Economia subterana

Economia subterana

Evolutia economiei contemporane, marcata de profunde disfunctii si antagonisme social-economice, cunoaste astazi, mai mult ca oricand, o expansiune rapida a economiei subterane.

Fara pretentia unei definitii complete, economia subterana reflecta forma neinstitutionala de organizare si functionare a activitatii economice, caracterizata prin tranzactii comerciale ilicite, evazioniste efectuate de agentii economici paraziti pe piata neagra sau piata cenusie, in scopul obtinerii unor profituri tot mai mari, ca sursa de imbogatire fara justa cauza, prin sustragerea de la prevederile legislatiei financiare.

Prin dimensiuni si implicatii, economia subterana, fenomen anomic generator de structuri economice paralele specifice capitalismului salbatic, a devenit o forta destabilizatoare a sistemului social in general, a economiei in special

Atat relatiile economico-financiare in care sunt implicati agentii economici evazionisti, cat si tranzactiile pe care le deruleaza sunt generatoare de fabuloase profituri ilicite, de concurenta neloiala, de constangere si forta, de coruptie si violenta. De fapt, intre economia subterana si coruptie exista raporturi de coexistenta organica si de "sustinere reciproca". Pe plan social, economia subterana devine un mediu generator de coruptie, tot mai agresiva si cu tendinta de generalizare.

La randul ei coruptia se dezvolta in mediul favorizant al economiei subterane, contribuind la "afirmarea" oligarhiei financiar-politice.

Categoria de oligarhie financiar-politica desemneaza un grup relativ restrans de mari posesori ai capitalului financiar, dar si de exponenti ai puterii politice sau de clienti ai acesteia, care domina viata economica si politica a unei tari in scopul realizarii propriilor interese economice.

Legea de fier a acestei oligarhii consta in: cu cat o organizatie institutionalizata la nivel macrosocial devine mai mare si mai birocratizata, cu atat creste si gradul de concentrare a puterii politice in mainile unui numar redus de persoane, in opozitie cu nevoia de democratie.

In ultima analiza, conceptul de coruptie reflecta o stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, de incalcare deliberata a normelor sau a atributiilor legale si a indatoririlor sociale si morale prin utilizarea unor mijloace (practici) ilegale si antisociale. De fapt, coruptia reprezinta incalcarea sistematica si nesanctionata a normelor unei organizatii sau institutii de catre unii indivizi, care in virtutea faptului ca detin o anumita autoritate, utilizeaza resursele organizatiei in destinatii diferite de scopurile acesteia.

In acelasi timp, coruptia se caracterizeaza prin relatii social-politice paralegale, fapt ce stimuleaza activitatea unor agenti economici paraziti, specializati in sustragerea de capitaluri si resurse umane din circuitul economic socialmente legal.

Analiza fenomenului incriminat releva ca economia subterana evolueaza in doua directii distincte, dar convergente sub aspectul mobilurilor economice:

implementarea economiei pirat in structurile institutionalizate ale economiei legitime;

expansiunea si globalizarea pietelor paralele si ilicite privind evaziunea fiscala, tranzactiile cu valute, arme, droguri, substante radioactive, forta de munca, prostitutie etc.

In acelasi timp, economia subterana cunoaste o tendinta de autonomizare in cadrul economiilor nationale si de internationalizare la nivelul economiei mondiale.

Astazi, economia mondiala este tot mai mult marcata de existenta unor retele mafiote transnationale specializate in tranzactii ilicite cu bunuri economice.

In functie de natura bunurilor care fac obiectul tranzactiilor pe piata subterana, acestea se grupeaza in doua componente relativ distincte:

bunuri pozitive, socialmente utile sustrase circuitului economic licit in scopul maximizarii profitului ilicit.

Potrivit estimarilor unor experti occidentali, ponderea tranzactiilor ilicite in volumul activitatii economice este de 10-15% pentru tarile U.E., din care Italia se detaseaza cu o pondere de pana la 30%, iar in fostele tari socialiste aceasta pondere variaza intre 30-40%;

bunuri si servicii negative: comertul cu droguri, armament, prostitutia de bordura si cea voalata, crima platita, traficul de influenta prin contraprestatie pecuniara, pozitii eligibile pe listele electorale etc.

In aceasta ordine de idei este mai mult decat edificator exemplul oferit de A.King si B.Schneider in lucrarea "Prima revolutie globala", potrivit caruia: "Cifra de afaceri a comertului cu droguri depaseste chiar pe cea a industriei petroliere". De asemenea, un recent Raport al O.N.U. evidentia ca in lume sunt peste 200 mil. persoane dependente de narcotice.

Sensul decodificator si critic al economiei subterane face oportuna prezentarea consecintelor social-economice si politice generate de aceasta forma paralela, disfunctionala si anacronica a economiei contemporane:

acumularea "primitivista" si nelegitima a unor mari capitaluri de catre indivizi verosi, sustinuti, in multe cazuri, de catre oameni politici;

redistribuirea veniturilor ilicite in beneficiul agentilor economici paraziti;

accentuarea procesului de polarizare sociala prin imbogatirea rapida a "intreprinzatorilor" specializati in spolierea economiei si in constituirea de clanuri mafiote cu influenta si sustinere politica;

practicarea pe scara larga a concurentei neloiale, spionajului economic, a santajului si fortei;

diminuarea veniturilor bugetului public prin practicile evaziunii fiscale;

crearea pietei pentru spalarea banilor negri;

aparitia si dezvoltarea unor retele internationale cu "filiale" in diferite tari;

formarea unui comportament social-economic deviant, a parazitismului si desfraului;

degradarea protectiei consumatorului si a urbanismului comercial;

erodarea mediului social-politic si marginalizarea valorilor societatii democratice;

deprecierea imaginii publice a unor oameni politici prin asocierea acestora cu economia subterana si coruptia.

Prezentarea punctuala a efectelor negative ale functionarii binomului economie subterana-coruptie este sustinuta de evidentierea factorilor stimulatori ai acestui binom.

Dintre acesti factori mentionam:

maximizarea profitului ilicit, sustras impozitarii, datorita vitezei rapide de rotatie a capitalului "investit" in economia subterana;

laxismul legilor si mimarea in unele cazuri a controlului si coercitiei din partea institutiilor abilitate;

globalizarea economiei subterane;

interdependenta functionala si incitativa a coruptiei si economiei subterane intr-un mediu social viciat.

In tara noastra, coruptia si economia subterana au cunoscut o dinamica ascendenta in anii tranzitiei la economia de piata, ceea ce a permis ca Romania sa fie una din cele mai corupte tari ale U.E. In acesti ani s-a format o oligarhie financiar-politica de tip caracatita ce controleaza viata social-economica si politica. De fapt, multi dintre politicieni sunt protagonisti ai coruptiei si conflictului de interese, fiind in multe cazuri absolviti de rigorile legii de catre o justitie obedienta.

In acest sens, un singur exemplu este mai mult decat edificator. Astfel, Oficiul European de Lupta Antifrauda (O.L.A.F.) a facut public in iulie 2007, Raportul pe anul 2006 privind situatia cazurilor de deturnare a fondurilor europene, in care se arata ca Romania cu 70 de cazuri de fraudare a banilor U.E. in anul 2006 se plaseaza in topul furtului banilor europeni. Se fura totul: de la banii handicapatilor, pana la banii pentru drepturilor detinutilor.

Banii care au fost furati trebuie restituiti catre bugetul U.E. Deoarece justitia nu si-a facut datoria, pagubele nu sunt acoperite de cei vinovati de frauda, ci din buzunarul tuturor contribuabilor.

In concluzie, economia subterana genereaza mari costuri sociale ce sunt suportate indeosebi de categoriile de populatie cu venituri mai reduse, care prin fiscalitate trebuie "sa suplineasca" pierderile bugetare cauzate de evaziunea fiscala, de fraudele si furturile in dauna patrimoniului public.