LIBERALISMUL CLASIC PRINCIPALA MAGATENDINT DIN GANDIREA ECONOMIC MODERN

LIBERALISMULCLASIC

PRINCIPALA MAGATENDINT DIN GANDIREA ECONOMIC MODERN.

1 INCEPUTURILE SI EVOLUTIA GANDIRII ECONOMICE PE PLAN MONDIAL IN PERIOADA PREMODERN

Criteriul este continutul calitativ al ideilor economice.

Distingem doua mari perioade - de la inceputul umanitatii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada prestintifica a gandirii economice; - 1/2 sec XVII si pana in prezent fiind perioada stratificata. 

In aceste doua perioada nu au existat lucrari cu caracter propriu-zis economice. Ideile economice erau raspandite in lucrari cu caracter juridic, istoric, religios, etc.

2 MERCANTILISMUL

- criza lui si inceputurile economice.

- Epoca moderna - aceasta perioada din istorie in care grupari mai ferme incearca la forme noi, mai liberale. Aceste generatii au locuit la orase ( burghezii ); - marile descoperiri geografice de la sfarsitul secolului 15, inceputul sec.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gandire economica diferita de gandirea medievala: sfaturi practice date de agentii economici cum sa-si conduca mai eficient afacerile, cum sa fie tinuta evidenta contabila.

Acesti ganditori erau foarte eterogeni, scopul lor era sa obtina, sa castige cat mai mult profit; - ganditorii mondiali se specializeaza pe probleme economice - automatizarea gandirii economice + laicizarea.

MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= piata, mercante = negustor, mercantile= aducator de castig ) - Sec.16-17 are 2 semnificatii corelate: - doctrina ( un ansamblu coerent de idei referitoare la opsiunea ec, a negustorilor moderni;

- politica economica ( ans, mas, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec,) = primul curent de gandire economica moderna. Cele 2 tipuri de mercantilism: -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale pretioase sI o pol, ec, externa protectionistadura sI rigida ( spaniolii +engl );

- m, dezv, sau sist,balantei comerciale care admite circul mf²+banilor in ambele directii cu cond, ca soldul com, ext, sa fie activ, exp,>imp, politica externa mai relaxata.

Reprezentanti: J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.Law. Principalul merit: reprezentantii lui au contribuit la stimularea com, ext, sI indirect la dezv, unor ramuri ale productiei nat, iar unii dintre ac, au facutchiar incercari remarcabile de explicare a unor procese ec, de mare amploare din acel timp. (J.Bodin-de ex.).

Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precadere a sferei circulatiei mf.+banilor ignorand rolul esential al productiei sI folosindu-se cu precadere de met, descriptiva in iluzia lor ca profitul ar fi creat in comert.

Criza mercantil, sI faurirea stiintei ec: - schimbari imp, in gandirea ec, moderna: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, mf, la sfera productiei; - modific² de metoda - trec la met, analitica/abstractizarii.

Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoasterea empirica la cunoasterea stiintifica; - legi economice. Liberalismul economic.

3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASIC

Liberalii sunt aparatorii proprietatii moderne, adeptii individualismului. Ei spun ca functionarea ec, are loc in bune conditii cand oamenii nu se amesteca unii in treaba altora.

Princ, de baza dupa funct, ec, de piata: princip, liberei concurente (ec, este capabila de autoreglare );

Ideea autoreglarii spontane - liberalisti sunt adeptii "hedonismului" ( obt, de avantaje cat mai > cu eforturi cat mai < ). - ei considera ca ag,ec, actioneaza pe piata in mod rational;

- resping interventia statului in ec,; -sunt adeptii th, obiective despre pret sI valoare;

- liberalii clasici sunt convinsi ca ideile lor au valabilitate universala. Reprezent² ai liberal, clasic: W.Petty, P de Boisguillebert, B Franklin. W.Petty in opera lui inceputurile th, despre preturi sI inc, th, moderne a plus produsului ( mai tarziu se va numii th, plus valori)

Termeni fol²: pret natural = valoarea; pret politic= suma de bani care se da pt a intra in posesia unui bun.; pret curent al pietei = pr, pt, fiecare zi al unui produs. W.Petty a observ, ca in proc, prod, se fac chelt, se obt, produse sI un plus. El reduce ac, rationament doar la domeniul agricol. P.de Boisguillebert spune despre pretul just al mf,=e determ, de munca omeneasca chelt, pt, producerea lor. B.Franklin spune ca izvorul valorii marfii= munca in general.

4 FIZIOCRATISMUL

Fiziocratii = un grup numeros de ganditori liberali francezi ( au trait in 1/2sec 18 dupa revolutia burghezo-democrata din 1789)

Reprezentanti: F.Quesnay, A.R.J.Turgot. Idei: 1.conceptia despre ordinea naturala+ politica ec, optima: viata ec, se desfas, dupa reguli care nu dep, de viata oamen²= legi naturale Lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc (Gournay). 2 Conceptia despre bogatie sI rolul primordial al agriculturii in crearea ei. Adevarata bogatie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nev, oamenilor. Agric = singurul domeniu in care se putea crea bogatia. 3 conceptia despre crearea, repartitia sI circul prod, intre clasele societ. 4 th, produsului net. Celebrul "tablou economic"= primul model macroec, din ist. Premisele tabloului: in 3 clase: -cl, productiva ( fermierii );

-cl, proprietarilor functionari (cl inactiva); - cl, sterila. Cifrele folos, in tablou se refera la avansurile sau capitalurile folosite sI consumate in cele 2 ramuri de baza ale ec, si struct, lor. ( avansuri initiale sau capit, fix sI avans, anuale sau capit, circulant/, volumul, valoarea sI struct,: prod, global (total) pe ans, intregii tari. Pe baza ac, tablou: 2 concluzii:

- drept rezult,al repartitiei si circul, produsului, social anual se restab, cond² existente la inceputul activitatii sI deci productia poate fi reluata pe aceeasi scara, e posibila reproductia simpla a capit, social;

- din moment ce intregul produs net creat in agric, de fermieri ajunge in poses, proprietarilor de pamant logic ar fi ca numai ei sa plateasca impozit. Merite: (a fost primul tablou)

- a realizat reproductia in dubla expresie materiala sI baneasca; - a dezvalui mobilul reproductiei: produsul net; - a prezentat circul, mf² sI a banilor numai ca o latura a proc, complex al reproductiei capit, soc;

- a incercat sa descopere o serie de corelatii mai complexe in cadrul circuitului ec> Destinul ist, al fiziocratilor: ei au dovedit modernizarea cunoasterii stiintifice, au dezvaluit legaturi intre cunoastere sI politica ec, masura ce a consstituit impoz, fin, mic;

- ei aparau burghezia voind s-o scuteasca de impoz.

5 CONCEPsIA LUI ADAM SMITH SI DAVID RICARDO despre preturi sI venit. ADAM SMITH (1723-1790) a avut posibilit² datorita nivelului de dezv, al tarii (Anglia) sa realiz, un imens pas. - indust, e f, dezv, > agric, =ramura ec, mai dezv, decat in Franta;

- lurarea sa "Avutia natiunilor" (1776); - el incearca sa faca o sinteza a literaturii ec, de pana la el ceea ce ii permite o "jalonare" a sectoarelor mai imp, ale st, ec. Idei originale:

-avutia unei natiuni care e totalit, b², mat, de care dispune pt satisf, nevoilor, + munca anuala a fiec, nat, pt a produce ac, b²; - generaliz, posib, de a obt, sI spori avutia la toate ramurile prod, sociale;

- analiz, rolul capitaluluica fact, de prod, si imp, acumularii lui;

- met² fol, de Smith in abordarea prob² se refera la oscilatia lui intre met, descriptiva sI analitica. Marx le-a caract, ca met, exoterica cea descriptiva sI met, osoterica cea analitica. A. Smith spune: preturile pleaca de la "pr, natural" si "pr, pietei" ale lui Petty. Propune in loc de pret - valoarea. Valoarea are 2 semnificatii:

- folosul pe care un b, il poate aduce cuiva (val, de intrebuintare); - in ce proportie poate fi sch, unui b, cu alte b² (val, de sch) Pt un om de afaceri ac, este mai imp. Val, identifica 2 proc, dif: proc, de creare a val, +proc, de repartizare a sumelor obt, dupa vanzare. Atunci cand se calc, costurile se tine seama sI de amortizare ( pe langa cele 3 venituri ).

Crearea sI repartitia venitului - Smith a prezentat in mod corect struct, sociala a societ, moderne. El imparte societ, in 3 clase: muncitori si salariati, patroni, proprietari funciari. Acestia partic, la repart, venitului nat, obt, venituri denumite diferit. Salariul este pretul muncii pe care o vinde lucratorul capitalistului iar profitul este venitul proprietarului de capital.

Ven, nat, e creat in sfera productiei de catre muncitori dar in acelasi timp el se imparet intre cele 3 cl, sociale. Ac, th, nu e adoptata de toti liberalii. Cheia care explica mecan, de ans, al ec, moderne - th, mainii invizibile: princip, cond, a unui b, functional in ec, de piata = deplina libertate a ap² ec, de a lua dec² pe care interesele lor propri materiale le considera cele mai bune deci nu numai indivizii vor fi multumiti ci intreaga ec, in ans.

DAVID RICARDO (1772-1823) -probl, existente atunci pe plan intern +probl, noi (circulatia monetara int, sI internat) Probl, noi -determinarea de existenta a 2 fel² de bani: bani cu val, "intrinseca" (aur) sI bancnotele; Contributia lui Ricardo: - metoda stiintei ec;

- th, costurilor comparative de prod, sI a avantajelor relative in com, internat;

- th, obiectiva a valorii sI a preturilor: 1. th, preturilor: R.observa ca pe piata sunt 2 feluri de mf²: rare care nu pot fi sporite dupa vointa umana sI reproductibile care pot fi inmultite dupa vointa prod. Pentru ca un b, sa fie vandut sI cumparat e neces, sa fie util.

Utilitatea este o conditiei pe care trebuie sa o indepl, orice bun, dar ea nu poate fi izvor de valoare. Izvorul valorii e munca, chelt, cu obt, b. Marimea valorii depinde de cantitatea totala de munca chelt, adica atat munca prezenta cat si cea din trecut. 2 Th, veniturilor (a rentei funciare) Renta funciara= venit specific pe care il incadreaza proprietarii funciari in mom, cand cedeaza terenurile fermierilor. Este op, din productia pamantului care se cedeaza proprietarilor funciari pt, fol, fortelor indestructibile ale solului.

Izvorul rentei funciare - este cantitatea de munca pe care tb, sa o depuna oamenii comparativ cu ale ramuri de activ deci val, non creata de muncitori sau salariati din agricultura.

Mecanismul rentei - se aplica pe baza principiilor determinarii valorilor in fctie de tipul de munca necesar cel mai indelungat folosdit pe terenurile agricole. Renta funciara e dif, intre: pr, vanz, determ, de cond² cele mai proaste din agric, sI valoarea industriala a prod, de pe teren mai bune sI se mai numesc arenda. Consec, pe t, lung ale tendintei de crestere a rentei func, - cand pretul creste, creste val, rentei func, cand creste renta, scade sal, +profitul capitalistilor. Cand creste pr, alimentelor muncitorii vor solicita cresterea sal, nominal, creste pr,, scade sal real. Ei il obliga pe patron sa scada surplusul dintre pr, si cost sI creste costul, scade surplusul rezultand diminuarea sal, nominal sI cel capitalist este o scadere a impulsului patronilor. Reactii sociale fata de liberalismul ec, clasic - ec, de piata a avut un imens progres dar sI urmari sociale negative: durata mare a zilei de lucru, conditii proaste de lucru, venituri f, scazute la unele categorii.

Categ, de "popul memultumiti" -muncitorii sI salariatii: - taranii independenti;

- un anume esalon al burgheziei. Apare baza protectionalismului. Th, Move- protesteaza impotriva exceselor pe care le permit propr, privata. Th, Campanella - e o totala abordare a probl, comparativ cu liberalii care a adus o noua paradigma. Reactia romanticilor

- critica liberalii dar doresc sa tina propr, privata. Th.inevitabilitatii crizei ec, th, tertelor persoane.

Curs 2

Docrine economice

REACsIILE SOCIALE SI NAsIONALE FAs

DE LIBERALISMUL EC CLASIC

3.1 PERFORMANsELE SI DEFICIENsELE EC. MONDIALE DE PIAs

( rezultatele contradictorii ale ec moderne de piata )

Ec, de piata a insemnat un imens progres o sporire de bunuri materiale prin generalizarea ec, de piata sI un nou "ses" de repartitiea venitului national care a dus la cresterea niv, de viata. N ciuda marilor progrese ec, de piata a avut urmari sociale neg, - durata mare a zilei de lucru, conditii f, proaste de lucru, munca femeilor sI a copiilor, venituri f, reduse pt, anumite categ, ceea ce a facut ca societatea sa recunoasca prezenta mizerie la un segment superior al populatiei.

CATEG, DE POPULAsIE CARE AU FOST NEMULTUMITE -1.muncitorii sI salar, - a constituie baza sociala a viitorului curent socialist, patronii independenti - aveau o bucata de pamant dar nu au rezistat in fata concurentei de la piata de catre fermieri. De la pozitia aceasta s-a constituit romantismul ec, 3.un anume esalon al burgheziei care era nemultumita de caracterul liberalilor clasici, adica burghezia care a pornit mai tarziu pe calea dezv, capitaliste . Aceasta nu putea suporta concurenta din tarile mai dezv. Asa a aparut baza protectionismului.

3.2 UTOPIILE SI SOCIALISMUL PREMARXIST

- inca din sec XV-XVI au aparut iar mai tarziu s-au inmultit nr, ganditorilor ostili ec, de pta, care au abordat problematica ec, din acel timp folosind o paradigma diametral opusa celei liberale clasice. In prima jum, a sec XIX ac, au fost denumiti socialisti. Acestia au criticat proprietatea privata asupra mijloacelor de munca si productie sI a urmarilor ei negative. Acesti autori aveau ca obiectiv dezv, ec, sI sociala a tuturor membrilor societ. Pt atingerea ac, scop autorii considera necesara reorganizarea societ, pe baze noi, pe baza proprietatii colective. Teoria More - protesteaza impotriva acceselor pe care le permit proprietatea privata. T.Campanella scrie o lucrare intitulata Cetatea soarelui. Socialismul asociationist a avut cea mai larga audienta publica sI cele mai importante consecinte teoretice sI practice dintre toate formele de socialism modern premaxist. Robert Owen a fost muncitor apoi a devenit patronul unei intreprinderi textile sI a incercat sa usureze munca subalternilor sai prin o mai buna organizare a intrep, sI o repartitie echitabila a rezultatelor obtinute. Tot el a incercat sa declanseze reorganizarea intregii economi pe baze colectiviste.

Masuri: interzicerea muncii copiilor sI femeilor in locurile f, grele, infiintarea de gradinite pt copii, etc. Louis Blanc- membru in guvernul provizoriu din timpul revolutiei burghezo-democratice din Franta a criticat ec, liberala de pta, proprietatea privata sI concurenta.

El propune infintarea de ateliere nationale iar repartitia beneficiilor ar trebui sa se faca astfel: ca adaus la salarii, ca fond de asigurare pt invaliditate si somaj, sI pt investiti.

3.3 ROMANTISMUL EC

- romanticii critica liberalismul dar doresc sa tina proprietatea privata. Cel mai de seama a fost Sismondi - " Noi principii de ec, sau despre bogatie in raport cu populatia. El neaga existenta unei ordini naturale in ec, sI autoreglarea spontana a ec, de pta. El sustine ca la pta marfurile se vand pe venituri dar intrucat repartitia van, nat, este extrem de inegala cresc dificultatile in vanz, marf, oferta > ca cererea ceea ce rezulta ca o parte din marfuri raman nevand, iar crizele ec, raman instabile. Sismondi sustine ca solutia de durata o constituie mentinerea proprietatii private asupra mijloacelor de munca sI productie. Programul ec, al lui a fost numit socialism mic-burghez.

P.J.Proudhon - teorii: th, exploatarii muncitorilor prin dobanda, th, valorii constituite, th, solidaritatii mutuale dintre lucratori. Lucrari: Memorii asupra proprietatii:Ce este proprietatea? Critica: inegalitatile sociale, contradictiile sI nedreptatile din capitalism, este impotriva comunismului. Considera ca propriet, capitalista e un furt.

3.4 PROTECsIONISMUL

- F.List a luptat pt industrializarea Germaniei.

Lcrari: "Sistemul nat, de ec," Critica: liberalismul ec, clasic, politica ec, a liberului schimb,. Propune: dezv, stiintei ec nat, sI preconizeaza protectionismul educativ prin adoptarea unor taxe vamale la marfurile straine pt a apara industria nat. Considera ca evolutia ec a diferitelor tari a parcurs 5 stari: starea salbatica, s agricola, s agricola-industriala, s industriala comerciala.

Subliniaza: importanta nat, ca obiect de studiu pt stiinta economica.

3.5 RADICALISMUL LIBERAL ( SOCIALISMUL DE STAT)

- liberalismul economic clasic a fost atacat de catre adversarii ec de pta si ai propriet private asupra mijloacelor de munca sI de productie.

Radicalii liberi sustin ec de pta dar critica prezenta unor factori structurali care ingreuneaza buna functionare a mecanismelor ei. H.George sustine ca monopolul propriet, private asupra pam, si renta funciara constituiau cauzele multor neajunsuri din ec, timpului sau.

Lucrare: Progres si saracie. Propune: interventia statului pentru confiscarea rentei funciare sub forma impoz, funciar unic iar celelalte categ de ag, ec, in afara de propriet, funciari sa fie scutiti pe impozit. Institutionalismul nord american este un curent de gandire ec format pe baza de criterii unor neajunsuri reale ale liberalismului ec.

Recomanda: folosirea metodei inductive. Prin institutii ei inteleg: ans, regulilor juridice , modul de gandire al indivizilor, intrep, grupurilor sociale. Cel mai de seama a fost T.Veblen.

Lucrari: "Teoria clasei inactive", "Teoria intrep de afaceri", "Inginerii sI sistemul preturilor" . Critica: crizele economice, comportamentul nerational al oamenilor de afaceri. Idei: pt dezvoltarea tehnicii tb, un comportament mai rational in ec. J.Clark apara caracterul stiintific al indust,

Curs 3

Doctrine economice

4 . MARXISMUL

CEA DE-A 2 MEGATENDINs DIN GANDIREA EC MODERN

4.1 RDCINILE ISTORICE

- nevoia de inoire a gandirii ec, in per, respectiva - K.Marx. incearca un salt in stiinta ec.

Doctrina lui s-a format la confluenta intre cele 2 megatendinte din gandirea soc, ec, premergatoare lui sI s-a sprijinit pe operele lui Hengel sI Feurbach, ec, Smith si Ricardo.

- opera ec, fundamentala a lui " Capitalul" cu subtitlul " Critica ec, pol,"el a recunoscut deschis angajarea lui in politica. Face o dubla critica - capitalismului +liberalismului clasic sI elaboreaza o noua paradigma pt investigarea realitatii = " dialectia materialista" resp, materialismul istoric. Princip, trasaturi ale paradigmei marxiste: - abordarea sistemica sI istorica a economiei ca ans, structurat sI in permanenta legat cu misc, intregii societati; - foloseste unele criterii complexe pt a explica misc, societ, in ans; - cautarea resortului dezvoltarii in contradictiile interne ale ec+ marginirea urmarirea fazelor dezvoltarii sI a legilor ce o guverneaza + fact, conjuncturali.

4.2 CONTRIBUsIA LUI MARX LA ANALIZA LEGILOR DE BAZ carora funct, ec, de piata - sistemul de categ, ec, care sintetizeaza anatomia sI fiziologia ec, de mf Marx face distinctie intre munca si forta de munca.

El continua investigatiile cu incercarea de a descoperii regulile sau legile ec, obiective pe baza carora functiona capitalismul din timpul sau. Concluziile teoretice ale lui Marx se refera la faptul cascopul si stimulentul dezvoltarii productiei capitaliste il constituie obtinerea de cat mai multa plusvaloare de catre proprietarii capitalului. Th, marxista a reproductiei capitalului social sI a crizelor ec, din capitalism - Marx s-a preocupat de th, reproductiei simple sI largite a capit, social el respinzand th, liberala a autoreglarii spontane a ec, de piata prin intermediul pr

El face o dubla analiza a produsului social si a vanitului nat. Schita pt analiza pietei mondiale sI a relatiilor ec, internationale - analiza lui Marx a ramas neterminata.

Contributii: rolul comertului exterior in dezv, capitalismului, explicarea tendintei tarilor dezv, spre expansiunea externa, rezultatele celor 2 fel, de pol externa: liberul schimb sI protectionismul.

Th, marxista a schimbului neechivalant: datorita tarilor industrializate care aveau o pozitie privilegiata pe piata mondiala fata de tarile agricole nedezvoltate sau mai putin dezvoltate. El spune ca e vorba de scurgere de venit national din tarile agrare spre cele industriale.

4.4 TH LUI MARX DESPRE INEVITABILITATEA INLOCUIRII CAPITALISMULUI CU SOCIALISMULUI.

- Argumente: de natura obiectiva, de nat, subiectiva. Idealul socialist a fost formulat inaintea lui Marx. El denumeste punctul sau de vedere: socialism stiintific. Marx dorea ca prin preluarea puterii politice de catre clasa muncitoare aceasta sa poata inlatura structurile sociale generatoare de exploatare sI nedreptati sI sa creeze noi structuri sociale.

Obictivul general: emanciparea celor multi de asuprire, saracie sI toate nedreptatile care decurgeau din ele. Argumentarea teoretica: este justa sI nesatisfacatoare. Marx prin ceea ce a facut a vrut sa continue efortul de asanare a societatii ilustrat de mai multe personalitati ale culturii umaniste si demoocratice ca More, St.Simon, D.Ricardo, Sismondi. Marx a subevaluat tensiunile existente in sanul miscarii muncitoresti sI socialiste.

4.5 DESTINUL ISTORIC AL DOCTRINEI EC MARXISTE

- a avut un destin dramatic. Marx =unul dintre cei mai mari ec, ai lumii. J.A.Schumpeter il apreciaza: viziunea de ans, a lui Marx, despre miscarea ec, moderne de pta este izvorul unei incantari intelectuale pe care o poate incerca oricine ii studiaza opera. Opera lui Marx tb, examinata in mod riguros.

Curs 4

Docrine economice

5 . LIBERALISMUL NEOCLASIC SAU MARGINALISMUL

5.1 GENEZE LIBERALISMULUI NEOCLASIC

- Reprezentanti: W.St.Jevons prin lucrarea "th, ec, pol" C.Mengel prin lucrarea "Bazele ec, pol" Leon Warlas prin lucrarea "Elem, de ec, pol, pura" Demersul teoretic al liberalilor neoclasici a fost favorizat de:progresele realizete si schimbarile petrecute in cultura spirituala a Europei in a 2 jum, a sec 19. Gandirea ec, a liberalilor a fost den, neoclasica pt a sublinia atat puntea de legatura cu liberalii clasicicat sI revolutia infaptuita in comparatie cu acestia. Neoclasicii au preluat, sustinut sI accentuat o serie de trasaturi ale paradigmei liberalismului clasic ca: individualismul, apararea ec, de pta si a proprietatii private, hedonismul, metoda deductiva in explicarea fen² economice. Neoclasicii au respins: th, obiectiva a valorii sI pr, sustinuta de liberalii clasici sI implicatiile ei in sfera repartitiei.

Neoclasicii au fost ostili tuturor curentelor contestatare sau critice la adresa liberalismului ( socialismul, marxismul, radicalismul).

Specificul liberalismului neoclasic e legat de noutatile aduse de promotorii lui: - raritatea ca trasatura definitorie a bun² ec; - rolul cheie al psihologiei sI comportamentului individului consumatar pe piata in explicarea mecanismului de ans, al ec, de pta; - combinarea analizei psihologice a fenomenelor ec, cu folosirea unor procedee din matematica prin calculul marginal, functii, reprezentari grafice.

Esenta paradigmei liberalismului neoclasic: - individualism, -raritae, -psihologie, -calcul marginal, -hedonism, -liberul schimb. Obiectul central de studiu al liberalilor neoclasici l-a constituit: microanaliza statica respectiv preturile b², ec, rare pe pta, sI venit², ag, ec.

Scoli: 2 distincte: scoala psihologica care se preocupa de relatiile de cauzalitate din ec, scoala matematica se ocupa de relatiile de interdependenta din ec punand accentul pe schimbarile cantitative din ec, si reprezentarea lor grafica sI matematica. Caracterizare generala a docrinei ec neoclasice: th, utilitatii margianle, th, repartitiei sau a veniturilor, th, echilibrului ec, general.

5.2 TEORIA UTILITTII MARGINALE ( finale)

Deosebiri intre: liberalii clasici si liberalii neoclasici. LC pornesc de la un factor obiectic ( cantitatea de munca chelt, pt a produce b, ec, care se schimba ); LN pornesc de la un factor subiectiv ( aprecierea subiectiva a indivizilor cu privire la placerea pe care le-o procura consumul diferitelor cantitati din bunul respectiv ); LN fac distintie intre b, libere sI b, ec ( care sunt rare). B,ec pot fi B, finale si b, intermediare.

Principalul obiect al aprecierii subiective din partea consumatorilor il constituie b, finale. LC considera ca orice mf, are 2 proprietati ec: utilitatea si valoarea. LN isi concentreaza atentia asupra utilitatii b, ec. LN sustineau ca pr, b², ec, e expresia in bani a utilitatii ac, b

LN sustin ca izvorul preturilor e utilitatea b² ec, finale. Sustin ca pe masura cresterii nr, de unitati consumate din b, ec, respectiv, scade utilitatea individuala a fiecarei unitati succesiv consumate. Ac, e cunosc, sub den, de prima lege a lui Gossen sau legea utilitatii descrescande pe masura satisfacerii nev, de consum.

Marimea pr², e determinata de utilitatea marginala de utilitatea cea mai mica dintr-o serie descrescanda de utilitati ale nr, de unitati succesiv consumate din bunul respectiv. Problema masurarii utilitatii a dus la numeroase discutii sI in randul adeptilor neoclasici ai ac, th. Tabloul lui Menger ofera 2 repere esentiale: - intensitatea diferita cu care se manifesta nevoile oamenilor sI care exercita o influenta direct proportionala asupra utilitatii marginale; - raritatea b, respectiv: b² abundente au o utilitate marginala mai mica iar b, f, rare au o utilitate marginala mai mare. Unii neoclasici au introdus valoarea de substituire apeland la utilitatea unui b, alternativ pe care l-ar fi putut folosi consumatorul respectiv. Meritele th, Unitatii Marginale: a contribuit la analiza aprofundata a rolului cererii de b, pe pta in functionarea ec, moderne sI in influentarea pr²; - a demonstrat importanta studierii concrete a factorului raritate in economie; - a sugerat multiple directii de studiere a comportamentului consumatorilor de piata; - a introdus calculul marginal in economie. Limitele th, utilitatii marginale: - promotorii ei n-au gasit o unitate de masura adecvata pt aprecierile subiective ale utilitatii; - n-au reusit sa elaboreze o th, unitara asupra pr;

- n-au dat o explicatie convingatoore pr² in ipoteza in care cererea ar fi la fel cu oferta.

5.3 TEORIA MARGINALIST A REPARTIsIEI VENITULUI NAsIONAL - Liberalii clasici - repartitia venit²= faza distincta a activit, economice; au facut distinctie intre veniturile - salariile si profitul sI renta funciara precizand ca natura , marimea, dinamica, sI legile dupa care se form, cele 3 venituri sunt distincte.

Liberalii neoclasici - productia sI repartitia erau 2 fatade ale aceluiasi proces. Veniturile care rezultau din ac, proces aveau o0 natura asemanatoare sI o indreptatire egala.

Rationamentul care sta la baza acestei viziuni optimiste despre repartitia din ec, de pta, e urm: b, ec, finale, sau utilitatile sunt create in productie. Pr, incasat la pta cu ocazia vanz, utilitatilor create in productie e folosit pt a platii serviciile productive ale muncii. Criteriul ec, pt determinarea volumului fiecarei categ, de venit este productivitatea marginala a fiecarui factor de productie. Procedeul tehnic pt determinarea productivitatii marginale a fiecarui factor este discutabil. Exista idei diferite cu privire la repartitia venit² care pot fi considerate excepti de la th, generala.

5.4 TEORIA ECHILIBRULUI EC GENERAL

Sc. Matematicaa deplasat accesul investigatiilor ec, de la psihologia consumatorului la calculul marginal sI relatiile functionale dintre diferite variabile ec, interdependente ca: cererea, oferta, pr², venit L.Walras face distinctie intre ec, pol, pura, ec, pol, aplicata sI ec, pol, sociala sI realizeaza th, echilib, ec, general; - e adept al autoreglarii spontane a ec, de pta, prin intermediul pr²; - presupune existenta a 2 fel, de pte: cea a produselor sI cea a serviciilor productive; - considera ca oscilatia pr² este canalul prin care se transmit mesajele consumatorilor catre producatori sI invers; - costul de productie e = cu pr, de vanzare;

- sustine cacresterea ofertei de b², atrage cresterea cererii. V.Pareto - optimul ec, inseamna formula cea mai buna de alocare a resurselor limitate sI care asig, niv, cel mai inalt de bunastare a intregii societati. Optimul paretian este un optim partial.

Curs 5

Docrine economice

6. ASCENSIUNEA DIRIJISMULUI N PER INTERBELIC

6.1 EPOCA LUI J.M.KEYNES

( criza ec, din anii 1929-1933 si slabiciunile liberalismului ) - urmarile ec, ale pacii din 1918 a avut un caracter contradic: - pacea a stimulat activit, ec; - discriminari intre invinsi sI invingatori ceea ce a generat puternice contradictii de interese rezultand blocaje in relatiile ec, internat.

N 1929- puternica criza ec, care a durat 5 ani, a lansat multiple sfidari ale fact, de decizie+ ale economistilor+ a scos la iveala ruptura grava dintre th, ec, dominanta, academica ( neoclasicismul) sI practica ec, lagunele si exagerarile acestei gandiri.

S-a prabusit dogma liberala a autoreglarii spontane a ec, de pta, prin mecanismul pr Nu au mai mers th, mainii invizibile a lui A.Smith, th, ptlor a lui A.B.Say, ca sI th, echilib, ec, a lui L.Walras. Au devenit vizibile lacunele sI deficientele paradigmei liberalismului neoclasic prin: - atentia excesiva datorata microeconomiei sI statisticii economice; - excesul de subiectivism; - excesul de formalizare (materializare); - abordarea unilaterala a fenom, legate de consum, cerere sI piata; - alunecarea unor autori liberali de la alogiul elegantei logice a modelelor neoclasice de functionare a ec, moderne de pta spre apologia nejustificata a sistemului liberal de organizare economica; - s-a impus J.M.Keynes.

6.2 OPERA SI PARADIGMA GANDIRII EC KEYNEISTE

- Opera lui Keynes cuprinde 2 etape: 1. K. evolueaza pe linia traditionala neoclasica. Lucrari: Consecintele ec, ale pacii (1919), Tratat asupra banilor (1930); -2 in ce-a de-a 2 etapa Th, generala a folosirii mainii de lucru a dobanzii si a banilor ( 1936). Trasaturi definitorii ale paradigmei Keyneiste: - considera th, ec, lib, clasica sI neoclasica drept un caz particular al th, ec, generale cu o val, mai restransa acceptand th, marginalista numai in domeniul microanalizei; - isi propune elaborarea unei th, gen, a ec, de pta, variabila in orice conditie; - respinge ideea unei ordini naturale sI a unor legi naturale capabile sa asig, realiz, spontana a echil, ec;

- considera nesatisfacat th, ec, pura;

- deplaseaza centrul de greutate al cercetarii ec, in dom, macroanalizei;

- sustine inevitabilitatea somajului involuntar in cadrul ec, de pta;

- il preocupa in special dezechilibrele din ec, contemporana de pta mai ales: somajul involuntar, dificultati in desfacerea mf, dezechilibru in balanta platilor externe ale tarilor lumii; - face o analiza statica pe t, scurt a probl, ec;

- economia tb, sprijinita de stat, K preconizeaza pol, ec, de interventie limitata a statului in ec, denumita ulterior dirijism.

Trasaturi comune ale Keyneismului cu neoclasicismului:

- adeziunea la proprietatea particulara;

- apararea initiativei private in ec, sI explicatia psihologica a fenom, ec, la scara microec.

6.3 MODELUL EC SI LEGILE PSIHOLOGICE AL LUI KEYNES

Modelul ec -matem, descriptiv- 3 categ de elem. 1 variabilele - indicator macroecon, rata lor; 2 relatiile dintre variabilele redate cu ajut, unor ecuati sI inegalitati; 3 parametrul multiplicator investitional prin care se exprima gradul de intensitate a influentei unei variabile.

1. Variabilele sunt de 2 fel: endogene sau determinate si exogene sau determinante.

Variabilele endogene: - sunt indicat, globali care caract, niv, activit, ec, la scara economiei nat, si anume: pretul global, cererea efectiva de marfuri, venitul global, consumul final global, investitiile globale, volumul folosirii mainii de lucru.

Variabilele exogene constau intr-o serie de rate cu privire la comportamentul ag, ec.

Cele 3 variabile sunt: - inclinatia sprre consum; - eficienta marginala a capitalului; - rata dabanzii. Relatiile dintre variabile sunt redate cu ajut: - ecuatii de comportament, ecuat, fundament, al modelului; - ecuat, de echilibru. Ecuatia e in echilibru cand C+I=Y; -dezechilibru C+I<Y ( incasarile sunt <decat productia oferita ;

Y-C=S; daca I=S => ecuatia de echilibru al modelului. Una din cauzele esentiale ale dezech= ponderea mare a economisirii.

Alte cauze deriva din prezenta sI rolul banilor in ec. 3 Parametri: - multiplicator investitional a fost fol, pt, a exprima interdependenta dintre fluctuatiile investitiilor, ocuparii sI veniturilor.

Legile psihologice: 1. lg, inclinatiei marginale spre consum. Cele 3 legi psihologice : lege psihologica fundamentala, lg, imboldului spre investitii, lg, preferintei pt lichiditati. Lg, imboldului spre investitii arata ca nu toate ec, se transforma in investitii, desi prin def, ele sunt egale ca deciziile investitorilor de a transforma ec, in investitii se adepta depa crit, maximizarii profitului, tinand seama de rap: eficienta marginala a capitalului/ rata dobanzii; 3. Lg, preferintei pt lichiditati respectiv dorinta majoritatii oamenilor de a pastra disponibilit, lor banesti in forma lichida. K spune ca principala explicatie care conduc spre dezech, in ec, de pta,= actiunea necontrolata a lg² psihologice pe care le-a analizat. Meritele sI limitele th, lui K: - curajul de a demola dogme anacronice sI realismul cu care a cercetat aspectele cele mai neplacute ale realitatii economice;

- recunoaste ca instabilitatea este o trasatura inerenta a ec, de pta; - - recunoaste 3 dificultati congenitale ale capitalismului; prezenta cronica a somajului, mari inegalitati in repartitia averilor sI a veniturilor, contradictii puternice in sfera relatiilor ec, internat.

Limite: - limbaj f, complicat; - ignora cauzele structurale ale dezechilibrelor ec, contemporane; - ambiguitate in leg, cu rolul factorilor subiectivi sI psihologici in explicarea proceselor ec; - atentia excesiva acordata consumului sI cererii efective de mf

6.4 CONTINUTUL POLITICII EC DIRIJISTE SI REZULTATELE EI 1. Critica adusa de J.M.Keynes politicii liberului schimb:

- K respinge ideea lib, schimb pt ca il consid, inefic, sI nerealist la scara macroec, sI la scara monoec.

La scara macroec, liberalismul ec, a dus la risipa de resurse sI capacitati de productie. Esenta dirijismului preconizat de K: corolarul practic al criticii aduse de K, politicii liberului schimb e apelul sau la interventia limitata a statului in ec. K e adeptul interven, moderata sI limitata a statului in ec= dirijism.

Esenta pol, dirijiste: realiz, unor masuri de control pt a determina o concordanta intre inclinatia spre consum sI imboldul la investitii. K propune 2 grupe de masuri sI de fol, a 2 parghi economico-fin, mai importante: - reducerea salariiilor reale sI cresterea consumului de stat pt stimularea inclinatiei spre consum sI descurajarea tesaurizarii sterile; - politica creditului ieftin pt stimularea imboldului la investitii.

3. Rezultatele pol-ec, dirijiste in practica: pe t, scurt a dat rezultate incurajatoare, pe t, lung a dau efecte mai complexe.

6.5 LOCUL KEYNESISMULUI IN GANDIREA EC DIN SEC XX

- printre cele mai prestigioase sI raspandite th, sI doctrine ale sec 20; - s-a impus rapid prin 3 trasaturi:

1. Recunoasterea faptului ca incertitudinea, instabilitatea sI dezechil, constituie forme normale de manifest, a ec;

Intelegerea acestor caracteristici +terapia lor pp, examinarea mecanismului de funct, a ec, de pta, mai ales la scara macroec;

3. Denuntarea multor iluzii ale liberalismuluisi limitele ptei precum sI legitimarea interventiei statului contemporan in ec, respectiv dirijism.

Lurare: Th, generala a folosirii mainii de lucru a dob, sI a banilor - aceasta este una dintre cele mai bune lucrari.

Curs 6

Doctrine economice

7. EVOLUsIA POSTBELIC A KEYNESISMULUI

7.1 MUTAsII SEMNIFICATIVE IN GANDIREA EC

- probleme generale: problema practica a sporiri avutiei sociale , ridicarea sstandardului de viata a intregii populatii, problemele teoretice legate de metodologia optima, probleme legate de sistemul optim de organizare a ec+ blocajele sau crizele.

N t, occidentale dezv, problema ec, e legata de cresterea economiei, sI pol, de interventie a statului in ec.

N t, comuniste prolema ec, era : reorganizarea structurala a ec, pe baza proprietatii colective sI conducerea ei prin intermediul planificarii centralizate. N t, slab dezv, sau in curs de dezv, probl, ec, e lichidarea subdezvoltarii prin cresterea structurii ec, prin industrializare si prin progresul tehnic.

Etape ale gandirii ec:

- intre 1945-1971 sa pus baza pe cresterea ec sI dezv, ec;

- intre 1971-1989 accentul a fost pus pe fenomenele de disfunctionalitate;

- dupa 1989 accentul a fost pus pe relansarea ec sI intensificarea liberalizarii relatiilor ec, internationale.

Din primele 2 etape ale per, postbelice au fost create numeroase piedici in calea progresului gandirii ec, ca: exclusivismul, controversele de ordin formal, pretentia aberanta ca numai unul din curentele de gandire ec, era compatibil cu stiinta.

5.2 DINAMIZAREA MACROANALIZEI KEYNEISISTE

- majorit, economistilor sI a fact, de decizie din t, occidentale au considerat ca docrt, ec, keyneisista ofera cel mai potrivit punct de plecare in explicarea sI infaptuirea proceselor legate de reconstructia sI relansarea ec din per, postbelica;

- in ac, spirit: Harrod, Joan Robinson, P.Sraffa; - bazele th, K despre dinamica macroec, au fost puse de Harrod: " Spre o th, a dinamicii ec (1948)", "Dinamica ec sI pol, ec" (1976), sI de E.D.Domar in lucrarea "Eseuri privind cresterea ec" Pornind de la modelul lul K cei 2 explica 2 lucruri esentiale - rel² fctionale dintre variab, implicate in modelul de crestere ec;

- tipurile de crestre ec.

Cei 2 fol, alaturi de coef, k (al lul Keynes) alti 2 coef:

- coef, capitalului: C=K/Y; C_r=DI/DY;

- productivitatea sau randamentul investitiilor s DI/DY. Joan Robinson:

-aprofundare analiza acumularii de capital sI rolul investitiilor suplimentare in procesul cresterii economice urmarind sa descopere regula de aur a acumularii de capital. Nicolas Kaldon se ocupa de influenta procesului de repartitie a venit, nat, asupra acumularii de capital sI a cresterii ec. Neokeynesisti britanici au pus accentul pe analiza dinamicii macroec, neokeynesisti N americani au pus accentul pe concretizarea sI nuantarea pol, ec de interventie a statului in ec.

7.3 ASIMILAREA KEYNESISMULUI SI A DIRIJISMULUI N CALITATE de comportamente fundamentale ale gandirii ec. P.A.Samuelson+R.Solow - th,lor este cunoscuta sub den, sinteza neoclasica sI e expusa in manualul Economics; - ideea de baza a sintezei neoclasice este constatarea ca intrucat funbctionarea reala a economiei contemporane pp, atat actiuni individuale la scara microec, dar sI masuri la scara macroec.

Economia contemporana de pta din t, dezv, este o ec, mixta formata din domeniul public sI cel privat. Autorii sintezei neoclasice spun ca gandirea neoclasica si cea keynesista nu sunt opuse ci complementare.

Prin sinteza neoclasica a fost consacrata asimilarea keynesismului in calitate de componenta fundamentala a gandirii academice din t, dezv.

7.4 CRIZA NEOKEYNESISMULUI SI DIRIJISMULUI SI EFORTURILE POSTKEYNESISTILOR

Termenul postkeynesism - dubla semnificatie - cronologica si principal metodologica - el cuprinde toti economsti occidentali de orientare conventionala care au urmat lui Keynes. Reprezentanti: P.Sraffa, J.Robinson, J.A.Kregel. ei sustin incompatibilitatea dintre macroanal, keynista sI microanal, neoclasica (marginalista); - considera necesara reconstructia a th, macroec, prin asimilarea contributiilor teoretice privind disfunctionalitatile ec. 1.Conceptia lui P.Sraffa despre pr² sI venit² expusa in lucrarea "Productia de mf² cu ajut, mf²" - El isi propune sa reabiliteze th, obiectiva a valorii sI pr² in forma expusa de Ricardo prin conceptia lui neoricardiana;

- S, sustine ca formarea sI explicarea pr² tb, sa porneasca de la sfera productiei de b² ec, de la cost² fizice de productie; - niv, sI rap, dintre pr² b, ec, depind de tehnologia existenta in acel mom, sI de rap, dintre munca sI mijloacele de productie folosite; - proc, de fixare a pr² e in acelasi timp un proc, de stabilire a rap, variabilele repartitiei.

Proc, de formare a pr² este un caracter complex. S, propune impartirea mf, in 2 categ: - mf, de baza sI mf, care nu sunt de baza. Pt a reduce oscilatiile etalonului pr² S, propune fol, unei mf, standard.

Un studiu publicat in 1975 "Un eseu asupra th, postkeynesiste" : o noua paradigma in stiinta ec. A.S.Eichner sI J.Kregel schiteaza: trasaturile de baza ale postkeynesismului. 3. Lucrare: "Dezechilibre ec, sI contrarevolutie keynesista. Keynes a doua lectura" (1979).

Curs 7

Doctrine economice

8. NEOCLASICISMUL SI NEOLIBERALISMUL CONTEMPORAN

8.1 METAMORFOZELE LIBERALISMULUI NEOCLASIC

Adaptarea liberalilor neoclasici la sit, din per, interbelica - incercare de examinare autocritica a propriei paradigmei => au acceptat cu pre multa usurinta ideea pasivitatii statelor.

Au recunoscut excesul de subiectivitate in anal, ec, importanta exagerata acordata psihologiei sI comportamentului individual al ag, ec, precum si aversiunea lor fata de informatiile concrete fata de studiul ist, al ec. Mai multe miscari de adaptare la cerintele realitatii:

- preocup, pt, perfect, calculatorului ec, rational, prin crearea ecometriei; - efortul neoliberalilor germani de a depasi razboiul steril al metodelor;

- combatarea vehelmenta a proprietatii colective sI a interventiei excesive a statului in ec;

- combatarea idei pasivitatii statului liberalin cadrul Colocviului W.Lippmann;

Reprezentanti: F.A.Heyec, W.Eucken, L.Robins, A.Allais, Anghel Rugina.

8.2 TEORIA CATALAXIEI

- conceptia lui F.A.Hayek despre bazele ec contemporane de pta. Hayek

- reprez, sc, de la Viena. Lucrare: "Calea spre servitute" (1944);

- sinteze conceptiei neoliberale a lui H, "Lege, legislatie si libertate" (1973-1979).

N centrul preocuparilor lui stau principiile sI logica unei civilizatii a libertatii;

- e adept al individualismului, in centrul societ, sa stea individualul activ; - obiectul stiintelor sociale e comportamentul uman, urmarile neintentionate ale actiunilor individuale;

- elem central in stiintele sociale e elem subiectiv. 1.Conceptia lui H, despre liberate sI statul de drept:- libert, e valoarea suprema intr-o societ, moderna sI prospera;

- libert, e chiar mai imp, decat prosperitatea ec;

- asigurarea libertatii pt toti indivizii dintr-o societ, pp, existenta ordini legate care poate fi asigurata in 2 feluri: prin vointa unei persoane si prin domnia legii => atunci ordinea in societ, e mai stabila;

- H, este adeptul unui stat activ,in limite, domenii sI forme strict determinate de lege;

- rolul statului de drept consta in a asig, o serie de servicii publice;

- garantia functionarii eficiente a statului de drept este separatia dintre puterea legislativa, executiva sI judecatoreasca.

Th, catalaxiei sau conceptia lui H, despre ec, de pta, sI ordinea liberala din cadrul ei: - ec de pta, e un mecanism care se autoregleaza.

Ordinea sI organizarea ec, se realiz, prin intermrediul concurentei daca indivizii sunt liberi sa faca tranzactii cu cine vor ei.

Elem, aleator al operatiunilor de schimb pe pta, consta in faptul ca bunurile sau serviciile oferite de anumiti ag, ec, pot sa aiba o val, > sau mai < pt ceilalti agenti; - propune schimbarea termenului "economie de piata" cu "catalixie" care vine de la a schimba.

Prin catalixie se intelege ordinea sau organizarea care ia nastere prin adaptarea reciproca a numeroase economii individuale pe piata. Pr² sunt releele acestei retele complexe de activitati.

3.Conceptia lui H, despre pol, ec, sI critica adusa tuturor formelor de interventie a statului in ec: - corolarul practic al th, catalixiei e recunoasterea rolului activ, dar limitat al statului in ec;

- H, sugereaza denationalizarea banilor. El este adeptul catalixie monetare; - in ce priveste pol, H, considera doua din cele 3 categ, de impozite: impozite pt acoperirea chelt² de administratie sI pentru b, corective; - respinge impoz, percepute pt dreptate sociala sI statul bunastarii;

- H, e adept al mainii invizibile a lui A.Smith sI al th, pietelor a lui J.B.Say; - dezaproba sI critica orice forma de control sI de conducere centralizata a ec, de catre stat. Concluzii: - lucrarile lui H, pun in discutie numeroasele probl², de interes real, constituie o pledoarie elocventa pt libertate sI initiativa creatoare in ec.

8.3 SCOALA MONETARISTA (CHICAGO) SI CONTRIBUTIA LUI M. FRIEDMAN

Sc, de la Chicago infiintata de F.Knight (1885-1973) in per, interbelica. Lucrari: "Eseuri in stiinta ec, pozitiva" (1953), "Capitalism si libertate (1962), "Libertatea de a alege (1980), "Inflatie sI somaj (1976).

1.Conceptia lui M.Friedman despre suveranitatea consumatorului ca o caracteristica esentiala a ec, de pta - "In capitalism sI libertate" sI Liberattea de a alege" F, se refera la mec, de funct, a ec, de pta, sI legatura lui cu libertatile cetatenesti. F, spune ca cheia bunei functionari a ec, de pta e libertatea de alegere a oamenilor sau suveranitatea consumatorilor. Impulsul activitatii ec, porneste de la consumatori prin capac, lor de a alege mf², pe care le vor cumpara.

Elem cheie al ac, mecanism sunt pr², care indeplinesc functiile: - transmiterea de informatii; - constituirea unui stimulent pt adoptarea acelor metode de productie care sunt cel mai putin costisitoare disponibile pt scopurile cu cea mai inaltavaloare; - determina cat primeste fiec, din produs , repartitia venitului.

Critica adusa de F, dirijismului, sI recunoasterea unor merite ale teoriei Keynesiste: - F, critica interventia statului in ec, dar acepta unele forme de interventie a statului in ec;

- ideea lui F: optiunile oamenilor pt consum sunt influentate in fiec, mom, de 2 elem: niv, si dinamica venit, prezent sI niv, venit, permanent sau de aprecierile oamenilor cu privire la venitul durabil la care se asteapta din averea lor pe t, lung. F, a urmarit sa determ, evol, seculara si caracterul ciclic al fctiei consumului. 3.Th, sI pol, monetara in opera lui F:

- Conceptia lui F, despre bani are ca pct, de plecare th, cantitativa asupra banilor si pr², asa cum a fost reformulata de Fischer in 1907. Ac, a pornit de la formula: MV=PQ unde Q= vol, mf² sI M= masa monet, V=vit, de rotatie, P= indicele pr²;

- a izolat sub forma unei constante k=V/Q => formula cantitatii de bani neces/ cerute la un mom, dat, d=M_d =kP;

- in ceea ce priveste fluctuatiile cererii globale, monetaristii sustin ca ac, vor fi determ, numai de schimburile de masa sau de vit, de circulatie a banilor; - fluctuatiile ofertei de bani sunt corelate cu flexibilitatea relativa a salariilor sI pr²;

- momentaristii considera sect, partic, din ec, de pta, ca fiind relativ stabil => vit, de rotatie a banilor e stabila;

- considera ca inflatia e un fen, monetar, iar F, condid, ca pericolul princip, pt, ec, deriva din cresterea inflatiei sI nu din somaj cum considera Keynes; - continutul pol, monetare preconizata de monetaristi in frunte cu F, este combaterea inflatiei sI asigurarea stabilitatii pr², considerand nu numai justificat ci sI util somajul. F, introduce not, de rata naturala a somajului

8.4 CONTRAREVOLUsIA MONETARIST SI REVIGORAREA NEOCLASICISMULUI

- neoliberalii au lansat o contrarevolutie monetarista menita sa dea o explicatie neoclasica sI problemelor puse discutie de Keynes. Un ex, de th, elab, in contextul contrarevolutiei monetariste e th, dezechilibrelor ec, dat prezentei banilor in ec, de pta, a lui R.W.Clower. Th, ec, bazata pe oferta:

Reprezentanti: A.Laffer, J.Kinniski, N.Ture. - th, sustine ca politica dirijista a avut efect negativ asupra rezultatelor ec, din SUA in ultimele 2 decenii in sensul ca a descurajat munca ducand la scaderea productivitatii muncii. Ea propune abandonarea th, ec, neokeynesiste bazata pe analiza cererii sI renuntarea la politica dirijista.

Continutul pozitiv al po, ec, preconizat de ac, ganditori e stimularea investitiilor in vederea cresterii ec, fol, ca princip, instrument scaderea impozitelor pe avere sI pe venituri. Th asteptarilor sau anticiparilor rationale: - initiata de Lucas, Sargent, Wallaces, Barro;

- adepti th, ratex considerate ca deciziile in ec, tb, luate in mod individual sI ca pe baza mecanism, ptei, se pot rezola cel mai bine prol², ec, contemporane, fara interventia statului. Indivizii cunosc si fol, toate inform, sI th, ec, pe care se intemeiaza mas, de pol, ec, a,i, ei pot sa ia decizii ec, eficiente.

Ei sustin flexibilitatea pr² sI a salariilor; somajul e in cea mai mare mas, voluntar.

8.5 OPINII DESPRE TRANZIsIA DIN EUROPA DE ESTLA EC DE PsA Revenirea fostelor t, comunistre la ec, de pta descentralizata s-a facut pe proprietatea privata sI libera initiativa a ag, ec, in cadrul concurentei de pta. Dificultati: - legate de structurile sociale sonomice; - costuri sociale imense. Concluzia umanista - pt eficientizarea economiei romanesti actuale este nec, liberalizarea sI privatizarea ei.

Reprezentanti: M.Friedman sugereaza o terapie de soc privatizarea totala sI importum masiv de capital strain. Preconizeaza: o ec, sociala de pta adica imbinarea ec, libere pe pta, cu unele masuri de protectie sociala pt, gr², sociale dezavantajate. A.N.Rugina - sa se realizeze in Rom, o noua ordine monetara, fin, ec, sI soc, bazata pe libertate, justitie locala, egalitate sI stabilitate de durata. Lionel Storelu - ec, de pta a castigat sI ec, dirijista a pierdut.