Economie Europeana - Germania

Economie Europeana

- Germania -

CUPRINS

Capitolul 1 Prezentare generala a Germaniei

1.1 Scurt istoric 2

1.2 Situare geografica

1.3 Suprafata

1.4 Temperatura

1.5 Populatie

Cultura

1.7 Sistem politic administrativ

Capitolul 2 Evolutia economica in timp

Capitolul 3 Stadiul actual al dezvoltarii   

Capitolul 4 Relatiile Germaniei cu Uniunea Europeana

4.1 Germania si Uniunea Europeana

4.2 Relatiile diplomatice cu Romania

4.2 Relatiile diplomatice cu Polonia

Capitolul 5 Alte aspecte relevante pentru economia Germaniei    17

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Cap. 1 Prezentare generala

Germania este un stat federal dezvoltat, cu o economie de piata stabila, membru al Uniunii Europene. Face parte din grupul celor mai puternice economii industrializate ale lumii.

Scurt istoric

In 23 mai 1949, ia nastere Republica Federala Germana.Republica Federala Germana (cunoscuta in limbajul curent ca Germania de Vest) ia nastere in mod oficial ca natiune separata si independenta. Acest fapt a pus capat oricarei discutii cu privire la reunirea Germaniei de Est si de Vest.
In perioada de dupa al doilea razboi mondial, Germania a fost impartita in patru zone de ocupatie. Britanicii, francezii, americanii si sovieticii controlau fiecare cate o zona. Orasul Berlin a fost si el impartit intr-o maniera similara. Acest aranjament trebuia sa fie temporar, insa animozitatile Razboiului Rece au inceput sa se intensifice, astfel ca a devenit din ce in ce mai evident ca impartirea dintre partea din Germania si din Berlin controlata de comunisti si cea controlata de non-comunisti va deveni permanenta. In mai 1946, Statele Unite au blocat platile pentru reparatii efectuate de Germania de Vest in favoarea Uniunii Sovietice. In decembrie, Statele Unite si Marea Britanie si-au combinat zonele de ocupatie, teritoriul respectiv devenind cunoscut sub denumirea de Bizonia. Franta a fost de acord sa devina parte a acestui aranjament, iar in mai 1949 cele trei zone au devenit una singura.
La 23 mai, Consiliul Parlamentului vest-german (Bundesrat) s-a intrunit si a declarat in mod oficial formarea Republicii Federale Germane. Desi Konrad Adenauer, presedintele consiliului si viitorul presedinte al Germaniei de Vest a exclamat cu mandrie Astazi se naste o Germanie noua, ocazia nu a fost una prea festiva. Multi dintre reprezentantii germani de la intrunire au fost extrem de retinuti, pentru ca ei inca mai sperau ca Germania sa se reunifice. Doi membri comunisti ai consiliului au refuzat sa semneze proclamatia prin care lua nastere noul stat.
Sovieticii au reactionat cu repeziciune la actiunile Germaniei de Vest. In octombrie 1949, a fost anuntata oficial formarea Republicii Democrate Germane (Germania de Est). Aceste actiuni din anul 1949 au marcat sfarsitul oricaror discutii cu privire la reunificarea Germaniei. In urmatorii 41 de ani, Germania de Est si de Vest au reprezentat simboluri ale unei lumi divizate si ale animozitatilor Razboiului Rece dintre Uniunea Sovietica si Statele Unite. In 1990, odata cu slabirea puterii sovietice si a decaderii Partidului Comunist din Germania de Est, cele doua Germanii s-au reunit in sfarsit intr-un singur stat.

Situare geografica

Germania (in germana Bundesrepublik Deutschland) este cea mai mare tara a Europei Centrale. Aceasta se invecineaza cu noua tari europene: Danemarca Olanda Belgia Franta Luxemburg Elvetia Austria Republica Ceha si Polonia. De asemenea, Germania are iesire directa la Marea Baltica si la Marea Nordului. Germania este al doilea partener comercial al Romaniei in ceea ce priveste exporturile cu un procentaj de 17,6 %.

Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmului Marii Baltice. Pe coasta iernile sunt mai blande (-10C in ianuarie) si verile relativ racoroase (20C in iulie), dar spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile medii anuale insumeaza 585 mm, fiind mai scazute (cca. 500 mm/an) in campie si mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an.

Suprafata

Suprafata totala a Germaniei este de 357 021 km², iar densitatea de 242 km². Germania are o clima temperata, cu o temperatura medie anuala de 9 C.

Temperatura

Temperatura in ianuarie variaza de la -6 C pana la 1 C, in timp ce temperatura lunii iulie variaza intre 16 C si 20 C.

Populatie

Germania are o populatie numeroasa: 82 422 299 milioane locuitori, situandu-se pe locul II in Europa, dupa Rusia. Populatia nu este repartizata uniform, fiind mai numeroasa de-a lungul fluviilor si a estuarelor.Dezvoltarea rapida a industriei a avut ca rezultat migrarea poulatiei rurale la orase, astfel incat azi, 84 % din total reprezinta populatia urbana.Cel mai mare oras este Berlin.Orasul Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oras al tarii cu aproximativ 3,5 milioane de locuitori si acoperind o suprafata de aproximativ 889 km². Berlinul este un oras-land aidoma unei insule, aflata in interiorul regiunii Brandenburg.Este traversat de raurile Spree si Havel.

Dupa caderea zidului Berlinului in , cele doua Germanii, in care era impartit teritoriul Republica Federala Germania (RFG, Germania de Vest) si Republica Democrata Germana (RDG, Germania de Est sau de Rasarit), s-au reunificat total la 1 octombrie , dupa ce s-au unificat politic, monetar, administrativ si legal in mai multe etape succesive in decursul anului 1990. Noua zi nationala a Germaniei reunite a fost declarata la 3 octombrie, cu incepere din .

Cultura

Contributiile germane la cultura mondiala sunt numeroase. Germania a fost locul de nastere al unor renumiti compozitori precum Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Johannes Brahms si Richard Wagner; poeti precum Johann Wolfgang von Goethe si Friedrich Schiller; filosofi ca Immanuel Kant, Georg Hegel, Karl Marx sau Friedrich Nietzsche; de asemenea, oameni de stiinta de calibrul lui Albert Einstein sau Max Planck.

Grupuri etnice: germani 95 %, turci 2,5 %, italieni 0,6 %, alte grupuri 1,9 % (greci, polonezi, rusi, sarbo-croati, spanioli).In Germania se intalnesc urmatoarele religii: protestanti (34 %), catolici (34 %), musulmani (3,7 %) si alte religii (28,3 %)

Cat priveste sistemul de invatamant, Germania are una dintre cele mai bune scoli din lume, dar si cea mai scumpa. Sistemul de educatie este multifatetat si se adreseaza intregului popor german care are diferite caracteristici si abilitati².

Sistem politic administrativ

Aparatoare ferma a Europei federale, Germania, considera redactarea unei Constitutii ca un prim pas catre o Federatie.Institutia de baza a Federatiei trebuia sa fie Parlamentul, care urma sa aiba adevarata putere legislativa si sa fie compus din doua camere: una care sa reprezinte cetatenii europeni si care sa fie aleasa direct de catre acestia, si alta care sa reprezinte statele membre.Germania se pronunta pentru un catalog de competente exclusive ale Federatiei, restul competentelor ramanand automat la nivelul statelor membre, dar si pentru re-nationalizarea politicii agricole comune si a politicii de coeziune economica si sociala³.

Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala. Forma de guvernamant este parlamentara in care seful guvernului este ales de catre parlament si confirmat de catre presedintele statului .In prezent, presedintele Germaniei este Horst Khler (din iulie 2004, partid CDU).Cancelarul este ales cu majoritate absoluta de catre Bundestag pe o perioada de 4 ani, si are dreptul de a numi si elibera din functie pe ministri.Detine asa-numita Richtlinienkompetenz, prin care formuleaza in linii mari sarcinile fiecarui ministru.Actualul cancelar al Germaniei este Angela Merkel (din noiembrie 2005, partid CDU). Membrii parlamentului sunt alesi la fiecare patru ani printr-un vot proportional personalizat. La acest sistem de vot, alegatorii dispun de 2 voturi, care pot fi date si la partide diferite. Cu primul vot se hotaraste dupa sistemul majoritar, care anume candidat sa reprezinte circumscriptia electorala respectiva in Bundestag (candidat ales direct), iar cu al doilea vot se alege, dupa un sistem proportional, partidul dorit in Bundestag. Candidatii alesi direct capata un loc in Bundestag, chiar in cazul cand partidul lor obtine mai putine locuri in Bundestag.Cele mai importante partied politice din Germania sunt CDU (Christian Democratic Union) partid conservator, CSU (Christian Social Union) partid conservator, SPD (Social Democratic Party) partid social democrat, FDP (Free Democratic Party) partid liberal, Left Party, Alliance '90/Greens partid green.

Puterea judiciara are ca organ superior Bundesverfassungsgericht, care poate sa dea ultima decizie peste toate actele legislative sau de administratie. Din 1998 si pana in iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coalitie parlamentara asa-numita Rosu-Verde, adica intre Social-Democrati (SPD) (B90 / Die Grnen).La 21 iulie 2005 presedintele Horst Khler a dizolvat parlamentul , ca urmare a votului de neincredere pe care l-a primit cancelarul de atunci Gerhard Schrder (SPD) la 1 iulie in parlament. Ca urmare, la 18 septembrie 2005 au avut loc Alegerile federale germane.Constitutia Germaniei numara 146 articole grupate in 11 capitole. In preambulul Legii fundamentale a Germaniei descoperim cele mai importante valori pentru germani : pacea, egalitatea in drepturi si libertatea de autodeterminare, raportate la responsabilitatea fata de divinitate dar si fata de om.Dupa conflictele sangeroase din trecut, pacea, democratia, prosperitatea economica si securitatea sunt cele mai importante teluri ale tarilor din Sud-Estul Europei, pe drumul lor de intrare in Uniunea Europeana. In aceasta privinta, Germania sprijina tarile respective, colaborand activ in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est si aducandu-si contributia practica, considerabila.Moneda oficiala a Germaniei este marca - EURO.

Cap. 2 Evolutia economica in timp

In ultimii ani Germania a reusit sa-si pastreze si sa-si extinda pozitia sa in domeniul comertului exterior. Conform datelor FMI incepand cu 1997 cresterea exportului german a depasit cresterea volumului total al comertului mondial. Chiar si in anul 2001, cand volumul comertului mondial a inregistrat o scadere de 0,2 % volumul exportului german a crescut cu 6,7 %, depasind Japonia si plasandu-se astfel pe locul 2 in lume dupa volumul comertului exterior.

Conform datelor departamentului federal de statistica al RFG, in perioada 1991-2004 volumul comertului exterior al Germaniei s-a dublat, crescand de la 670 miliarde euro in anul 1991 la 1311 miliarde Euro in 2004. Volumul Exportului in 2004 a alcatuit 733,5 miliarde euro, iar a importului 577,5 miliarde Euro. In anul 2004, Germania s-a plasat pe primul loc in ceea ce priveste volumul exportului la nivel mondial.

Relatiile comerciale romano-germane au cunoscut, din anul 1993, o dezvoltare dinamica. Germania este, dupa Italia, al doilea partener comercial al Romaniei. Aproximativ 15,5 % din comertul exterior al Romaniei are drept destinatie Germania.

Cresterea exponentiala in domeniul cooperarii economice a determinat evaluari din partea nivelului politic, in sensul ca relatiile au atins nivelul de parteneriat strategic, in special in domeniul economic. Schimburile comerciale ale Romaniei cu Germania se deruleaza pe baza 'Acordului european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte,' semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995.

Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor, serviciilor si capitalului, pe cat posibil fara obstacole, ingradiri sau sugrumari. Schimburile economice cu strainatatea sunt, in principiu, complet liberalizate, in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede, in mod explicit, restrictii.

Guvernul Federal german militeaza, la nivel international (in OMC s.a.) pentru liberalizarea pietelor, avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune, in limita competentelor sale, restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale. Fiind membra a Uniunii Europene, Germania se supune politicilor, reglementarilor de piata si procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri.Ca membra a Uniunii Europene, Germania aplica, in relatiile comerciale cu tarile terte, politicile si reglementarile acesteia. In relatiile cu Romania, isi gasesc aplicarea prevederile acordurilor de asociere.

Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior, si anume: legea privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz - AWG) din 28.04.1969, cu modificarile ulterioare si Ordonanta privind Comertul Exterior (Aussenwirtschaftsverordnung - AWV) din 18.12.1986, cu modificarile ulterioare. AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale.Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargou, interdictii de export, reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene, care au precadere fata de legile si reglementarile nationale.La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor), daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import.

Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate tarile membre.

Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU, UE, OMC, NATO, BIRD, FMI, BERD, OCDE, OSCE.

Principalele produse exportate in 2004: automobile si parti componente pentru acestea (18 %), masini (14 %), produse chimice (13 %), aparate electrice si elemente electronice (5 %), aparate, energie electrica, ditributia acesteia (5 %), metale si produse din metal (5 %), aparate medicinale, optice si de masura (4 %), produse alimentare (4 %).

Principalele produse importate in 2004: produse chimice (11 %), automobile si parti componente pentru acestea (10 %), combustibil si gaz natural (6,7 %), masini si utilaje (6,7 %), aparate electrice si elemente electronice (6,7 %), metale si produse din metal (5,4 %), masini de birou si aparate de prelucrare a datelor (4,8 %), produse alimentare (4,7 %).

Sursa: Comtrade 2005

Rata inflatiei a cunoscut o scadere in anul 2006 fiind de 1.7 % fata de anul 2005 cand aceasta a fost de 2 %. Balanta de plati: soldul balantei comerciale bilaterale a fost in anul 2005 de 1,9 mld. EUR, fata de 973 mil. EUR, in anul 2004.

Cap.3 Stadiul actual al dezvoltarii

Nemtii sunt si vor fi vesnic modelul nostru cvasi-intangibil de societate, economie, cultura; ei sunt etalonul uman la care ne raportam atunci cand vrem sa punctam un lucru bine facut, indiferent de natura lui.

Desi in ultimii ani nu s-au inregistrat cresteri remarcabile, economia Germaniei este cunoscuta in prezent drept cea mai trainica si eficienta din Europa, iar modelul de lucru si standardul de calitate i-a consacrat pe nemti ca fiind cei mai priceputi, seriosi si muncitori oameni din cati exista pe capul fiecaruia fiind calculat un PIB de aproape 30 000 de euro.

Fireste ca statul se confrunta cu o sumedenie de probleme, cea mai mare dintre ele fiind cea a somajului, care in prezent inregistreaza 5 milioane de cetateni, sau deficitul bugetar rezultat in urma cheltuielior colosale pentru reconstructia tarii si protectia sociala. Pe de alta parte, din punct de vedere demografic, Germania are cea mai redusa rata a natalitatii

Nemtii au o putere de cumparare foarte mare, e lesne de inteles. Totusi asta nu atrage inevitabil dupa sine preturi exorbitante, depinde de produse, locul fabricatiei.

Economia germana este una dintre cele mai solide si mai puternice din lume. Localizata in centrul Europei, Germania a trecut peste perioada de maxima saracie (dupa Tratatul de la Versailles), transformandu-se intr-o tara cu o industrie puternica ce exporta in intreaga lume, cu o calitate comparabila cu cea japoneza Desi Tratatul de la Versailles a lasat tarii serioase probleme economice, dupa al doilea razboi mondial, industria germana a masinilor, electrocasnicelor si a produselor pentru sanatate a crescut in mod impresionant, tara transformandu-se in a treia putere economica mondiala (dupa Statele Unite si Japonia) si prima putere din Europa.

Cresterea economica a scazut de la 2,7 % in 2006 la 1,9 % in 2007, datorita cresterii taxelor TVA si cererii externe scazute, inainte de a se intoarce la o tendinta de 2 % din timpul perioadei de prognoza. Pentru perioada de prognoza, cresterea interna a avut o contributie puternica la crestere, fata de trecutul recent, investitiile ramanand puternice si consumul particular se restabileste in 2007. Exceptand fluctuatiile relatate la preturile uleiului si cresterea taxelor indirecte, inflatia va fi scazuta. Venitul real va creste dupa o perioada de stagnare. Contul curent va ramane puternic in surplus, chiar daca marimea sa (ca procent din PIB) se micsoreaza putin.

Actualmente PIB-ul atinge 28 700 pe cap de locuitor (masurat dupa paritatea puterii de cumparare). In prezent, Germania este cea mai importanta putere economica a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2 200 miliarde , si tara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial (inclusiv pe piata interna europeana). Cu o infrastructura dezvoltata si cu un nivel de viata bun, Germania este una dintre tarile cele mai industrializate din lume. In ultimii ani, insa, cresterea economica a fost aproape de zero, iar deficitul bugetar depaseste limita de 3 % din PIB stabilita de Uniunea Monetara Europeana, prin Tratatul de la Maastricht.Pana acum reunificarea a costat partea vestica peste 1 500 miliarde euro pentru transferuri spre noile landuri federale. Intre timp, cu mici exceptii, 'peisajele infloritoare' promise de cancelarul Helmut Kohl cu ocazia reunificarii au ramas un vis indepartat pentru multi germani din estul tarii, cu toate ca e adevarat ca standardul de viata a crescut cu mult. Economia noilor landuri nu reuseste sa faca fata concurentei din Piata Interna Europeana.

2002(a) 2003(a) 2004(a) 2005(a) 2006(b) PIB in pretul pietei () PIB (US$) Cresterea reala a PIB (%) Consumer price inflation, (av; %; national measure) Populatia(m) 82.5(b) Exporturi de bunuri fob (US$) Importuri de bunuri fob (US$) Balanta contului curent (US$) Rezerve valutare excluzand aurul (US$) Rata de    schimb US$ (a) Actual. (b) Economist Intelligence Unit estimates.

Sursa: www.fita.org

Cap. 4 Relatii cu Uniunea Europeana

Germania si Uniunea Europeana

Extinderea Uniunii Europene la 27 de state membre are efecte bune asupra economiei Germaniei, evaluate la 1% din produsul intern brut (PIB), pe termen lung, arata un studiu comandat de Ministerul German al Economiei, preluat de AFP.
Economia germana a profitat deja de extinderea blocului european, a carei prima etapa, din 2004, a adus in Uniune zece state dintre care opt din Europa Centrala si Orientala, urmata de aderarea Romaniei si Bulgariei, intr-o alta faza, arata studiul, condus de mai multe institute de cercetare economica din Germania, Austria si din Marea Britanie.
Intrarea celor 12 state in UE va avea in ansamblu un 'efect usor pozitiv asupra evolutiei economice a Germaniei, care va ajunge, in timp, la 1% din PIB', arata un comunicat al ministerului german al economiei, potrivit NewsIn.Germania, cea mai puternica economie din Europa si vecina cu doua dintre statele care au aderat in 2004 (Polonia si Republica Ceha) nu a epuizat intreg potentialul comercial al extinderii Uniunii, conform aceluiasi studiu. Emigratia economica provenind de la noile state membre a ramas 'sub asteptari', arata ministerul german, datorita restrictiilor instituite in 2004 si prelungite pana in 2009.

Trendul relatiilor comerciale cu statele Europei Centrale si de Est este crescator. In aceasta regiune un partener important in ceea ce priveste importul marfurilor germane ramane a fi Polonia, situinduse pe locul 14 la import si pe locul 11 la import. Printre ceilalti parteneri de baza a spatiului Europei Centrale si de Est sunt Cehia si Ungaria. De mentionat este avansarea rapida a exporturilor chineze, care a avansat de pe locul 8 in anul 2003 pe locul 6 in 2004. precum si intensificarea relatiilor comercial economice cu Federatia Rusa (locul 13 la import si 14 la export). Totodata s-au redus schimburile comerciale cu SUA, fapt ce se datoreaza in mare masura relatiei Euro-Dolar SUA.
Contributia Marei Britaniei la bugetul pe 2005 al Uniunii Europene este mai mica cu 909 milioane de euro fata de nivelul preconizat, cauzele acestui fapt fiind un surplus la bugetul UE pentru 2004, precum si noile prevederi referitoare la veniturile provenite din colectarea taxei pe valoare adaugata (TVA) si taxelor vamale.
Intr-o conferinta de presa, purtatoarea de cuvant a Comisiei Europene, Ewa Hedlund, a aratat ca Anglia si Germania sunt principalele beneficiare ale amendamentelor aduse proiectului de buget pe 2005, dat publicitatii de Executivul Uniunii Europene, amendamente care urmeaza sa reduca cu 3,3 miliarde de euro valoarea totala a contributiilor statelor membre la bugetul european. Potrivit sursei citate, controversatul rabat anual de care se bucura Marea Britanie pentru fondurile pe care le trimite la bugetul UE urmeaza sa scada pana la nivelul de 5,1 miliarde de euro.
De asemenea, Germania va plati si ea cu 320 de milioane de euro mai putin decat fusese initial planificat, ca si majoritatea statelor membre, care vor beneficia de o reducere a contributiilor la bugetul comun. Aceste reduceri se datoreaza unui surplus de 2,7 miliarde euro inregistrat in bugetul pe 2004, ca si surplusurilor realizate in fondurile de garantare pentru exporturile agricole. In schimb, oficialii Comisiei au anuntat ca Polonia, cel mai mare stat din randul celor zece noi state membre UE, este una dintre putinele tari carora li se va cere sa plateasca mai mult decat se preconizase initial. Astfel, pentru bugetul UE pe 2005, contributia Poloniei a fost majorata cu aproximativ 268 de milioane de euro, la 2,37 miliarde de euro.
Anuntul intervine pe fondul unor discutii aprinse intre statele membre cu privire la proiectul de buget european pentru perioada 2007-2013. Contributiile Germaniei si Marii Britanii la bugetul comun, ca si problema rabatului special de care se va bucura Marea Britanie, sunt principalele teme de disputa intre statele membre.

Relatiile diplomatice cu Romania

Inceputul anului 2007 reprezinta, pentru Romania si Republica Federala Germania, un moment plin de incarcatura istorica atat din perspectiva relatiilor bilaterale dintre cele doua state, cat si din perspectiva multilaterala, ambele dimensiuni punandu-se in valoare si potentandu-se reciproc de-a lungul ultimilor patruzeci de ani. 

Astfel, in plan bilateral, la 30 ianuarie 1967, Romania si Republica Federala Germania au convenit stabilirea de relatii diplomatice. Avand sustinerea ministrului german federal, Willy Brandt, unul dintre fondatorii Ostpolitik, aceasta decizie a reprezentat un demers semnificativ pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale si a suscitat in acelasi timp un interes deosebit in acel context international. Reamintim ca pana la acel moment, Republica Federala Germania, consecventa doctrinei Hallstein, nu stabilise relatii diplomatice cu niciun stat care recunoscuse Republica Democrata Germana.

Stabilirea de relatii diplomatice a fost un semnal politic important pentru evolutiile in plan international din anii urmatori care au stat sub semnul schimbarii prin apropiere. Decizia celor doua state a permis redimensionarea relatiilor bilaterale si a contribuit, nu in cele din urma, la imbunatatirea situatiei minoritatii germane din Romania.

In anii 70, ambele tari au participat in mod constructiv la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa, contribuind astfel la depasirea divizarii continentului european. Dupa o racire a relatiilor bilaterale in anii 80, cu efect si asupra minoritatii germane din Romania si ca urmare a Revolutiei romane si a restabilirii unitatii germane, relatiile au fost reluate pe alte coordonate si puse pe baze noi prin Tratatul privind cooperarea prieteneasca si parteneriatul in Europa, semnat in 1992. Relatiile politice, economice si culturale au fost dezvoltate permanent, atingand in prezent un nivel foarte ridicat.

Gemania este astazi al doilea partener economic al Romaniei, iar in Romania fiinteaza 14.000 de companii cu capital german; volumul comertului bilateral si al investitiilor germane in Romania se afla, insa, sub nivelul potentialului oferit de economiile celor doua state. Aceasta cu atat mai mult in noul context oferit de apartenenta deplina a Romaniei la Uniunea Europeana.

In aceste zile, Germania si Romania privesc cu satisfactie acest jubileu 40 de ani de relatii diplomatice. Impreuna, impartasesc bucuria revenirii Romaniei in familia europeana. 

Aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, in timpul Presedintiei germane a UE a castigat o deosebita valoare simbolica pentru relatiile dintre cele doua state. Suntem convinsi ca bunele relatii diplomatice dezvoltate in plan bilateral au contribuit si vor contribui si pe viitor la dezvoltarea dialogului si cooperarii in acest nou cadru european.

Dialogul si cooperarea bilaterala, cat si participarea si sustinerea impreuna a marilor proiecte sau dezbateri europene si internationale, ne indreptatesc sa credem intr-un viitor solid al parteneriatului dintre Romania si Republica Federala Germania. 

Relatiile cu Polonia

Relatiile germano-poloneze, vazute candva ca un caz exemplar de reconciliere dupa Razboiul Rece, aparute in mare masura datorita existentei unor Institutii ca NATO si UE, se deterioreaza constant de la sfarsitul anilor 90. In prezent, relatia dintre cele doua tari este in stadiul de criza stabila, exacerbata de stilul de politica externa al actualului guvern polonez.

Reconcilierea germano-poloneza de la inceputul anilor 90 era anuntata ca o poveste remarcabila de succes. Schimbarea paradigmei din relatia celor doua tari parea sa confirme rolul normalizator pe care il puteau juca institutiile post-conflict ca NATO si UE in Europa Centrala si de Est.

Dar actuala retorica brutala a Varsoviei mascheaza realitatea unei diviziuni mai adanci, cu radacini structurale, si este foarte posibil sa traiasca mai mult decat actualul guvern minoritar nationalist-conservator. Venirea Partidului Social Democrat la guvernarea Germaniei, in septembrie 1998, semnala sfarsitul Republicii de la Bonn, caracterizata prin autocontrol si loialitate neclintita fata de Alianta Nord-Atlantica si Europa. Era inceputul unei Germanii hotarate si increzatoare in fortele proprii, fara teama de a-si manifesta si apara interesele. Nemaifiind legate de confluenta intereselor lor strategice - aducerea Poloniei de partea Vestului a permis Germaniei sa abandoneze statutul de linie intai -, cele doua tari au pierdut punctul focal al scurtei lor reconcilieri.

Ciocnirii de interese. De la sfarsitul anului 1990, a devenit clar faptul ca interesele celor doua state sunt incompatibile in cateva domenii majore. Unul dintre ele este integrarea europeana. Polonia este o tara medie ca teritoriu, slaba, cu aspiratii de lider, dar cu mijloace limitate; Germania este cel mai mare stat membru si o putere economica.

Interesele divergente si disputele bilaterale vor continua sa reprezinte o provocare pentru reconcilierea polonezo-germana. Totusi, este in egala masura clar ca actualul guvern polonez foloseste frica polonezilor de Germania pentru atingerea unor obiective politice. Pe termen lung, intrebarea la care electoratul polonez va trebui sa raspunda este daca tacticile de confruntare genereaza rezultate tangibile in negocierile cu Berlinul (sau, in sens mai larg, cu UE), sau daca este necesara demascarea gemenilor ca un duo certaret incapabil sa ofere Poloniei o voce respectabila si eficienta pe langa UE.

Cap. 5 Alte aspecte relevante pentru economia Germaniei

Stabilitatea economiei germane

Economia Republicii Federale Germania este in prezent foarte stabila, ameliorarea conjuncturii economice fiind constanta pentru o perioada lunga de timp.

Cererea de produse si tehnologii din Germania este mai ridicata ca oricand. Din vara anului 2005, economia germana creste constant iar rata somajului scade. Este cea mai lunga perioada de expansiune de la Reunificarea Germaniei. Castigurile inregistrate in toate domeniile au accelerat investitiile, fapt de care profita statul prin venituri din impozite semnificative, a declarat presedintele Asociatiei federale a comerciantilor, Anton Brner. De cresterea economica nu profita doar statul ci si intreprinderile, care au inregistrat castiguri record in anul 2007. Si totusi, optimismul managerilor scade si majoritatea intreprinderilor privesc cu scepticism spre viitor. Firmele se asteapta ca ritmul de crestere sa scada in urmatoarele luni. Economia va continua sa se dezvolte insa intr-un ritm mult mai lent.

Scepticismul firmelor germane este determinat de factori externi, precum explozia preturilor la materii prime si energie, deprecierea galopanta a dolarului si, nu in ultimul rand, criza financiara internationala declansata de prabusirea pietei ipotecare americane.

Ministrul de finante, Peer Steinbrck, a avertizat insa impotriva exagerarilor pesimiste: Sigur ca nu vom mai profita de rate de crestere din ultimii doi ani. Pe de alta parte trebuie sa tinem cont ca expertii estimeaza o crestere economica de 1,9%. O cifra in fata careia am fi aplaudat cu cativa ani in urma. Asadar, expansiunea va continua si in 2008, a declarat Steinbrck. Klaus Zimmermann, expert la Institutul german de cercetare a economiei apreciaza ca cererea interna crescuta va sustine ameliorarea conjuncturii economice si in 2008. Aproape un milion de persoane au un nou loc de munca si astfel mai multi bani in buzunar, a precizat Zimmermann. In plus, majorarile salariale care vor urma in acest an, vor creste venitul pe cap de locuitor.

Totusi, expertul considera ca statul trebuie sa continue politica de reforme, mai ales pe piata muncii, pentru a crea conditii optime expansiunii economice.

Pe piata muncii se discuta foarte mult despre reforme care pot genera probleme in evolutia economica a tarii. Consideram ca unele masuri, precum introducerea unui salariu minim pe economie, sunt periculoase, deoarece pot duce la cresteri de preturi si astfel, la o noua perioada de recesiune.