Libertate, securitate si justitie in Uniunea Europeana

Libertate, securitate si justitie

Cetatenii europeni au dreptul de a trai in libertate, fara frica persecutiei sau a violentei, pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Cu toate acestea, criminalitatea internationala si terorismul reprezinta unele din cele mai ingrijoratoare fenomene pentru europeanul de azi.

Integrarea in domeniul justitiei si afacerilor interne nu a fost prevazuta in Tratatul de instituire a Comunitatii Europene. Totusi, in timp, a devenit clar faptul ca libera circulatie a persoanelor implica necesitatea ca fiecare cetatean sa beneficieze de acelasi grad de protectie si de acces la justitie oriunde pe teritoriul Uniunii. Astfel, a fost creat treptat un spatiu de libertate, securitate si justitie, modificand succesiv tratatele fondatoare prin Actul Unic European, Tratatul privind Uniunea Europeana (Tratatul de la Maastricht) si Tratatul de la Amsterdam.

I. Libera circulatie

Libera circulatie a persoanelor pe teritoriul UE creeaza probleme de securitate statelor membre, deoarece acestea nu mai au control asupra granitelor interne. In compensatie, este necesara adoptarea unor masuri pentru intarirea securitatii la granitele externe ale Uniunii. De asemenea, se impune sporirea cooperarii fortelor de politie si autoritatilor judiciare in vederea combaterii criminalitatii transnationale care ar putea profita de libertatea de circulatie.

Una dintre cele mai importante actiuni pentru facilitarea circulatiei pe teritoriul Uniunii s-a realizat in 1985, cand guvernele Belgiei, Frantei, Germaniei, Luxemburgului si Tarilor de Jos au semnat un acord la Schengen, un mic oras de frontiera din Luxemburg. Aceste state au hotarat sa elimine controalele vamale asupra persoanelor, indiferent de nationalitate, la frontierele lor comune, sa armonizeze controalele la frontierele externe ale UE si sa adopte o politica comuna in materie de vize. Aceste state au format, asadar, o zona fara frontiere interne cunoscuta sub denumirea de spatiu Schengen.

In prezent, acquis-ul Schengen a fost integrat complet in tratatele europene, iar spatiul Schengen s-a extins treptat. In anul 2006, 13 state UE (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Tarile de Jos, Portugalia, Spania si Suedia) si doua state care nu sunt membre ale Uniunii, Islanda si Norvegia, aplicau in integralitate dispozitiile Schengen.

Cele zece state care au devenit membre UE in anul 2004 au la dispozitie sapte ani pentru a indeplini criteriile de aderare la spatiul Schengen.

II. Politica de azil si imigratie

Europa se mandreste cu traditia sa umanitara de a primi straini si de a oferi azil pentru refugiati. In prezent, guvernele statelor Uniunii Europene trebuie sa faca fata unui numar crescand de imigranti, atat cu statut legal, cat si ilegal, intr-un spatiu lipsit de frontiere interne.

Guvernele UE au hotarat armonizarea reglementarilor in acest domeniu, astfel incat cererile de azil sa fie examinate conform unor principii de baza recunoscute in intreaga Uniune Europeana. In 1999, statele Uniunii si-au fixat ca obiectiv adoptarea unei proceduri comune in materie de azil si acordarea unui statut egal pe tot cuprinsul Uniunii Europene persoanelor care au obtinut azilul. Au fost adoptate anumite masuri tehnice, cum ar fi stabilirea unor standarde minime pentru acceptarea solicitantilor de azil si pentru acordarea statutului de refugiat.

A fost creat, de asemenea, Fondul European pentru Refugiati, cu un buget anual de 114 milioane de euro. In ciuda cooperarii la scara larga dintre guvernele nationale, crearea unei politici comune in materie de azil si imigratie ramane un obiectiv care nu a fost inca atins pe deplin.

III. Combaterea criminalitatii internationale si a terorismului

Pentru a crea o politica comuna viabila in materie de azil si imigratie, Uniunea Europeana trebuie sa implementeze un sistem eficient de gestionare a fluxurilor de migratie, de control la frontierele externe si de prevenire a imigratiei ilegale. Este necesar un efort sustinut pentru combaterea bandelor criminale care practica traficul de persoane si care exploateaza fiintele vulnerabile, in special femeile si copiii.

Criminalitatea organizata devine din ce in ce mai sofisticata si actioneaza in mod curent in retele europene sau internationale. Terorismul a dovedit deja ca poate lovi cu brutalitate oriunde in lume.

In acest context, a fost creat Sistemul de informatii Schengen (SIS). Este vorba despre o baza de date complexa care le permite fortelor politienesti si autoritatilor judiciare sa faca schimb de informatii despre bunuri furate, cum ar fi vehicule si obiecte de arta, sau despre persoanele pe numele carora s-a emis un mandat de arestare sau o cerere de extradare.

Una din cele mai eficiente metode de capturare a infractorilor este urmarirea fondurilor dobandite pe cai ilegale. Din acest motiv, cat si pentru eliminarea surselor de finantare a organizatiilor criminale si teroriste, UE a elaborat o legislatie care urmareste combaterea spalarii banilor.

Cea mai importanta realizare din ultimii ani in domeniul cooperarii dintre fortele de ordine a fost crearea Europol, un organism al Uniunii Europene cu sediul la Haga, care este format din ofiteri de politie si functionari vamali. Aria de actiune a Europol cuprinde: traficul de droguri si de vehicule furate, traficul de persoane, retelele clandestine de imigratie, exploatarea sexuala a femeilor si a copiilor, pornografia, falsificarea, traficul de material radioactiv si nuclear, terorismul, spalarea banilor si falsificarea monedei europene.

IV. Crearea unui spatiu judiciar comun

In prezent, in Uniunea Europeana coexista mai multe sisteme judiciare diferite. Dat fiind ca obiectivul Uniunii este acela ca cetatenii sai sa impartaseasca aceeasi conceptie despre justitie, este necesara punerea in aplicare a unui sistem judiciar care sa faciliteze viata de zi cu zi a europenilor.

Cel mai semnificativ exemplu de cooperare in domeniul judiciar este oferit de Eurojust, un organism central de cooperare infiintat la Haga in anul 2003. Obiectivul sau este acela de a facilita cooperarea intre autoritatile nationale de urmarire penala in cazul investigatiilor care implica mai multe state membre.

Mandatul de arest european, in uz din ianuarie 2004, este folosit pentru a inlocui procedurile indelungate de extradare.

Caracterul transnational al criminalitatii si terorismului impune crearea unei politici penale comune in Uniunea Europeana, deoarece definitii diferite ale anumitor acte criminale pot compromite cooperarea judiciara dintre state. Obiectivul este crearea unui cadru european comun de lupta impotriva terorismului pentru a putea garanta cetatenilor un grad ridicat de protectie si pentru a favoriza cooperarea internationala in acest domeniu.

In materie de drept civil, Uniunea Europeana a adoptat o legislatie care sa faciliteze aplicarea deciziilor judecatoresti in cazuri transfrontaliere care implica divorturi, separare de drept, custodia copiilor si pensia alimentara, astfel incat hotararile judecatoresti emise intr-unul din statele membre sa fie aplicabile in oricare alt stat membru. Uniunea Europeana a pus in aplicare proceduri comune pentru simplificarea si accelerarea solutionarii litigiilor transfrontaliere in cazul unor actiuni civile de amploare redusa si indubitabile, cum ar fi recuperarea creantelor si falimentul.