ORIGINILE GLOBALIZARII ECONOMIEI

ORIGINILE GLOBALIZARII ECONOMIEI

Desi prezentata ca un fenomen specific sfarsitului de secol si de mileniu, globalizarea - sau cel putin unele dintre dimensiunile sale - nu este lipsita de o lunga istorie.

Ceea ce deosebeste fenomenul contemporan la globalizarii de precedentele procese integrationiste sunt:

scara (anterior regionala, actual mondiala);

ritmul schimbarilor (sub impactul "universalizarii" internetului);

sprijinirea intr-o mai mare masura pe progresul tehnologic decat inainte, cu impact imediat asupra conditiilor vietii cotidiene.

Kevin H. O¢Rourke (profesor la Universitatea din Dublin) si Jeffrey G. Williamson (profesor la Universitatea Harvard) si-au propus, intr-o lucrare cu acelasi nume aparuta in anul 2000, sa raspunda la intrebarea: Cand a aparut, de fapt, globalizarea ? Acestia au delimitat trei acceptiuni principale ale specialistilor:

asocierea inceputului globalizarii momentelor 1492, cand Christopher Columb a atins America si 1498 cand Vasco da Gama face ocolul Africii, acestea fiind considerate cele mai importante evenimente ale istoriei umanitatii;

asocierea inceputului globalizarii momentelor mult mai timpurii. Primii Homo Sapiens erau nomazi calatorind dintr-un loc in altul; triburile de indieni au calatorit cu multe secole in urma din Mongolia spre America de Nord. Roma antica stabilise legaturi comerciale cu negustorii asiatici care se strangeau la o data fixa in marea Insula Ceylon, in asteptarea marii flote romane care venea dintr-un port de la Marea Rosie; marile descoperiri geografice din evul mediu au fost rezultatul unor calatorii intercontinentale. Prin urmare, "fluxurile" umane si de produse exista de foarte mult timp. Dar aceste acceptiuni nu sunt suficiente pentru a judeca procesul globalizarii prin prisma aspiratiei generale a omenirii de a poseda instrumente sau tehnici de cunoastere si de stapanire a lumii;

a treia opinie considera ca economia lumii a fost extrem de fragmentata si "deglobalizata" inaintea sec. XIX acesta marcand de fapt marele avant al globalizarii, manifestandu-se prin accentuarea circulatiei libere a factorilor de productie, inclusiv a fortei de munca, ceea ce nu a impiedicat, la un moment dat, accentuarea protectionismului comercial si, in final, aparitia Primului Razboi Mondial.

Niciuna dintre aceste trei perspective nu a demonstrat in mod explicit diferenta dintre expansiunea comertului mondial pe fondul cresterii cererii si ofertei si expansiunea comertului indusa de integrarea pietelor. Insa a cazut teoria aparitiei precedente a globalizarii demonstrand ca secolul al XIX-lea a fost leaganul globalizarii, iar in a doua jumatate a secolului XX acest fenomen a erupt, cu toate ca termenul de globalizare s-a incetatenit abia in anii ¢