fuziunilor si achizitiilor, pe primul loc s-a situat industria prelucratoare, realizand 24% din totalul tranzactiilor incheiate. Serviciile financiare au ocupat locul al doilea, iar pe locul al treilea s-a aflat tehnologia informatiei, care in ciuda recesiunii mondiale, a avut o evolutie satisfacatoare, detinand 9% din totalul tranzactiilor. Industria alimentara si de bauturi s-a clasat pe locul al patrulea, inregistrand cel mai mare declin in comparatie cu celelalte trei sectoare.

Pentru anii 2002 si 2003, la nivel international activitatea de fuziuni si achizitii si-a pastrat trendul. In Europa, s-a inregistrat o usoara crestere, in anul 2002, Europa Centrala si de Est cunoscand un avant deosebit in 2003. In ciuda unor tendinte negative aparute in unele tari, marea majoritate a pietelor din regiunea Europei Centrale si de Est au avut o evolutie favorabila. Numarul tranzactiilor foarte mari a crescut, unele dintre ele fiind incluse in topul celor mai mari tranzactii la nivel international.

Raportul PricewaterhouseCoopers pentru anul 2003, ofera informatii conform caruia valoarea totala a pietei de fuziuni si achizitii a fost de 38,6 miliarde de dolari, reprezentand un numar de 1.176 tranzactii, incheiate in cele noua tari cuprinse in raportul de analiza, respectiv Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia si Slovenia. Din aceste tranzactii, un numar de 42 de tranzactii au fost foarte mari, cu valori de peste 100 milioane dolari.

Pentru anul 2004, raportul KPMG indica la nivel international primele semne de revigorare, apogeul fiind atins in luna iulie cu o valoare de 301 miliarde dolari. Tarile asiatice s-au remarcat indeosebi cu o crestere cu 53% a valorii tranzactiilor si cu 30% a numarului operatiunilor fata de anul precedent (2003). Saltul urias apartine Japoniei cu cresteri de valori de 87% si de volum a tranzactiilor cu 63% fata de 2003. S.U.A. a avut un rol activ, fiind tinta a 8 din cele 10 cele mai importante tranzactii ca valoare. In Europa, Orientul Mijlociu i Africa, valoarea opera iunilor de acest fel a crescut cu 23%, in timp ce numarul tranzactiilor a ramas constant in comparatie cu anul 2003.

Anul 2004, din punct de vedere al pietei fuziunilor i achizitiilor, este anul succeselor i al progresului atat pe plan international, dar indeosebi al regiunii Europei Centrale i de Est. In Europa Centrala si de Est, s-au inregistrat un numar foarte mare de tranzac ii cu valori de peste 100 milioane dolari, atingandu-se un numar de 56 tranzactii i o valoare totala de 27,8 miliarde dolari, reprezentand 55% din totalul pietei estimate de fuziuni i achizitii din regiune. Rusia a detinut numarul cel mai mare de tranzactii foarte importante, respectiv 27, adica aproape 40% din piata totala estimata.

Conform datelor furnizate de PricewaterhouseCoopers, pentru anul 2004, s-a estimat pentru Europa Centrala si de Est, o valoare a pietei de fuziuni si achizitii de 50 miliarde dolari, cu 31% mai mare fata de anul 2003. Iar numarul tranzactiilor a crescut cu 4%, ajungandu-se la numar de 1.219 tranzactii in cele noua tari analizate. Europa Centrala si de Est a atras un numar semnificativ de investitori, initiindu-se 477 de tranzactii, adica 39% din totalul tranzactiilor, cu 30% mai mult fata de anul 2003. In topul investitorilor straini a fost S.U.A., cu 52 de tranzactii, urmata de Germania care a realizat 49 de tranzactii si pe lucul trei s-a situat Austria cu 48 de tranzactii incheiate.

In privinta topului celor mai active sectoare, industria prelucratoare a ramas pe locul I cu 289 tranzactii, reprezentand 25% din totalul tranzactiilor, fiind urmata tot de sectorul serviciilor financiare, cu 162 tranzactii. Activitatea de fuziuni si achizitii a fost insa in declin in industria alimentara si de bauturi, realizandu-se doar 111 tranzactii in 2004 comparativ cu cele 149 tranzactii in 2003.

Evolutia pietei fuziunilor si achizitiilor s-a mentinut pe un trend crescator, atingand in anul 2005 un nivel spectaculos. Valoarea totala estimata a fuziunilor si achizitiilor a fost de de 91,2 miliarde dolari, depasind aproape cu 100% realizarile din anul 2004.

In anul 2006, piata fuziunilor si achizitiilor la nivel international a atins din nou o valoare uriasa, de aproximativ 2 .800 miliarde euro, cu 24% mai mult fata de 2005 si cu 16% mai mult fata de ultimul record din 2000.

Un studiu al companiei de management tranzactional Dealogic arata ca activitatea de fuziuni si achizitii a crescut in 2006 si ca numar, fiind incheiate, in lume, 279 de acorduri, totalizand o valoare de 118,6 miliarde dolari, dintre care 78,5 miliarde pe piata americana. In anul 2006, la nivelul Europei, activitatea de fuziuni si achizitii a fost extrem de intensa, impulsionata, in principal, de companiile de utilitati, de cele din siderurgie, dar si de cele din sectorul financiar.

Se apreciaza ca in Europa, consolidarea s-a accelerat pe masura ce piata unica, moneda comuna si eliminarea regimurilor de reglementare protective au dus la oferte ambitioase, reusind astfel, in anul 2006 recuperarea deficientei acumulate. In anul 2007 valoarea tranzac iilor de tipul fuziunilor i achizi iilor a fost estimata la 4.830 miliarde dolari.

2 Tranzactii de tipul fuziunilor pe piata romaneasca

Inainte de trecerea in noul mileniu, in Romania, cresterea economica redusa, sau pentru anumite perioade chiar descresterea au determinat investitorii straini sa opteze spre alte tari din regiune, atunci cand erau pusi in fata analizarii unor alternative de achizitie intre firme activand in acelasi sector in Romania si celelalte tari din regiune. Inexistenta unui capital romanesc puternic a facut ca numarul si valoarea tranzactiilor de fuziuni si achizitii sa fie la un nivel scazut.

In ultimii ani, insa, lucrurile au luat o intorsatura radicala. Progresele notabile facute in tara noastra, din punct de vedere al performantelor economice, dar si traseul spre aderarea la Uniunea Europeana in anul 2007 au influentat preferintele investitorilor straini. La acest moment, fuziunile si achizitiile reprezinta procese importante ale dezvoltarii in tara noastra, fiind operatii de restructurare a caror numar si dinamica sunt intr-un trend ascendent.

Expertii in domeniu anticipau trendul crescator al pietei fuziunilor si achizitiilor, in contextul economiei in crestere si a apropierii Romaniei de momentul aderarii la Uniunea Europeana.

Tinand seama de specificul concret al tarii noastre, fuziunea devine atractiva, deoarece entitatile care din considerente de ordin economic ar dori sa se dezvolte, de cele mai multe ori renunta datorita insuficientei resurselor financiare proprii sau datorita costului ridicat al creditului. Fuziunea elimina aceste inconveniente, deoarece dezvoltarea se realizeaza printr-un schimb de titluri. Ea reprezinta si un mijloc de salvare pentru entitatile care prezinta dificultati financiare majore si doresc mentinerea pe piata. De asemenea, fuziunea se poate realiza si din motive specifice, cum ar fi cautarea unei echipe manageriale competente sau pur si simplu din ratiuni bazate pe obtinerea unor sinergii.

In Romania, in ultima perioada s-au incheiat diverse tranzactii, unele dintre acestea fiind chiar complexe. Fata de tranzactiile simple prin care actionarii actuali ai unei societati isi vand integral participatiile contra numerar (tranzactii de tip cash imediat) au inceput sa apara si tranzactii complicate de tip non-cash, earn-out sau majorari de capital in vederea dezvoltarii comune.

Tranzactiile de tip non-cash au determinat situatii in care, actionarii romani au refuzat incheierea tranzactiei, deoarece acestia sunt atrasi de tranzactiile cash si nu de asa numitele paper offers (titluri de valoare). In schimb, tranzactiile earn-out sunt raspandite in Europa Centrala si de Est, fiind intalnite si in Romania.

Se poate observa faptul ca relativa instabilitate a mediului de afaceri din regiune, care a indus o dificultate sporita in ceea ce priveste previziunea performantelor unei afaceri, este compensata prin plati amanate, legate direct de performanta efectiva.

In anul 2001, legat de activitatea de fuziuni si achizitii in Romania au fost facute publice un numar de 26 de tranzactii, cifra comparabila cu numarul de tranzactii din Bulgaria si Slovacia. Din punct de vedere valoric, piata totala de fuziuni si achizitii in Romania a fost estimata la 390 milioane dolari, iar valoarea mediei a unei tranzactii, a fost de 15 milioane dolari.

In perioada urmatoare s-a constat un trend crescator, ca urmare a faptului ca in 2003, Romania s-a caracterizat printr-o imbunatatire a activitatii economice, a cresterii increderii investitorilor precum si a valorii societatilor. Un alt aspect favorabil este faptul ca proportia tranzactiilor implicand investitorii autohtoni a continuat sa creasca, ajungand la 42%, comparativ cu nivelul de 33% in anul 2002 si 31% in anul 2001.

Au fost facute publice 33 de tranzactii in sectorul privat in anul 2003, in comparatie cu 30 tranzactii inregistrate in 200 Piata totala de fuziuni si achizitii a fost estimata la 549 milioane dolari, fiind cu 135% mai mare decat cea estimata in 200 Valoarea medie pe tranzactie, tinand cont de informatiile publice, au fost de aproximativ 18 milioane dolari, in comparatie cu doar 8 milioane dolari in 200 Dupa cum se poate observa, incepand cu anul 2001 piata romaneasca a inceput un trend ascendent, cu evolutii tot mai remarcabile de la un an la altul. In mod evident, evolutia pozitiva a indicatorilor macroeconomici a stimulat piata tranzactiilor de acest tip, dar un alt factor care a determinat aceasta evolutie s-a datorat increderii de care au dat dovada investitorii si nu in ultimul rand datorita semnalului pe care l-a dat programul de privatizare al sectorului energetic.

In anul 2004, in Romania s-au inregistrat cresteri importante in domeniul fuziunilor si achizitiilor. Activitatea de fuziuni si achizitii a crescut cu 157% in anul 2004, atingand o valoare totala estimata de 1,4 miliarde dolari. Valoarea medie a unei tranzactii, a fost de 41 milioane dolari.

Din punct de vedere economic, anul 2004 a fost un an bun pentru Romania, iar activitatea de fuziuni si achizitii nu a facut exceptie. Cresterea economica a depasit asteptarile autoritatilor in acest an, fiind cea mai mare din ultimii 15 ani. Inflatia a scazut pentru prima data sub pragul de 10%, iar investitiile straine directe au insumat aproape 5 miliarde dolari, fapt ce demonstreaza interesul tot mai mare al investitorilor straini. Majorarea investitiilor straine directe s-a datorat, in mare masura, marilor privatizari din 2004. Totodata, stabilitatea economica dar si perspectiva aderarii la Uniunea Europeana in 2007, au avut o influenta pozitiva asupra preferintei investitorilor.

Piata fuziunilor si achizitiilor a inregistrat o puternica dezvoltare pe masura ce tot mai multe companii locale si-au continuat consolidarea pe o piata din ce in ce mai competitiva, iar investitorii straini sunt din ce in ce mai atrasi de piata romaneasca datorita calificarii inalte a fortei de munca si a costurilor reduse cu personalul. Cele mai active sectoare ale industriei din punct de vedere al fuziunilor si achizitiilor au fost industria prelucratoare, telecomunicatiile, serviciile financiare si industria alimentara si de bauturi.

In anul 2004, un numar de 42 de tranzactii in sectorul privat au fost facute publice, aratand cresterea activitatii de fuziuni si achizitii fata de anii precedenti, respectiv 33 tranzactii in 2003 si 30 tranzac ii in 200 Cu toate acestea, pozitia Romaniei in clasamentul tarilor din Europa Centrala si de Est este constata, situandu-ne pe locul 6 intre cele noua tari cuprinse in studiu din punct de vedere al valorii pietei de fuziuni si achizitii, la fel ca in 2003, in urma pietelor mai dezvoltate precum Rusia, Cehia, Polonia, Ungaria si Slovacia. Dar cel mai important progres este evidentiat de faptul ca valoarea medie a unei tranzactii a crescut de la numai 8 milioane dolari in 2002, la 18 milioane dolari in 2003 si 41 milioane dolari in 2004.

In climatul acesta favorabil al fuziunilor si achizitiilor, un rol important l-a constituit contributia investitorilor straini la activitatea de fuziuni si achizitii care a fost mult mai ridicata in 2004 fata de 2003. Investitorii straini au realizat 76% din totalul tranzactiilor, lucru ce arata ca firmele romanesti prefera parteneri strategici straini cu potential financiar superior firmelor locale, care ii pot ajuta sa faca fata competitiei din ce in ce mai mari a produselor europene. Austria s-a situat in topul investitorilor in Romania, cu 7 tranzactii, urmata de S.U.A. cu 5 tranzactii si Germania cu 4. Din punct de vedere al valorii tranzactiilor, Austria s-a situat pe primul loc, cu 433 milioane dolari, urmata de Canada cu 300 milioane dolari si Ungaria cu 117 milioane dolari.

La fel ca in anul 2003, cel mai activ sector, ca numar de tranzactii incheiate a ramas industria prelucratoare. Pe locul 2 s-a situat sectorul de telecomunicatii, cu 7 tranzactii, urcand o pozitie in top. Acest sector nu numai ca este unul dintre cele mai dinamice al economiei, dar a si generat un numar mare de tranzactii datorita procesului de consolidare.

In anul 2005, Romania a ocupat cea de-a doua pozitie pe piata regionala de fuziuni si achizitii din punct de vedere al ritmului de crestere, al numarului si a valorii totale estimate a tranzactiilor. Numarul tranzactiilor aproape s-a triplat in comparatie cu 2004, iar valoarea totala estimata a pietei a atins suma totala de 5,8-6 miliarde dolari. A crescut si numarul tranzactiilor inregistrandu-se 117 tranzactii, dar a avut loc si o crestere a valorii medii estimate, atingandu-se valoarea de 65 milioane dolari.

Piata fuziunilor si achizitiilor din Romania, in anul 2006, a avut o performanta buna atingand valoarea de 6 miliarde de euro, cu o usoara scadere fata de anul 2005 cand au fost inregistrate tranzactii in valoare de 6,8 miliarde euro.

Din punct de vedere al numarului de tranzactii facute publice, anul 2006 a inregistrat un record, cu un total de 166 de fuziuni si de achizitii raportate si un numar de 129 tranzactii private, cu 25% mai mult decat in anul 2005. In acest an, jumatate din tranzactiile private au fost interne, cuprinzand in aceasta raportare si privatizarile care au reprezentat 60% din totalul tranzactiilor. Anul este marcat de cresterea tranzactiilor interne, intre un cumparator si un vanzator roman, tranzactii cu valori mici dar cu o dinamica mult mai accentuata, astfel ca numarul de tranzactii private a urcat cu 70%. Cu privire la tranzactiile de extindere internationala a entitatilor romanesti, s-a mentinut ritmul anului 2005, inregistrandu-se un numar redus de tranzactii.

In anul 2007 media anuala a tranzac iilor privind fuziunile a fost de 40 milioane dolari, an in care cre terea valorii medii a unei tranzac ii a fost de 15 % fa a de 2006. Tranzac iile intre partenerii priva i au fost in numar de 211, insumand 8,4 miliarde dolari (5,4 mld. euro) i reprezentand 5,1% din produsul intern brut. Segmentele care au dominat pia a locala de tranzac ii in 2007 au fost petrolul i gazele, cu 37% din pia a, i real estate, cu 17% din pia a. Conform reprezentantului PwC, in 2007 s-au inregistrat 14 mari tranzac ii, care au depa it, fiecare, 100 milioane dolari, cele mai multe - zece dintre acestea - fiind din domeniul real estate.

Pentru anul 2008 se apreciaza ca valoarea tranzac iilor de tipul fuziunilor i achizi iilor in Romania va fi de 50 milioane dolari, in condi iile in care, pana in 2012, se a teapta o cre tere a acesteia pana in jurul valorii de 13 miliarde dolari (8,4 mld. euro)- conform declara iilor facute de catre Departamentul de consultan a al PricewaterhouseCoopers Romania (PwC).

Conform acelora i surse, in 2008 domeniile cele mai atractive sunt cele cu poten ial mare de cre tere i domeniile neconsolidate. Astfel, ne putem a tepta ca achizi iile sa se desfa oare in pia a materialelor de construc ii, precum i in pia a anumitor categorii de servicii (in special servicii financiare i servicii medicale).

Referitor la tranzac iile importante, realizate deja in 2008 se apreciaza ca acestea se apropie de jumatate de miliard de euro, printre cele a teptate, a caror negociere a inceput in 2007, fiind achizi ia Bere Mure de catre Heineken (150 mil. euro), preluarea de catre Advent a Labormed (123 milioane de euro), achizi ia Eurisko de catre CB Richard Ellis (24 mil. euro) sau vanzarea Diana Forest catre Barlinek (23 milioane de euro).

3 Studii de caz privind practica fuziunilor

STUDIU DE CAZ- ASTRAL TELECOM

Pe pia a fuziunilor i achizi iilor din Cluj, tranzac ia anului 2005, a fost considerata tranzac ia Astral Telecom - UPC,     prin care UPC a preluat entitatea Astral Telecom pentru pre ul de 404,5 milioane de dolari. Pana la realizarea acestei fuziuni, cele doua entita i au adoptat strategii similare vizand pia a fuziunilor i achizi iilor. Atat Astral Telecom cat i UPC au practicat o strategie de tip dezvoltare bazata pe achizi ii succesive, urmate de fuziunea absorb ie. Tipologia poate fi numita restructurare de tip achizi ii-fuziune.

Intr-o forma succinta, vom prezenta in continuare, evolu ia celor doua entita i:

Entitatea Astral Telecom, a aplicat o re eta de succes, care s-a bazat pe achizi ii continue a altor operatori de cablu cu activitate in mediul economic romanesc. Astfel, in timp, Astral a crescut, s-a dezvoltat i a "inghi it" mai bine de 40 de operatori de cablu TV i entita i specializate in serviciile de internet, bazata i pe o extindere regionala.

Managerii au optat pentru a folosi mai multe metode de dezvoltare din dorin a de a minimiza riscul financiar. Re eta aplicata a fost in general constanta, mai exact cu fondurile primite de la investitorii financiari au achizi ionat alte entita i cu care mai apoi au fuzionat prin absorb ie. De asemenea, au optat i pentru dobandirea controlului unic asupra unor societa i prin intermediul contractelor de cesiune.

Evolu ia entita ii grup ASTRAL:

Anul 1992: a fost infiin ata entitatea TV Cablu;

Anul 1993: a fost infiin ata entitatea Storm TV (a incheiat parteneriat cu TV Cablu) i entitatea Astral TV;

Anul 1997: entitatea Astral TV a achizi ionat urmatoarele entita i prin preluarea controlului majoritar: Arexim Line, Delta Star, COAX, Dags, CDR;

Anul 1998: Astral fuzioneaza prin absorb ie cu entita ile achizi ionate cu un an inainte;

Anul 2000: Astral Tv a achizi ionat urmatoarele entita i, achizi ii la nivel local cat i la nivel na ional: Gameland, Alcor, Agapia, Metwoplast, Kappa, Kaho, Top Line, Sotrimex, Elho;

Anul 2001: a avut loc fuziunea Astral TV cu entita ile achizi ionate anterior. Totodata acest an s-a marcat i prin importantul moment al formarii entita ii Astral Telecom ca rezultat al fuziunii Astral TV cu Storm TV, TV Cablu i Gameland;

Anul 2002: Astral Telecom achizi ioneaza entitatea DNT;

Anul 2003: Astral Telecom achizi ioneaza Canad Systems Bucure ti. Tot acum are loc achizi ionarea de par i din patrimoniul FX Communications SRL i FX Internet SRL, precum i dobandirea controlului asupra entita ii EURONET GROUP SRL Bacau.

Anul 2004: preia controlul controlul unic asupra urmatoarelor entita i: SC Assist Internet SRL Suceava, SC Communications Services SRL i SC Sat Line Co SRL Calara i.

Anul 2005: la aceste societa i se mai adauga i SC Cable Vision Of Romania SA, din ac iunile careia Astral Telecom de inea 86,2%.

Entitatea UPC Romania, prezenta pe pia a locala din 1992, este unul dintre cei mai importan i jucatori pe pia a serviciilor de televiziune prin cablu.

Inainte de tranzac ie, UPC ocupa locul 3 in clasamentul firmelor de cablu din Romania, dupa Astral i RCS&RDS. Similar practicii entita ii Astral, UPC de ine pachetul majoritar de ac iuni la celelalte firme cu care va fuziona, respectiv Altnet SRL, Assit Internet SRL, Business Advisory Unit SRL, Astral Telecom Company, Canad Systems Internet SRL, Consultens Networking SRL, Euronet Group SRL, Genius Network System SRL, IT 4 Web SRL, Nextra Tele Com SRL, ROM West Electronic SRL, Saltine Co SRL i Transilvania Telecom SRL.

Evolu ia entita ii UPC:

Anul 2003: a fuzionat prin absorb ia a apte societa i din Romania: Aparatura Electronica Seltron Cluj-Napoca, Diplomatic Interna ional Comimpex Foc ani, Control Cable Venture Ploie ti, Somax Boto ani, Selektronic Sfantu Gheorghe, Portal Export-Import Cluj-Napoca i Multicanal Holding Bucure ti;

Anul 2004: a achizi ionat doi operatori de cablu din Bacau- Eurosat i Satba;

Anul 2005: a preluat Conex Sat Roman;

Anul 2006: a anun at achizi ionarea integrala a operatorului de televiziune digitala prin satelit Focus Sat.

Cele 14 entita i care au facut obiectul achizi iei din anul 2005 au fost absorbite de UPC Romania SA Bucure ti in anul 2006, conform proiectului de fuziune publicat in Monitorul Oficial a Romaniei, partea a IV-a, numarul 2360-2361/31.07.2006.

STUDIU DE CAZ- TERAPIA

Cazul entita ii TERAPIA SA Cluj releva o tipologie a restructurarii de tip lan , cu por iuni de ramifica ii de tip paralel. Acest aspect presupune realizarea concomitenta a mai multor opera ii de acela i tip i faptul ca prin succesiunea opera iilor de acela i tip, restructurarea ia forma unei opera ii de tip lan

Macheta tipologiei cuprinde urmatoarele doua etape:

Etapa I : in care restructurarea presupune realizarea de opera ii tip fuziune absorb ie

Etapa II: in care entitatea rezultat al restructurarii in etapa I continua succesiunea de opera ii, dar prin ramificare de tip paralel.

In ceea ce prive te anul 2006, una din cele mai semnificative tranzac ii care s-a realizat, a fost cea de pe pia a farmaceuticelor, prin care compania indiana Ranbaxy a preluat 96,7% din titlurile entita ii Terapia.

Importan a acestei tranzac ii este data i de cele doua recorduri atinse: primul legat de valoarea investi iei (270 mil euro), i cel de-al doilea de ie irea de pe pia a a fondului de investi ii american.

Implicarea entita ii Terapia SA in tranzac ii de tipul fuziunilor i achizi iilor poate fi eviden iata prin doua momente extrem de importante: anii 2004 i 2005.

In anul 2004, a avut loc fuziunea prin absorb ie intre SC TERAPIA HOLDING SA i SC TERAPIA SA, prin care Terapia SA Cluj a fost absorbita de Terapia Holding SA Bucure ti, aceasta de inand inainte de fuziune 95,35% din capitalul social al SC Terapia SA. Ra ionamentul fuziunii a fost faptul ca SC Terapia Holding SA era ac ionar majoritar al SC Terapia SA, iar opera ia s-a considerat a fi necesara dezvoltarii in continuare a activita ii SC Terapia SA, urmarindu-se asigurarea extinderii activita ii i a unei profitabilita i prin imbunata irea capacita ii concuren iale fa a de principalii competitori, scopul fiind cre terea cotei de pia a.

Un aspect mai pu in intalnit, dar prezent la aceasta fuziune este schimbarea denumirii societa ii absorbante in denumirea societa ii absorbite, i anume TERAPIA SA, datorita prestigiului denumirii i a valorii comerciale a absorbitei. De asemenea, prin fuziune s-a modificat sediul societa ii absorbante i obiectul principal de activitate, respectiv societatea absorbanta a preluat obiectul de activitate al societa ii absorbite.

Anul 2005 s-a concretizat prin absorb ia entita ilor SC PROMEDIC SRL i SC PHARMAPLANT BIOGALENICA SRL de catre SC TERAPIA SA. Fundamentarea acestei fuziuni, ca i in cazul celei din anul 2004, este faptul ca Terapia SA era ac ionarul majoritar atat in cazul entita ii SC PROMEDIC SRL (de inand o propor ie de 96,67%), cat i in cazul entita ii PHARMAPLANT BIOGALENICA (de inand 99,97%). De asemenea, avand acela i obiect de activitate, s-a urmarit cre terea eficien ei opera iunilor entita ilor participante, preconizandu-se economii importante in urmatoarele domenii: marketing, vanzari i distribu ie; alinierea la o strategie unitara; produc ie; aprovizionare cu materii i materiale; administrativ; management; utilizarea resurselor umane i finan e.

Un alt element relevant al opera iei de fuziune a fost faptul ca in urma evaluarii aportului net al societa ilor participante i a activelor i pasivelor entita ilor participante, pentru entita ile absorbite a rezultat o valoare contabila mult mai mare decat valoarea nominala a par ilor sociale. Argumentul acestei valori determinate prin evaluare a fost faptul ca cele doua entita i absorbite de ineau in portofoliu anumite re ete de fabrica ie, tehnologie care nu erau eviden iate contabil, iar valoarea acestor entita i era data de aceste re ete necesare entita ii absorbante i nu neaparat restul elementelor patrimoniului.

i in acest caz, fuziunea este pregatita prin achizi ii de ac iuni, care asigura entita ii absorbante pozi ia de ac ionar majoritar al absorbitei. Utilizarea unei astfel de practici duce la inlaturarea interven iei Consiliului Concuren ei de a bloca tranzac ia, intrucat, conform prevederilor articolului 11 litera d) din Legea nr. 21/1996 republicata conexat cu prevederile Ordinului Consiliului Concuren ei nr. 63/2004,     Anexa 2 - "Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice", punctul 81 d), nu constituie concentrare economica opera iunile de restructurare i reorganizare realizate in cadrul grupului de catre agen ii economici care fac parte din acela i grup.

Studiu de caz - JOLIDON & LCS Conf

Restructurarea de tip panza de paianjen se caracterizeaza printr-o opera ie care in timp ia forma unei panze de paianjen, restructurare intalnita in cazul entita ii Jolidon.

Infiin ata din 1993, evolu ia entita ii Jolidon s-a caracterizat printr-o puternica expansiune i diversificare a activita ii, bazata pe strategia de eliminare a concuren ilor. Cele mai importante tranzac ii de tipul fuziunilor i achizi iilor au fost cele doua preluari de societa i i ob inerea pozi iei de ac ionar majoritar. Entitatea Jolidon a preluat, in nume propriu i prin proprietarul entita ii Jolidon, pachete majoritare la societa ile clujene de profil Argos i LCS Conf (fosta Flacara).

LCS Conf a fost cea de-a doua mare tranzac ie a anului 2006 la capitolul tranzac ii de tipul fuziunilor i achizi iilor, prin care pachetul majoritar de ac iuni al entita ii a fost achizi ionat de grupul Jolidon. Prin acesta achizi ie s-a reu it ob inerea pachetului majoritar i astfel ob inerea marcii Falla care poate fi vanduta in magazinele Jolidon.

i in cazul entita ii Jolidon ob inerea controlului asupra entita ii LCS Conf s-a bazat pe preluari sistematice. Intai avand loc preluari a cate un pachet de 100 ac iuni, apoi entitatea Jolidon Import Export a cumparat 71,8% din ac iunile LCS Conf pentru suma de 2,7 milioane de lei, de i potrivit evaluarii LCS Conf, terenurile i cladirile valoreaza 17 milioane de euro. Scopul achizi iei pentru entitatea Jolidon a fost acela de a deveni cel mai puternic producator roman de confec ii, prin diversificarea gamei de produse, fiind in prezent cel mai puternic brand romanesc in produc ia de lenjerie intima din Romania.

Entitatea Argos, pricipalul concurent, a fost cumparata treptat de catre entitatea Jolidon in anul 2004. Aceasta este controlata, de entitatea Jolidon i indirect prin proprietarul entita ii Jolidon, astfel proprietarul entita ii Jolidon de ine in nume propriu 75,1% din entitatea Argos, iar entitatea Jolidon Import Export de ine 10,47%, proprietarul fiind acela i.

Aceste preluari de societa i prin ob inerea pozi iei de ac ionar majoritar i-au asigurat pre edintelui grupului Jolidon, de inerea controlului asupra pie ei textilelor din Cluj-Napoca.

Preluarile entita ii Jolidon nu se opresc numai la pia a romaneasca, entitatea Jolidon a achizi ionat pachetele majoritare de ac iuni ale companiilor italiene de lenjerie Infiore i Chiaro di Luna. In urma acestor preluari, Jolidon va intra in posesia unei re ele de 100 de magazine in Italia, unde i i va comercializa brandurile pe care le are acum in portofoliu. Cele doua marci italiene au intrat in portofoliul entita ii Jolidon prin achizi ionarea companiei Infiore i a pachetului majoritar al companiei Emmeci.

Analiza mecanismului de derulare a opera iunilor de restructurare surprinse in aceste studii de caz implica realizarea unei delimitari a fuziunilor inand cont de structura ac ionariatului anterior restructurarii prin fuziune, i anume:

      fuziune la care societa ile participante prezinta legaturi financiare anterioare, ca urmare a unor achizi ii in etape, urmate apoi de opera iunea de fuziune prin absorb ie. Aceasta categorie este considerata opera iune de fuziune simplificata;

      fuziune propriu zisa care are loc fara alte opera iuni anterioare, pregatitoare, iar intre societa ile participante la fuziune nu exista legaturi anterioare. In acest caz este vorba de o fuziune pura.