Oferta

Oferta

Concept. Legea ofertei

Oferta reprezinta cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este dispus sa o ofere

spre vinzare intr-o anumita perioada de timp.

Oferta ca si cererea se refera la un pret anume, si poate fi privita ca oferta a unui bun, a unei industrii, a unei firme si ca oferta totala de piata. Desigur,in functie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate sa difere de cantitatea oferita.

Oferta, ca si cererea, este si ea functie de pret. Ea pune in evidenta diversele cantitati de bunuri pe care vinzatorii sunt dispusi sa le vinda la diverse preturi date. Deci, intre evolutia pretului unitar al unui bun si oferta pentru bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate. Aceasta relatie este exprimata sintetic de legea ofertei, ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde.

Legea ofertei arata ca ofertantii sunt dispusi sa ofere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare, la un pret mai mare, de cit la unul mai mic. Curba ofertei arata ca nivelul de pret este necesar pentru a-l determina pe ofertant sa ofere o anumita cantitate de bun.

Exemplu Presupunem ca avem urmatoarele date (tabelul 1)

Tabel 1

Oferta individuala pentru bunul X

Pret / kg ($) Cantitatea oferita In kg/luna 1200 1100 900 2 600 1 200

Grafic, relatia dintre pretul unitar si cantitatea oferita, este reprezentat in (fig. 1.1)

Asadar, curba ofertei pune in evidenta cantitatea de bunuri pe care un ofertant este dispus sa o ofere, intr-o anumita perioada de timp, la diferite niveluri de preturi. Altfel, se poate spune, ca ea arata care este pretul la care ofertantul este dispus sa ofere diferite cantitati dintr-un bun oarecare, intr-o anumita perioada.

Forma curbei arata clar ca daca pretul bunurilor creste, ofertantii vor aduce mai multe bunuri pe piata si invers, daca pretul scade, ofertantii vor aduce mai putine bunuri pe piata. Cresterea pretului influenteaza profitul si ofertantul este motivat in a produce mai mult si a oferi spre vinzare mai mult. Acesta este un motiv important care face ca inclinatia curbei ofertei sa fie in sus si spre dreapta. Un alt motiv este faptul ca de la un anumit punct, cresterea productiei determina majorarea costului pe unitate de produs. Acest lucru se datoreste faptului ca unii factori (cladri, utilaje, masini, etc.) nu pot sa creasca intr-o perioada scurta de timp. De aceea, orice crestere a productiei prin atragerea de mai multi factori variabili (munca, materiale, etc.) suprasolicita factorii fizici (cladiri, utilaje, etc.) cauzind congestionari si gituiri ale productiei. Productivitetea muncii se reduce si costul pe unitate de produs aditional creste. Este firesc, ca pretul sa fie mai mare astfel ca producatorii sa fie motivati sa produca aceste bunuri aditionale.

Curba ofertei, ca si curba cererii, se poate determina pentru un ofertant anume, cit si pentru toti ofertantii unui anumit produs .

Oferta este adesea identificata cu productia si factorii care influenteaza nivelul, structura si calitatea acesteia vor influenta nuvelul, structura si calitatea ofertei. Oferta poate fi analizata prin caracteristici asemanatoare celor ale cererii. Ea poate fi prezentata grafic, tabelar si cu ajutorul functiei. Intre oferta si pret exista o relatie directa in sensul ca oferta creste pe masura ce sporeste pretul. Deplasarea curbei ofertei spre stinga semnifica reducerea cantitatii de produse vindute si, invers, deplasarea curbei ofertei spre dreapta are ca rezultat reducerea preturilor pentru cantitatea data de bunuri.

Realizarea ofertei are loc prin confruntarea sa cu cererea in cadrul tranzactiilor comerciale. Oferta apare sub diferite forme. Pe baza unor criterii complexe, ea poate fi de marfuri corporale si de servicii ferma sau facultativa angajament sau cu termen fix cu grad mediu de complexitate si de complexitate superioara interna sau externa, etc. In functie de continutul bunurilor, oferta poate fi de bunuri independente (confectii), bunuri complementare (miere si propolis), mixta.

Oricare ar fi forma si tipul ei, oferta se afla in relatie directa cu nivelul si modificarea pretului. Daca pretul unei marfi creste, celelalte conditii raminind neschimbate, vinzatorul este dispus sa cedeze cantitati in plus pe piata; evident, in limitele stocului existent la bunul sau la bunurile in cauza. Dimpotriva, in situatia in care pretul scade, vinzatorul tinde sa reduca oferta.

P

Contractia si extinderea ofertei sunt prezentate in (fig. 1.2)

Cresterea ofertei o data cu sporirea pretului are loc numai daca vinzatorul dispune de stocuri in depozit (pe termen scurt) sau daca el dispune de resurse cu care sa suplementeze loturile de marfuri oferite (pe termen mediu). Pe de alta parte, oferta nu poate fi redusa substantial atunci cind preturile scad notabil. Aceasta mai ales daca marfa este perisabila sau nedepozitabila. Comportamentul producatorului in raport de modificarea pretului nu este legat doar de posibilitatile lui de a produce, ci si de costurile de productie pe care acesta le are sau le poate avea.

Legea generala a ofertei exprima acea situatie relationala in care, la un anumit nivel al pretului, se ofera o anumita cantitate de bunuri.

Factorii ce influenteaza asupra ofertei

Oferta, ca si cererea, este determinata,in dimensiunea ei, de o serie de

factori. Cei mai importanti sint urmatorii: a) pretul resurselor ( a factorilor de productie ); b) pretul altor bunuri; c) tehnologia; d) numarul de ofertanti; e) perspectivele pietei; f) costul productiei; g) taxele si subsidiile; h) evenimente naturale si social-politice.

a) Pretul resurselor.Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs, sint dispusi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv inregistreaza o deplasare spre dreapta ( fig.2.1).

Invers, daca pretul unuia sau a mai multor factori de productie creste, atunci va creste costul de productie si ofertantul nu va fi dispus a produce o cantitate mai mare. Drept consecinte, curba ofertei se va deplasa spre stinga.

b) Pretul altor bunuri. Factorii de productie sint atrasi spre acele activitati de productie unde ei sint platiti la un pret ridicat. Daca pretul productiei X creste, este firesc ca sa se inregistreze o atragere a factorilor de productie spre acest produs, deci curba ofertei la acest produs se va deplasa spre drearta, si invers.

c) Tehnologia. Introducerea tehnologiei noi, are ca efect cresterea productivitatii muncii si, implicit, reducerea costului de productie. In acest caz, curba ofertei se va deplasa spre dreapta, deoarece producatorii sint motivati a produce mai mult. Descresterea productivitatii muncii, duce la cresterea costurilor de productie si evident efectul va fi negativ asupra ofertei, deci curba ofertei se va deplasa spre dreapta.

d) Numarul de ofertanti. Curba ofertei pietei ( a tuturor firmelor dintr-o anumita ramura care produc acelasi produs ) se va deplasa spre dreapta, daca in ramura vor intra noi firme si invers.

e) Perspectivele pietei. Daca in perspectiva se asteapta, intr-o anumita ramura, la scaderea sau chiar la oprirea productiei ( o greva ), in prezent ofertantii vor produce mai mult pentru a contracara efectele actiunilor viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta. Daca ofertantii se asteapta la o crestere a pretului in viitor, atunci in prezent vor reduce productia pentru a o creste in viitor. Deci, curba ofertei se va deplasa spre stinga.

f) Costul productiei. Daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va creste si invers, cresterea costului va aduce la scaderea ofertei. Specialistii considera ca evolutia costului reprezinta unul din factorii principali care actioneaza asupra ofertei. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta daca costul scade si invers.

g) Taxele si subsidiile. Firmele platesc taxe asupra profitului obtinut. Daca taxele pe profit se majoreaza, atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei se va deplasa spre stinga. Invers, daca se inregistreaza o reducere a taxelor pe profit, se va inregistra o crestere a ofertei si deci deplasarea curbei ofertei spre dreapta. Statul poate interveni sa sustina unele firme sau o industrie sau alta. Acest lucru se poate realiza cu alocatii de la bugetul statului, respectiv cu subsidii. In aceasta situatie, oferta va creste si evident curba acesteia se va deplasa spre dreapta.

h) Conditiile naturale reprezinta un factor important care, in multe ramuri, influenteaza marimea ofertei. De asemenea, anumite evenimente naturale intimplatoare actioneaza, de regula, in directia reducerii ofertei. Conditiile social-politice isi pun si ele amprenta asupra intregii activitati economice. Daca acestea sint favorabile ( stabilitate politica, cadru juridic adecvat, etc.) atunci oferta va creste, daca nu, oferta va inregistra o reducere.

Insumarea algebrica a influentei absolute sau relative a fiecarui factor de actiune, in conditiile aceluiasi pret, da ca rezultat modificarea totala a ofertei.

Orice modificare de-a lungul curbei ofertei pune in evidenta schimbarea pretului bunului respectiv, asociata cu schimbarea in cantitatea de bun oferita. Deci, schimbarea in cantitate se vede pe curba fixa. Modificarile determinate de factorii amintiti mai sus, duc la schimbarea pozitiei curbei, spre stinga sau spre dreapta. Deci, schimbarea in oferta are ca efect modificarea pozitiei curbei.

3. Notiuni despre elasticitatea ofertei. Factorii care determina    elasticitatea ofertei.

Ca si in cazul cererii, elasticitatea ofertei pune in evidenta gradul de modificare a ofertei in conditiile schimbarii pretului, sau a oricareia din conditiile ofertei.

Oferta este mai elastica cu cit este mai mare modificarea in cantitatea produsa de ofertanti. Deci, cu cit este mai mare elasticitatea ofertei, cu atit va fi mai mare raspunsul in cantitate la modificarea pretului. Oferta este elastica atunci cind coeficientul de elasticitate (C_eo) este mai mare decit 1. Oferta este inelastica atunci cind coeficientul de elasticitate este mai mic decit 1. Elasticitatea este unitara atunci cind C_eo= 1.

Ccunoasterea elasticitatii ofertei prezinta interes pentru agensii economici deoarece, pornind de la preturile de piata ale bunurilor, ea reflecta posibilitatea adaptarii ofertei la cerere. Factorii cei mai importanti care determina elasticitatea sint:

1) Gradul de substituire. Cind pretul unui produs creste, este profitabil a se produce o cantitate mai mare din bunul respectiv. Cresterea cantitatii oferite dintr-un bun, cind pretul lui creste, depinde, intr-o anumita masura, de cit de usor se pot atrage factorii de productie de la alte utilizari. Aceasta este in functie de usurinta adaptarii factorilor de productie respectivi la productia bunului fara discutie, deci de usurinta trecerii lor de la producerea unor bunuri anumite la producerea bunului respectiv. Cu cit este mai mare gradul de substituire a factorilor de productie de la productia unui bun la productia altor bunuri, cu atit va fi mai mare elasticitatea ofertei bunului respectiv;

2) Costul productiei. Daca pe piata pentru un bun oarecare se inregistreaza o crestere a cererii la acelasi nivel de pret, oferta va creste numai daca costul total mediu nu creste. Acesta depinde de pretul factorilor de productie. Cresterea pentru bunul respectiv a ofertei va duce inevitabil la cresterea cererii pentru factorii de productie utilizati la producerea lui, ceea ce va antrena cresterea pretului la acesti factori si implicit cresterea costului total mediu a produsului in discutie. In acest caz, oferta va scsdea. Deci, atunci cind costul creste se va inregistra o scadere a elasticitatii ofertei, iar atunci cind costul scade se va inregistra o crestere a elasticitatii ofertei;

3) Timpul, respectiv perioada de timp de la modificarea pretului. Acest factor se afla intr-o relatie strinsa cu gradul de substituire. Cu cit aceasta perioada de timp este mai mare, cu atit pot fi mutati mai multi factori de productie de la o activitate productiva la alta.

In general, in economie distingem doua perioade de timp, respectiv perioada scurta si perioada lunga. In perioada scurta, cantitatile a cel putin o parte din factorii de productie utilizati la producerea unui bun sint date, respectiv fixe. Deci, perioada scurta de timp nu este suficient de mare ca sa permita schimbarea cantitatii tuturor factorilor de productie. Perioada scurta de timp in care nici unul din factorii de productie nu se modifica se numeste perioada pietei. In aceasta perioada nu se poate modifica cantitatea oferita in raspuns la modificarea pretului. In consecinta, cantitatea oferita dintr-un bun ramine aceeasi, deci oferta este perfect inelastica. Iar curba ofertei este sub forma unei drepte verticale .

In perioada scurta, unii dintre factorii de productie pot fi schimbati si, prin urmare, cantitatea oferita dintr-un bun, poate spori in anumite limite, ca raspuns la modificarea pretului. Oferta este inelastica, dar nu perfect inelastica ca in perioada de piata ( fig.3.1).

In perioda lunga, exista suficient timp pentru modificarea cantitativa a tuturor factorilor de productie. Deci, cantitatea oferita in raspuns la modificarea pretului este mult mai mare decit in perioada scurta. In aceasta perioada se asigura posibilitatea unei oferte elastice, respectiv procentul cresterii cantitatii oferite este mai mare decit cel de crestere a pretului ( fig.3.31).

In concluzie, daca pretul creste de la p₀ la p₁ , asa cum se observa in graficul de la fig.3.1, cantitatea oferita dintr-un bun va ramine la q in cazul perioadei pietei, va creste de la q₀ la q₁ in perioada scurta si va creste de la q₀ la q₂ in perioada lunga.

4) Stocarea bunurilor. In cazul bunurilor care se pot stoca o perioada de timp, elasticitatea ofertei acestora creste si invers, daca posibilitatile de stocare sint reduse sau lipsesc. Cheltuielile de stocare se adaoga la costul produsului, astfel incit costul total se mareste. In acest caz elasticitatea ofertei se va reduce.

4. Echilibrul pietei. Interactiunea ofertei cu cererea

Cererea si oferta sint componentele de baza ale mecanismului regulator al

pietei. Raportul dintre cerere si oferta, reflecta foarte clar si, in acelasi timp sintetic situatia pietei, a fiecarui segment al acesteia. Oferta cu cererea interactioneaza in determinarea pretului la care vinzatorii sint dispusi sa ofere acea cantitate de bunuri pe care cumparatorii o doresc si sint dispusi sa o cumpere. Ele se gasesc in relatii de cauzalitate reciproca, una reprezentind in raport cu cealalta, deopotriva cauza si efect. Sensul lor poate fi pe deplin lamurit numai considerindu-le parti ale unui tot organic.

Cind prin interactiunea dintre cerere si oferta, se determina pentru un bun oarecare, atit pretul cit si cantitatea ceruta si oferita, atunci piata bunului respectiv se gaseste in echilibru. Cantitatea si pretul la care piata unui bun se echilibreaza se numesc cantitate de echilibru si pret de echilibru.

Sa presupunem urmatoarea situatie ( tabelul 4 ) la un bun oarecare:

Tabel 4

La pretul de 5 kg, avantajele sint pentru ofertanti si dezavantajele pentru cumparatori. Oferta este deci mai mare decit cererea, fapt pentru care pretul reactioneaza prin scadere. Din treapta in treapta se ajunge cu pretul la 2,5 $/kg unde se stabileste echilibrul dintre cerere si oferta pentru bunul in discutie ( fig. 4.1 ).

In echilibru, curbele ofertei si ale cererii sint in balanta, iar pretul si cantitatea nu au tendinte de schimbare. Daca pretul bunului in discutie este mai mare sau mai mic decit pretul de echilibru, fortele pietei actioneaza in directia atingerii echilibrului. La pretul de echilibru, intentia cumparatorilor coincide cu intentia vinzatorilor. Deci, in echilibru, decizia cumparatorilor nu este influentata de surplusul de cerere, iar decizia vinzatorilor nu este influentata de surplusul de oferta. Absenta surplusului de cerere ca si surplusului de oferta asigura stabilitatea pretului de echilibru. In aceste conditii, piata bunului respectiv este in echilibru.

Modificarea cererii si a ofertei si iesirea din echilibru au loc atunci cind intervin factorii de influenta in fiecare caz in parte.

Modificarea in cerere. Sa presupunem ca previziunea pietei sugereaza o crestere a petului la

bunul in discutie. Cumparatorii vor reactiona, crescind cererea din bunul respectiv in prezent, pentru a-l stoca in scopul de a evita un pret mai mare in viitor. Curba cererii se va deplasa spre dreapta luind forma C₁C₁ ( fig. 4.2 ). La pretul de 2,5 cantitatea ceruta va depasi cantitatea prevazuta a fi sporita, rezultind o lipsa de 42.000 kg. Aceasta cantitate rezulta din diferenta dintre punctul A si E₁. In acest caz, piata da informatii ofertantilor ca cererea creste si cumparatorii sint dispusi sa plateasca mai mult pentru bunul respectiv daca il vor gasi pe piata.Din aproape in aproape, se ajunge la un nou pret de echilibru ( E₂ ), respectiv de 3,3$ si la la o cantitate de echilibru de 100.000 kg.

Modificarea in oferta. Daca, datorita factorilor de influenta se produce modificarea in oferta, de exemplu descreste, curba ofertei se va deplasa spre stinga (fig.4.2), cantitatea de bun oferita scade, iar pretul va creste. Presupunem ca ceilalti factori nu se modifica.    Descresterea in oferta se reflecta in deplasarea curbei acesteia spre stinga, luind forma O₁O₁. La pretul de echilibru de 2,50 ofertantii sint dispusi sa ofere numai 50.000 kg. pe luna. La acest pret, isi mentin cererea de 78.000 kg/luna. Rezulta o lipsa de oferta de 28.000 kg, cantitatea ce rezulta din diferenta dintre punctul B si E₁. Acest fapt duce la cresterea pretului. Cind acesta ajunge la 3,00 /kg. se stabileste echilibrul, oferta egaleaza cererea, iar punctul de echilibru este acum E₂. Cantitatea de echilibru va fi de 62.000 kg/lun

Modificarea si a ofertei si a cererii. Cind intervin modificari atit in cererea pentru bunul in discutie cit si in oferta, curbele acestora se vor deplasa simultan spre stinga sau spre dreapta.

De pilda, daca curba ofertei se deplaseaza spre stinga si cea a cererii spre dreapta, se va modifica si pretul si cantitatea de echilibru. Punctul de echilibru va fi acum E₄ (fig. 4.4). Noul echilibru este la pretul de 3,80 /kg, la cantitatea de 80.000 kg/luna.In concluzie, prin confruntarea dintre cerere si oferta se determina pretul de piata, care pentru oricare bun tinde permanent spre un nivel de echilibru ce reflecta egalarea cererii cu oferta.

5. Aplicarea teoriei cererii si ofertei

Cererea si oferta reprezinta elementele de baza ale mecanismului pietei si se folosesc in diverse domenii. Vom reliefa cum poate fi utilizata teoria cererii si ofertei la formarea mentalitatii adecvate economiei de piata. Pentru a intelege mai bine mecanismul de functionarea a economiei de piata, vom descrie comportamentul agentilor economici in functie de cresterea pretului la titei si la derivatele acestuia. De la inceputul secolului al CC-lea si pina in anul 1973, consumul de titei a crescut. Aceasta sporire a fost conditionata de pretul mai scazut la titei in comparatie cu pretul altor tipuri de combustibil. In aceasta perioada actorii economici isi organizeaza activitatea pornind de la existenta unor resurse abundente de titei, accesibile utilizatorilor la un pret relativ scazut.

Incepind cu anul 1973, a intervenit o schimbare brusca a pretului la titei. Aceasta modificare a fost conditionata de cresterea pretului la titei de la 2,90 la 9 baril in anul 1978. O crestere dramatica a pretului (de la 12 la 30 pe baril) a avut loc in anii 1978-1980.

Agentii economici au raspuns la cresterea pretului prin incercarea de limitare a consumului de titei. De exemplu, cresterea pretului la benzina i-a determinat pe consumatori sa solicite masini cu consum redus de combustibil. Socul pretului la produsele de titei au orientat producatorii de automobile spre conceperea unor masini mici, arhitectii - spre folosirea tot mai larga a energiei solare la incalzitul imobilelor, cercetatorii chimisti- spre identificarea solutiilor alternative la consumul de petrol.

Scaderea cererii de masini cu un consum mare de benzina a scos in prim- plan problema restructurarii activitatii firmei, confectionarii produselor mai adecvate cerintelor pietei. In conditiile economiei de piata, cine intirzie cu restructurarea activitatii sufera pierderi enorme. Astfel, ''General Motors'' - cel mai mare producator american de automobile, a inregistrat in perioada iulie- septembrie 1980 pierderi cifrate la 567 milioane de dolari.

Teoria cererii si ofertei se poate utiliza si in:

--analiza influentei sistemului impozitar asupra producatorului si consumatorului;

--analiza impactului generat de implicarea statului in economie prin fixarea preturilor sau utilizarea preturilor minimale, prin utilizarea taxelor si tarifelor pentru reglarea importului etc.

Vom elucida aplicarea teoriei cererii si ofertei prin urmatorul exemplu. Admitem ca in 1999 in Republica Moldova s-au realizat 3000 mii tone de benzina la un pret de 5 lei litru. De la 01. 01. 2000 guvernul a decis sa impoziteze fiecare litru de benzina vindut cu 0,50 lei. Ce suma va fi obtinuta in buget in anul 2000 in urma introducerii impozitului? Pe umerii cui va cadea povara impozitului?

Pentru a da raspuns la aceste intrebari vom prezenta grafic situatia de pe piata benzinei in anul 1999. Presupunem ca in anul 1999 piata se afla in echilibrul E₀ (figura 5).

Introducerea impozitului de 0,50 lei deplaseaza curba ofertei in sus. Dupa introducerea impozitului, se instaleaza un nou echilibru E₁ cu coordonatele Q₁ = 960 tone, P₁ = 5,30 lei. Venitul bugetului de la impozit va fi 960000 _{0,30 = 288000 lei. Conform situatiei de pe grafic 0,30 lei din impozit ii achita consumatorul, iar 0,20 lei - producatorul.}

Prin urmare, marimea poverii impozitelor ce poate reveni consumatorului ori producatorului depinde de pozitia curbelor cererii si ofertei. Cu alte cuvinte, teoria cererii si ofertei reliefeaza faptul ca impozitul poate fi utilizat de catre stat ca parghie economica in reglarea vietii economice.

CONCLUZIE

In aceasta lucrare am avut in vedere faptul ca, rezultatele folosirii resurselor se prezinta ca oferta, tn timp ce nevoile umane se prezinta sub forma cererii. Cele doua laturi ale pietei au fost analizate la inceput ca variabile dependente de diferiti factori, indeosebi de modificarea pretului. Avind fiecare in parte determinari specifice, cererea si oferta se leaga si se confrunta permanent intre ele dupa anumite reguli.

Pentru cerere si oferta fiecare factor exrcita o influenta mai mare sau mai mica, unii factori influenteaza in sensul cresterii cantitatii de cerere si oferta, iar alti factori influenteaza in sensul scaderii lor.

In general putem spune ca cererea si oferta sunt categorii ale pietei, iar rapotul dintre ele constituie o forma de exprimare a relatiei dintre productie siconsum.

Bibliografie

E. Cara , I. Pirtachi

"Microeconomie aplicata"- Partea 1

ASEM Chisinau

Nita Dobrota

Economia Politica"

Ed. Economica Bucuresti 1997

Gheorghe Cretoiu

Economie Politica

Bucuresti 1995

Elena Cara

"Microeconomie"

Chisinau 1996

Zbirciog Valeriu

"Microeconomie"

Chisinau ASEM 1996