Economia sanitara

Economia sanitara

      este o componenta a stiintei economice care studiaza modul in care sunt produse si furnizate ingrijirile de sanatate, in conditiile unor resurse limitate

      urmareste ca prin mijloace specifice sa realizeze cresterea eficientei si echitatii in serviciile de sanatate, precum si controlul costurilor.

Particularitatile economiei sanitare:

1. Cererea de servicii de sanatate este nelimitata datorita valorii subiective a consumului medical care nu coincide cu costul resurselor folosite in productia de servicii de sanatate.

Particularitatile economiei sanitare:

2. Natura productiei se bazeaza pe relatia bilaterala medic-pacient

3. Decizia initiala a consumatorului nu este luata complet liber, deoarece nevoile de sanatate sunt definite diferit de catre consumator (pacientul) si de catre producator (medicul) datorita gradului diferit de pregatire profesionala si experientei fiecarei persoane.

Particularitatile economiei sanitare:

4. Productia si consumul de servicii de sanatate sunt ambigue. Productia de ingrijiri nu poate fi standardizata, iar consumul este descentralizat. Este dificil sa se formuleze obiective precise in domeniul asistentei medicale.

5. Produsul se confunda cu actul productiei.

9. Incertitudinea care exista in economia sanitara este distribuita in diferite etape ale procesului de productie si consum. Resursele financiare aparent bine cunoscute de fiecare unitate de ingrijire sau de furnizorii independenti devin imprecise atunci cand se analizeaza in ansamblu serviciile de sanatate. Incertitudinea din partea medicului si a utilizatorului genereaza excesul de reglementari. Incertitudinea si protectionismul limiteaza concurenta, reduc calitatea si performantele serviciilor de sanatate. Incertitudinea face imposibila recompensarea performantelor si evaluarea eficcacitatii serviciilor de sanatate.

Piata (market):

      include potentialii consumatori care indeplinesc conditiile de nevoi, cerinte, dorinte de a obtine produsul/ingrijirea medicala, dar care au si disponibilitatea economica pentru a realiza tranzactia (asigurare medicala sau resurse financiare)

      ea apare datorita tranzactiei intre doi actori: furnizorul de ingrijiri medicale si consumatorul (pacientul) care cumpara aceste servicii.

Graficul Gantt (I)

      se foloseste pentru controlul planificarii proiectelor individuale si mai ales a celor complexe.

      a fost creat de catre unul din fondatorii managementului stiintific american Henry L. Gantt (1861-1919) in anul 1917.

In mod traditional planificarea unei actiuni complexe incepea cu prima etapa si mergea pas cu pas pana la sfarsit. Gantt a propus sa se inceapa cu etapa finala. Care este ultima etapa pe care trebuie sa o realizam pentru a finaliza actiunea si cand trebuie sa o incepem pentru a putea termina la termenul propus s-a intrebat el? A trecut apoi la etapa anterioara, mergand pas cu pas pana la inceput.

      reprezentarea se face sub forma unor bare paralele, fiecare reprezentand o anumita activitate.

      unele bare reprezinta activitatile care pot fi facute numai dupa ce o alta activitate a fost executata anterior

      altele reprezinta activitatile care nu sunt dependente de realizarea unor activitati anterioare.

      fiecare din aceste activitati trebuie sa inceapa intr-un anumit moment pentru a se putea realiza obiectivul final la timp.

Exemplu:

      un plan de introducere a unui proiect de socializare a copiilor din leagan si de reintegrare in familie

Diagrama PERT (Program Evaluation and Review Technique)

      este o metoda de planificare in timp a activitatilor in cadrul proiectelor mari.

      se foloseste la prima planificare a unei activitati.

      cu ajutorul ei se determina drumul critic.

Metoda drumului critic

      este utilizata pentru activitati repetitive, atunci cand se cunosc secventele si duratele.

      reprezinta o secventa de etape care dureaza cel mai mult si care nu poate fi usor grabita sau intrerupta

      reprezinta timpul cel mai scurt de desfasurare a proiectului si se obtine insumand cea mai lunga succesiune de activitati

      nu foloseste determinarea probabilistica a timpului asteptat ci doar notiunea de timp estimat pentru fiecare activitate.

Diagrama PERT cuprinde:

      cercul, care reprezinta un eveniment si in care se noteaza numarul evenimentului

      sageata, care reprezinta o activitate

Diagrama PERT - faze:

      listarea tuturor sarcinilor proiectului

      determinarea secventialitatii in timp a sarcinilor, precizand care sarcina poate fi executata in acelasi timp cu alta

      stabilirea pentru fiecare sarcina a 3 valori estimative ale duratei (optimista To, normala Tn si pesimista Ts); timpul mediu sperat Te=(To+4Tn+Tp)/6

      construirea retelei pentru determinarea drumului critic, adica a secventei cu duratele cele mai lungi si calcularea termenului cumulativ al proiectului

      verificarea realizarii proiectului prin compararea cu estimarile anterioare.

Analiza SWOT

      este una din metodele care pot sa exploreze in mod direct sau indirect ratiunea unei schinbari

      Strengths=puncte forte,

      Weaknesses=slabiciuni,

      Opportunities=oportunitati,

      Threats=amenintari.

      factorii interni si externi se iau in considerare simultan atunci cand se identifica aspectele unei organizatii care trebuie schimbate.

      punctele forte si slabiciunile sunt factori interni, care tin de organizatie, pe cand oportunitatile si amenintarile sunt factori externi.

Un grup din cadrul organizatiei va nota care este scopul si misiunea acesteia. Pornind de la aceste obiective, grupul identifica toate punctele forte si slabiciunile, preferabil folosind o lista de control (cheklist), ca de exemplu modelul 7S. Acest model dezvoltat in anii '80 de Waterman, Peters si Phillips sugereaza ca exista sapte aspecte in cadrul unei organizatii care trebuie armonizate intre ele. Daca fiecare aspect le sustine pe celelalte, se poate spune ca organizatia este "organizata".

In final, analistul reflecteaza acum asupra misiunii si asupra celor patru componente ale matricei, acordand o atentie deosebita cauzelor punctelor forte si slabiciunilor, precum si raspunsurilor necesare in fata oportunitatilor si amenintarilor si stabileste un set de prioritati pe care le va adresa echipei.

Comunicarea

      este elementul esential al functiei de coordonare in management si reprezinta legatura vitala intre membrii echipei medicale, precum si intre acestia si pacienti.

      este considerata de unii autori "inima" managementului intr-o organizatie.

      in cadrul unei organizatii, se defineste ca fiind procesul prin care are loc schimbul de mesaje in vederea realizarii obiectivelor individuale si comune ale membrilor ei.

1. Codificarea consta in selectarea anumitor simboluri, capabile sa exprime semnificatia unui mesaj. Cuvintele, imaginile, expresiile fetei sau ale corpului, semnalele sau gesturile reprezinta simboluri ale comunicarii.

Totusi, in cadrul organizatiei, forma cea mai importanta de codificare ramane limbajul.

Pentru sistemul sanitar simbolul poate deveni important pentru pacienti. Astfel, culoarea diferita a halatelor permite pacientilor o identificare usoara a medicilor sau asistentelor medicale.

2. Transmiterea mesajului consta in deplasarea mesajului codificat de la emitent la receptor prin canalul vizual, auditiv, tactil sau electronic de comunicare

3. Decodificarea si interpretarea cuprind descifrarea simbolurilor transmise si explicarea sensului lor. Ele sunt puternic influentate de experienta anterioara a receptorului si de abilitatile acestuia de a descifra si interpreta diverse simboluri. Prin intermediul lor se constata daca comunicarea a avut loc sau nu, daca emitentul si receptorul au inteles in acelasi mod mesajul.

4. Filtrarea se refera la deformarea sensului unui mesaj datorita unor limite fiziologice sau psihologice. Filtrele fiziologice determinate de handicapuri totale sau partiale (pierderea sau scaderea acuitatii vizuale, auditive etc.) limiteaza capacitatea de a percepe stimuli si deci de a intelege mesajul. Filtrele psihologice apar ca urmare a unor experiente anterioare sau a unor sensibilitati, predispozitii. Ele pot afecta perceptia si modul de interpretare a mesajului, dandu-i o semnificatie total sau partial diferita fata de cea a emitentului.

5. Feed-back-ul este cel care incheie procesul de comunicare. Prin intermediul lui, emitentul verifica in ce masura a fost inteles corect mesajul sau a suferit filtrari. Prin feed-back-ul direct si imediat raspunsul receptorului este verificat in cadrul comunicarii fata in fata. Prin diferite simboluri: cuvinte, gesturi, mimica fetei etc., se constata daca mesajul a fost receptat corect. Feed-back-ul indirect si intarziat, propagat prin scaderea productivitatii, calitatea slaba a serviciilor oferite, cresterea absenteismului, existenta conflictelor de munca, poate indica dificultati vechi si profunde ale comunicarii, ignorate sistematic.

      comunicare unilaterala, care se desfasoara intr-un singur sens, de la emitent la receptor, fiind lipsit de feed-back. Isi dovedeste eficienta in starile de urgenta si exceptionale. In aceste cazuri discutiile, dezbaterile si chiar simplele explicatii sunt nepermise, fiind considerate consumatoare de timp.

      comunicare bilaterala, care se desfasoara in doua sensuri: emitent-receptor si receptor-emitent. Cu toate ca este consumatoare de timp, ea este considerata mai convenabila si mai eficienta in cadrul organizatiilor.

Procesul de comunicare - forme:

      comunicare unilaterala, care se desfasoara intr-un singur sens, de la emitent la receptor, fiind lipsit de feed-back. Isi dovedeste eficienta in starile de urgenta si exceptionale. In aceste cazuri discutiile, dezbaterile si chiar simplele explicatii sunt nepermise, fiind considerate consumatoare de timp.

      comunicare bilaterala, care se desfasoara in doua sensuri: emitent-receptor si receptor-emitent. Cu toate ca este consumatoare de timp, ea este considerata mai convenabila si mai eficienta in cadrul organizatiilor.

Directii de comunicare:

Dupa modul de transmitere:

      comunicare scrisa

      comunicare verbala

      comunicare nonverbala.

Una dintre cele mai folosite metode in desfasurarea procesului de management este
comunicarea directa unilaterala si bilaterala, promovata sub forma sedintei.
In esenta, sedinta consta in:
- reunirea mai multor persoane pentru un interval scurt de timp,
- sub conducerea unui manager,
- in vederea solutionarii in comun a unor sarcini cu caracter informational sau decizional.
Sedinta constituie modalitatea principala de transmitere a informatiei si de culegere
a feed-back-ului in cadrul unei organizatii.