FUNDAMENTELE TEORETICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE IN MANAGEMENTUL SISTEMULUI ECONOMIC

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE IN MANAGEMENTUL SISTEMULUI ECONOMIC

PARAGRAFUL I - ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA DISCIPLINA A CUNOASTERII STIINTIFICE

Cunoasterea conditiilor in care se desfasoara activitatea economica si initierea unor actiuni bine definite pentru realizarea cat mai eficienta a scopului propus sunt premise ale unei conduceri stiintifice performante in orice domeniu al activitatilor umane incluse in categoria fenomenelor economice respective: productia, consumul, schimbul si utilizarea bunurilor si a serviciilor. Cunoasterea economica poate fi considerata drept stiintifica numai in masura in care are ca obiect punerea in evidenta a acestor relatii si daca ea cerceteaza si explica fenomenele economice prin interactiunea variabilelor care le determina influentandu-le marimea. Cu cat este mai bine folosita corelatia dintre cunoastere si activitatea practica cu atat se dezvolta mai bine intreprinderea si societatea in ansamblu si de aceea legatura dintre cunoastere si activitatea practica trebuie luata in considerare la toate nivelele de conducere. In aceste conditii triada analiza-decizie-actiune reprezinta conditia sine qua non a unui management stiintific.

Indiferent de nivelul la care se executa activitatea de conducere in orice domeniu implica cunoasterea cu precizie a situatiilor concrete din unitatea studiata in vederea stabilirii complexului de cauze si factori care o determina, fapt ce reclama efectuarea unei analize economico-financiare care sa prezinte o harta a realitatii de care va trebui sa se tina seama in deciziile de viitor.

Complexitatea fenomenelor economice imprima analizei un dublu caracter, respectiv:

1. caracterul de disciplina cu fundamentare teoretica, cu un set de principii generale care pot fi aplicate intreprinderii si in interpretarea tuturor problemelor economice trecute si prezente;
2. caracterul de activitate practica care ofera raspuns la intrebarile privind relatiile de cauzalitate dintre fenomene si factori.

Pe baza explicarii cauzelor si factorilor care au modificat indicatorii economico-financiari, analiza formuleaza legitati si principii de interpretare a fenomenelor economice. Explicarea si previziunea fenomenelor economice se realizeaza prin intermediul unor analize teoretice si a unor cercetari empirice (empiric= bazat pe experienta). Teoria vizeaza cercetarea empirica, iar aceasta la randul ei permite verificarea ipotezelor si concluziilor teoriei.

In timp ce teoria foloseste rationamentul deductiv tragand concluziile unor ipoteze initiale, cercetarea empirica porneste de la observarea realitatii pentru a desprinde principii generale.

Imbinarea celor doua tipuri de rationament se realizeaza in analiza prin parcurgerea mai multor etape si anume:

abstractizarea fenomenului cercetat;

formularea unor ipoteze de lucru pornind de la fenomen;

verificarea si generalizarea legilor deduse.

Analiza ca metoda generala de cercetare a fenomenelor din natura si societate inseamna descompunerea acestora in partile lor componente pentru a fi studiate si descoperite relatiile de cauzalitate. Analiza economica vizeaza activitatile cu caracter economic consumatoare de resurse si generatoare de rezultate.

PARAGRAFUL II - LOCUL, ROLUL SI FUNCTIILE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Pornind de la intelegerea analizei ca disciplina a cunoasterii stiintifice aceasta constituie un instrument operational de urmarire si verificare a functionarii sistemului economic in scopul descoperirii disfunctionalitatilor aparute in subsistemele sale si cauzele acestor disfunctionalitati.

Intreprinderea ca sistem cuprinde un ansamblu de subsisteme intre care exista legaturi structural functionale si este supusa unui proces de decizii care asigura reglarea in vederea functionarii normale.

Aparitia unor semne de dereglare a functionarii sistemului impune adoptarea unor decizii de corectie pornind de la cauze. Aici intervine analiza prin rolul sau de depistare a cauzelor perturbatoare ale starii de normalitate in vederea initierii masurilor de redresare si in aceasta directie se manifesta functia analizei de diagnoza si reglare a functionarii sistemului intreprindere.

Exercitarea acestei functii se realizeaza prin intermediul analizei diagnostic care presupune o cercetare ampla si completa a fenomenelor economico-financiare in vederea identificarii unei 'maladii" (disfunctionalitati) si aplicarii unui "tratament" (luarea deciziilor de corectie) pornind de la "simptome" ( cauze).

Analiza economico-financiara se situeaza la intersectia functiilor intreprinderii de cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila si de personal cu atributele conducerii de prevedere, organizare, coordonare, comanda si control.

Realizarea functiilor intreprinderii presupune exercitarea tuturor atributelor conducerii, iar fiecare din aceste attribute se realizeaza prin intermediul unui anumit tip de analiza. Analizele diagnostic vizeaza toate functiile intreprinderii si urmaresc punctele tari si punctele slabe ale acestora.

O alta functie a analizei economico-financiare se refera la rolul acesteia in verificarea modului de realizare a obiectivelor prestabilite prin planul de afaceri si crearea bazei de date pentru elaborarea strategiilor pe termen scurt, mediu si lung ceea ce se concretizeaza in functia analizei de a oferi informatiile necesare fundamentarii deciziilor pe criterii de eficienta in toate etapele. O importanta deosebita in activitatea practica o are atributul analizei economico-financiare in oferirea bazei de date si informatii necesare efectuarii controlului de gestiune si auditului financiar.

Rezultatele analizei economico-financiare sunt utilizate in elaborarea diagnosticului economico-financiar ca demers necesar pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru evaluarea intreprinderii sau in alte scopuri.

Sintetizand cele prezentate mai sus sistematizat functiile analizei economico-financiare se prezinta astfel:

1. functia informationala a centrelor de decizie economica privind situatia economico-financiara a intreprinderii;
2. functia de evaluare a potentialului tehnico-economic al sistemului intreprindere;
3. functia de fundamentare a deciziilor pe criterii de eficienta atat in stadiul de oferta a bunurilor si serviciilor cat si in stadiul executiei acestora (productie si comercializare);
4. functia de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului
5. functia de realizare a conexiunii cu mediul economico-financiar exterior ceea ce presupune analiza relatiilor cu bancile, furnizorii, creditorii, fiscul, bursa de valori s.a.

PARAGRAFUL III - TIPURI DE ANALIZE

Datorita complexitatii cercetarilor impuse de necesitatea cunoasterii stiintifice a realitatilor economice exista mai multe tipuri de analize economico-financiare care pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii astfel:

1. dupa nivelul la care se desfasoara: - analiza microeconomica

- analiza macroeconomica

Analiza microeconomica studiaza comportamentul unitatii elementare de productie - intreprinderea- si vizeaza factorii care ii determina rezultatele precum si relatiile acesteia pe diverse piete

Analiza macroeconomica studiaza comportamentul grupurilor de subiecti economici reuniti in categorii omogene asa cum ar fi: ramurile, sectoarele de activitate, economie nationala si mondiala.

2. dupa raportul dintre momentul efectuarii analizei si cel al desfasurarii fenomenului exista: - analiza postfactum

- analiza previzionala

Analiza postfactum sesizeaza fenomenul la sfarsitul perioadei vizand trecutul si prezentul in timp ce analiza previzionala il sesizeaza la inceputul perioadei si vizeaza viitorul.

3. dupa natura insusirilor fenomenului analizat exista:- analiza cantitativa

- analiza calitativa

Analiza cantitativa cerceteaza fenomenul prin evaluari cantitative asigurand cuantificarea si masurarea actiunii factorilor asupra rezultatelor.

Analiza calitativa urmareste esenta fenomenului vizand stabilirea unui system de legaturi cauza-efect.

4. dupa rolul timpului in analiza fenomenului exista: - analiza statica

- analiza dinamica

Analiza statica face abstractie de timp presupunand ca modificarile factorilor sunt simultane fara decalaje in timp. Analiza dinamica urmareste fenomenul economic in evolutie ceea ce presupune ca acesta isi modifica pozitia de la o perioada la alta.

5. dupa orizontul de timp exista: - analiza pe termen scurt

- analiza pe termen lung sau mediu

Analiza pe termen scurt vizeaza perioada de sub un an (semestru, trimestru, luna) si serveste managementul operativ, in timp ce analiza pe termen mediu si lung vizeaza perioada de timp de peste un an si serveste managementului strategic.

6. dupa criteriile de studiere a fenomenului cercetat in practica se pot efectua si o serie de analize cu scop special si anume:

analiza economica vizeaza functiunea de exploatare a intreprinderii independent de functiunea sa financiara;

analiza tehnico-economica coreleaza aspectele tehnice din intreprindere ce cele economice;

analiza financiara vizeaza situatia financiara, rentabilitatea si riscurile intreprinderii;

analiza economica-financiara examineaza corelatiile dintre activitatea de exploatare si activitatea financiara si serveste la elaborarea diagnosticului economico-financiar.

PARAGRAFUL IV - ETAPELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Ca activitate practica analiza economico-financiara necesita parcurgerea a trei etape si anume:

Etapa 1. presupune culegerea si cercetarea amanuntita a tuturor datelor si informatiilor necesare analizei. In acest scop analiza foloseste un sistem de date si informatii care trebuie sa reflecte cat mai complet situatia intreprinderii apeland la mai multe surse de informare care pot fi interne sau exterioare intreprinderii.

Sursele interne provin din subsistemul informational contabil, financiar si statistic al intreprinderii si se refera la datele contabilitatii financiare si de gestiune, la diverse rapoarte statistice precum si la oserie de alte informatii extracontabile.

Sursele externe provin din afara intreprinderii si cuprind informatii generale pe plan economic, fiscal si monetar, informatii privind sectorul de activitate al intreprinderii precum si alte informatii de ordin juridic si legislative.

Etapa 2. cuprinde verificarea generala a datelor si informatiilor extrase din diverse formulare atat din punct de vedere al comparabilitatii lor cat si din punct de vedere al respectarii legislatiei in vigoare. In aceasta etapa se recurge la simplificarea materialului analitic si rotunjirea valorilor cifrice si eliminarea seriilor mici, nesemnificative.

Etapa 3. presupune analiza propriu-zisa prin aplicarea metodologiei proprii, urmare careia se formuleaza concluzii si se intocmeste un raport final de analiza care se anexeaza documentelor de sinteza si este destinat diversilor utilizatori interni si externi fapt ce confera analizei utilitatea pentru decizia manageriala.

PARAGRAFUL V - OBIECTUL DE STUDIU SI METODA DE CERCETARE A ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Ca orice disciplina stiintifica analiza economico-financiara este definita prin obiectul de studiu si metoda de cercetare proprie.

Obiectul de studiu al analizei este in general activitatea economico-financiara a entitatilor economice la nivel micro si macroeconomic pe care o cerceteaza din punctul de vedere al rezultatelor utilizarii resurselor umane, materiale si financiare in scopul descoperirii si valorificarii posibilitatilor de perfectionare in viitor. Drumul pe care il parcurge analiza este unul in sensul evolutiei reale a fenomenului pornind de la procesul de productie spre rezultatele finale ale acestuia sau poate fi unul in sens invers pornind de la rezultatele procesului economic incheiat spre factorii de productie consumati. In orice varianta de abordare analiza vizeaza comensurarea rezultatelor inregistrate in activitatea economico-financiara cu resursele consumate comparand astfel efectele cu efortul in scopul evaluarii eficientei.

Metoda de cercetare a analizei care arata calea de urmat in vederea cunoasterii rationale a fenomenului economic cuprinde un ansamblu de trepte, procedee si tehnici folosite in vederea realizarii obiectivului propus: acele de a stabili si cuantifica relatii de tip cauza-efect in activitatea economico-financiara.

In acest scop folosind analiza si sinteza ca procedee ce vizeaza descompunerea obiectului cercetat in parti componente si respectiv reunirea lor intr-un tot unitar, analiza economico-financiara si-a cristalizat cai de cunoastere printr-o metoda proprie in 4 etape (trepte) astfel:

Treapta 1. presupune compararea fenomenelor care este o metoda de analiza cantitativa ce vizeaza obtinerea unei abateri a indicatorului fata de valoarea de referinta luata ca baza de comparatie.

Treapta 2. presupune descompunerea care este o metoda de analiza cantitativa deductiva de la general la particular, de la intreg la parte si permite detalierea si separarea factirolor care determina indicatorul asigurand astfel localizarea cauzelor prin prisma factorilor ce trebuie selectati si interpretati. Inainte ca factorul sa fie descompus trebuie sa se cunoasca din experienta practica ce factori determina acest indicator si cum ii conditioneaza evolutia.

Treapta 3. presupune stabilirea influentei factorilor si cuprinde mai multe procedee cantitative de cuantificare a actiunii fiecarui factor asupra indicatorului studiat ceea    ce constituie elementul central al analizei. Ca treapta a 3-a constituie unitatea a doua laturi distincte respectiv precizarea sistemului de legaturi cauzale dintre factori si indicator si cuantificarea influentei factorilor asupra abaterii indicatorului.

Treapta 4. presupune generalizarea rezultatelor, respectiv trecerea de la particular la general si vizeaza reunirea partilor componente studiate pe treptele anterioare intr-un tot unitar. Fiind o treapta de sinteza generalizarea retine ceea ce este fundamental si tipic, iar elementele esentiale sunt separate de cele nesemnificative.