PIATA. CEREREA SI OFERTA

Concepte de baza

• Piata
• Cererea (cantitatea ceruta)
• Legea cererii
• Produse normale
• Produse inferioare
• Produse complementare
• Produse substituibile
• Curba cererii
• Paradoxul Giffen
• Elasticitatea cererii
• Oferta (cantitatea oferita)
• Legea ofertei
• Curba ofertei
• Elasticitatea ofertei
• Pret de echilibru
• Legea economica a interactiunii dintre cerere si oferta

Teme de discutie

Extinderea si contractia cererii sub incidenta pretului. Legea cererii. Paradoxuri.

Principalii factori de influenta ai cererii. Elasticitatea cererii.

Legea ofertei. Paradoxuri.

Principalii factori de influenta ai ofertei. Elasticitatea ofertei.

Echilibrul pietei.

Detalierea unor concepte, formule de calcul, reprezentari grafice

Modificarea pretului unitar in sensul reducerii sale, determina procesul de extindere a cererii, respectiv de crestere a cantitatii cerute, in timp ce cresterea pretului unitar determina contractia, respectiv reducerea cantitatii cerute pe piata unui produs. Deci raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar al unui bun si schimbarea cantitatii cerute constituie continutul legii generale a cererii.

Aceasta situatie poate fi ilustrata printr-un exemplu care sa puna in evidenta efectul modificarii pretului asupra cantitatii cerute.

La un pret de 30 unitati monetare pe bucata, cumparatorii sunt dispusi sa cumpere doar 2 bucati din bunul oferit spre vanzare pe piata, in timp ce la un pret unitar de la 10 unitati monetare pe bucata sunt dispusi sa cumpere 10 unitati. Aceste relatii pot fi reprezentate grafic:

C

P    contractia cererii

CC' - curba cererii

Extinderea cererii

C'

0 Q

Odata cu scaderea pretului asistam la extinderea cererii si, invers, odata cu cresterea pretului, la contractia cererii.

Curba de cerere reprezinta un tip de functie. Relatia dintre volumul cererii si nivelul pretului este, de regula, de proportionalitate inversa.

Dar cererea unui bun nu reactioneaza numai la modificarea pretului, ci si la modificarea altor factori precum modificarea venitului consumatorilor, modificarea gusturilor acestora, modificarea preturilor altor produse ce pot substitui bunul in cauza sau pot fi substituite de el sau ii sunt complementare, numarul de cumparatori, previziunile privind evolutia pretului si a venitului.

Deplasarea de cerere indica variatia cantitatii cerute de bunul respectiv in functie de modificarea altor variabile.

De exemplu, impactul modificarii venitului consumatorilor asupra cererii poate fi reprezentata in urmatorul grafic.

Cresterea venitului va determina o deplasare a curbei cererii spre dreapta, deci o crestere a cantitatii cumparate din bunul respectiv, la un pret dat, celelalte imprejurari ramanand neschimbate. La o reducere a venitului, curba cererii se deplaseaza spre stanga, are loc o reducere a cantitatii cumparate din bunul respectiv.

Exista insa o categorie de bunuri aparte - numite inferioare - care nu se supun legii generale a cererii. Ele au fost puse in evidenta pentru prima data de economistul englez Robert Giffen (1837-1910). El a observat ca cererea consumatorilor fata de aceste bunuri scade la o crestere a venitului si invers. Explicatia ar consta in faptul ca o crestere a venitului permite consumatorilor sa-si sporeasca cantitatile cumparate din bunurile considerate superioare (carne, unt, branzeturi etc.) si sa-si reduca cererea pentru cele inferioare (paine, cartofi etc.), iar la o scadere a venitului asistam la reducerea consumului de bunuri superioare in favoarea celor inferioare, relativ mai ieftine.

La variatia pretului, aceste bunuri inferioare au tot o comportare atipica. In cazul cresterii pretului la aceste bucuri la aceste bunuri, cererea creste si invers.

Elasticitatea cererii

Coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x in functie de modificarea pretului acestui bun (Ecpx) se poate calcula astfel:

unde:

DC = modificarea cererii pentru produsul x;

C = cererea initiala pentru acel produs;

DP = modificarea pretului pentru produsul x;

P = pretul initial al produsului.

Cu exceptia bunurilor inferioare, elasticitatea in functie de pret este de sens negativ, deoarece o crestere a pretului duce la o scadere a cantitatii cerute si invers.

Marimea cererii unui bun se poate modifica si sub incidenta modificarii pretului altui produs, avand in acest caz elasticitatea incrucisata (Ecpx (y)(z)).

Coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x in functie de modificarea pretului altor bunuri (exemplu y si z), in conditiile in care ceilalti factori care determina cererea pentru bunul x nu se modifica, se calculeaza astfel:

unde P = pretul bunului y sau z initial.

Elasticitatea incrucisata masoara intensitatea interdependentei intre doua bunuri. Cand creste cererea pentru bunul x datorita majorarii pretului bunului y, atunci bunul y poate fi substituit cu bunul x si Ecpx(y) > 0. Cand consumatorii cumpara mai putin din bunul x datorita cresterii pretului la bunul z, atunci bunul z este complementar bunului x si Ecpx(z) < 0.

Relatia dintre oferta si nivelul pretului poate fi exprimata in esenta astfel: modificarea pretului de pe piata unui bun determina extinderea si contractia ofertei; daca pretul creste, oferta se va extinde, deci va creste cantitatea oferita, iar daca pretul se va reduce, oferta se contracta, adica se va reduce cantitatea oferita. Raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului si cantitatea ofertei reprezinta de fapt legea generala a ofertei (conform acestei legi cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite iar reducerea pretului are efect invers).

Corelatia dintre nivelul pretului si marimea ofertei poate si ilustrata astfel:

Deci pe masura ce creste pretul unitar asistam, concomitent la cresterea ofertei. Aceasta legatura poate fi reprezentata grafic prin curba de oferta, care reprezinta un tip de functie, ca si curba de cerere.

OO^! - curba ofertei

Extinderea ofertei

O^!

10 contractia ofertei

O

2 4 6 8 10 Q

Intre evolutia pretului si cantitatea oferita exista o relatie directa, pozitiva, ceilalti factori care influenteaza oferta presupunandu-se constanti.

O deplasare de-a lungul curbei de oferta arata variatia cantitatii din bunul respectiv oferita spre vanzare odata cu modificarea pretului. Dar oferta reactioneaza nu numai la modificarea pretului ci si la modificarea altor factori cum ar fi, de exemplu, modificarea costurilor. In acest caz poate avea loc o deplasare a curbei de ofera spre dreapta sau spre stanga, asa cum se vede din urmatorul grafic:

O reducere a costurilor de productie poate duce la marirea ofertei si deplasarea curbei ofertei spre dreapta, pretul de vanzare ramanand neschimbat. La o crestere a costurilor de productie asistam la o deplasare spre stanga a curbei ofertei, deci o reducere a cantitatii oferite pe piata.

Elasticitatea ofertei

Coeficientul elasticitatii ofertei in functie de pret (E_op) se determina astfel:

, unde ∆O = modificarea ofertei pentru bunul economic

O = oferta initiala pentru bunul respectiv.

Pentru determinarea coeficientului de elasticitate a cererii sau a ofertei se pot folosi si formulele:

Ecp =, unde Q₀, Q₁ - cantitatile cerute, iar P₀, P₁ - preturile

Eop =, unde Q₀, Q₁ - cantitatile oferite, iar P₀, P₁ - preturile

Echilibrul pietei

Pentru a evidentia mecanismul formarii pretului de echilibru consideram urmatorul exemplu ipotetic (pe piata unui bun):

Din tabelul de mai sus si din graficul de mai jos se observa ca pretul de echilibru este de 8.000 lei/Kg., cand 40 mil. Kg. din bunul "x" vor fi efectiv schimbate pe piata. Acest pret este unic in momentul considerat si se numeste pret de piata.

Daca pretul este inferior sumei de 8.000 lei/Kg., cantitatile cerute vor fi superioare celor oferite, avem exces de cerere, ca atare concurenta dintre cumparatori va determina cresterea pretului in directia celui de echilibru, moment in care cantitatea ceruta este egala cu cea oferita.

Daca pretul practicat este superior celui de 8.000 lei/Kg., atunci oferta este superioara cererii, avem exces de ofera care exercita presiuni in sensul reducerii pretului inspre cel de echilibru, in care cererea va absorbi cele 40 de bucati oferite.

Pret

oferta

9000 surplus de oferta

E

P_E

surplus de cerere

cererea

10 20 30 40 50 60 70 80 90 cantitate

Q_E

Teste grila

Ce fel de cerere va fi pe o piata unde pretul unui bun creste de la 100.000 u.m. la 110.000, iar cererea zilnica se reduce de la 500 la 450 buc. ?

a)      elastica

b)      inelastica

c)      perfect elastica

d)      cerere de elasticitate unitara

Cantitatea ceruta dintr-un bun pe o piata reprezinta:

a)      suma cantitatilor cumparate la toate preturile posibile

b)      suma cantitatilor ce sunt cumparate intr-o anumita perioada de timp , la un pret dat

c)      cantitatea din bunul respectiv pe care cumparatorii vor si pot sa o cumpere

d)      cantitatea din bunul respectiv pe care cumparatorii vor sa o cumpere

Curba cererii pentru un bun normal este:

a)      crescatoare

b)      descrescatoare

c)      orizontala

d)      verticala

Daca curba cererii pentru un anumit produs se deplaseaza spre stanga la cresterea veniturilor consumatorilor, avem de-a face cu un:

a)      produs normal

b)      produs inferior

c)      produs superior

d)      produs substituibil

Deplasarea curbei cererii spre stanga pentru un produs X, in situatia in care pretul produsului Y creste, ne arata ca produsele X si Y sunt :

a)      complementare

b)      substituibile

c)      inferioare

d)      normale

Curbele trasate punctat din graficul urmator ne indica :

Pret

Cantitate

a)      o crestere a cererii si o scadere a ofertei ;

b)      o crestere a cererii si o crestere a ofertei;

c)      o crestere a ofertei si o scadere a cererii;

d)      o scadere a ofertei si o scadere a cererii.

Fie graficul urmator:

C

Pret A

D

B

Cantitate

Cererea pentru un produs normal este reprezentata de curba :

a)      A ;

b)      B ;

c)      C ;

d)      D.

Curba ofertei de teren intr-o zona foarte aglomerata este :

a)      A ;

b)      B ;

c)      C ;

d)      D.

Curba cererii pentru un produs  de lux  este :

a)      A ;

b)      B ;

c)      C ;

d)      D.

Perioada pe termen scurt este asociata in teoria economica cu:

a)      productia ce se poate realiza ca urmare a unor noi investitii;

b)      stocurile de marfa existente;

c)      productia ce poate fi realizata cu capacitatea de productie existenta;

d)      productia ce se poate realiza in 3 luni ;

e)      nici unul din raspunsurile de mai sus.

Daca Guvernul majoreaza o anumita taxa inclusa in pretul unui produs A, acesta crescand cu 10%, iar cererea pentru el este perfect inelastica sunt adevarate urmatoarele afirmatii :

a)      va creste cantitatea cumparata din bunul A dar si suma totala de bani destinata cumpararii acestuia ;

b)      se va mentine cantitatea ceruta si va creste suma de bani cheltuita ;

c)      va creste cantitatea din bunul A si va scadea suma de bani cheltuita ;

d)      se va micsora cantitatea ceruta si va scadea suma de bani cheltuita.

Daca cererea pentru produsele agricole este inelastica, care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a)      reducerea preturilor va duce la o scadere a veniturilor fermierilor

b)            reducerea preturilor va duce la cresterea veniturilor fermierilor

c)            reducerea preturilor nu va afecta veniturile fermierilor

d)      reducerea preturilor nu va antrena o diferentiere in veniturile fermierilor.

Daca bunurile X si Y sunt substituibile si creste pretul bunului X:

a)      cererea pentru ambele bunuri creste

b)      cererea pentru X creste si pentru Y scade

c)      cererea pentru X scade si pentru Y creste

d)      cererea pentru ambele bunuri scade

Daca oferta unei marfi este elastica in raport cu modificarea pretului, nivelul coeficientului de elasticitate este:

a)      supraunitar

b)      subunitar

c)      egal cu 1

d)      egal cu 0.

Oferta dintr-un anumit bun va creste daca:

a)      scade numarul de firme producatoare ale aceluiasi bun

b)      se reduce cererea

c)      intra noi firme pe piata

d)      creste pretul bunului

e)      scad costurile de productie.

Oferta de autoturisme va scadea daca:

a)      scade pretul la caroserii

b)      salariile lucratorilor in domeniu se dubleaza

c)      scade cererea pentru biciclete

d)      pretul benzinei se dubleaza

Probleme

A) Presupunem ca veniturile personale disponibile (VPD) ale populatiei cresc in anul curent (1) fata de anul anterior (0) cu 20,0 %. In anul curent (1) pretul de vanzare pe piata a produsului "A" (Pr.p.₁."A") se reduce fata de anul de baza (0) cu 3,0%.

Cererea populatiei pentru produsul "A" sporeste in anul curent (1) fata de anul interior (0) ,cu 15,0%. Produsul "A" realizat in anul de baza (0) de agentii economici din economie: Q₀ (bucati) = 350.000 bucati.

Sa se determine:

1. Coeficientii de elasticitate a cererii populatiei din produsul "A" in anul curent (1), adica CEC,"A" in functie de :

1.1 Modificarea veniturilor: CEC/V, "A"(%)

1.2. Modificarea preturilor: CEC/Pr.p, "A" (%).

2. Cererea totala determinata de modificarea totala a veniturilor si preturilor CT(%):

2.1 CT/V,"A" (%) - Cererea datorata veniturilor

2.2 CT/Pr.p., "A" (%) - Cererea datorata preturilor

2.3.CTA/V si Pr.p., "A"(%) - Cererea totala agregata pentru produsul "A", care incorporeaza influenta veniturilor si preturilor.

2.4 Indicele cererii din produsul "A" in anul 1 fata de cel anterior (0), adica, ICT,"A"(%).

3. Volumul fizic al productiei produsului "A" in anul 1, care poate fi realizat de agenti economici si va reprezenta oferta ce are o cerere previzibila de piata relativ asigurata daca factorii evaluati ai cererii vor avea o asemenea dinamica, adica Q₁,"A" (bucati).

Rezolvare

1.1. CEC/V =

Interpretare economica: la o crestere a veniturilor populatiei cu 1%, cererea pe piata pentru bunul A creste doar cu 0,767%. Avem deci cerere inelastica in raport cu veniturile populatiei.

1.2.

Interpretare economica: la scaderea pretului cu 1%, cererea pentru produsul A creste cu 4,58%. Avem o cerere elastica in raport cu pretul

ΔCT/V(%) = ΔV(%) x CEC/V = 20% x 0,767 =15,34%

Datorita cresterii veniturilor personale in anul 1 cu 20%, cererea globala din produsul A va creste in anul 1 cu 15,34% fata de anul de baza.

ΔCT/P(%) = ΔP(%) x CEC/P = 3% x 4,58 = 13,74%

La o reducere a pretului de piata in anul 1 fata de anul de baza (0) cu 3 %, cererea totala din produsul A va spori cu 13,74%.

ΔCT(%) = ΔCT/V(%) + ΔCT/P(%) = 15,34% + 13,74% = 29,08%

Cererea totala va spori in anul 1 fata de anul 0 cu 29,08%

ICT₁ (%) = ICT₀ (%) + ΔCT(%) = 100% + 29,08% = 129,08%

3. Q₁(buc)= Q₀ (buc) x ICT (%) = 350.000 x 129,08% = 451.780 bucati

In anul 1 se poate produce 451.780 tone din produsul A care are cererea de piata asigurata.

B) Baremul cererii pentru bunul X in momentul t, are urmatoarea evolutie:

Sa se determine elasticitatea cererii:

a)      cand pretul creste de la 100.000 la 105.000 u.m.

b)      cand pretul creste de la 120.000 la 125.000 u.m.

Rezolvare

a) CEC/P =

Interpretare: la cresterea pretului cu 1%, cererea scade cu 1%, avem cerere de elasticitate unitara in functie de pret.

b) CEC/P=

Interpretare: la cresterea pretului cu 1%, cererea scade cu 1,502%, avem cerere elastica in raport cu pretul, coeficientul de elasticitate fiind mai mare decat 1.

C) Sa se determine pretul si cantitatea de echilibru stiind ca p = 120 - 40Q, reprezinta ecuatia curbei cererii, iar p = 20+10Q, reprezinta ecuatia curbei ofertei (p - pretul, Q - cantitatea ceruta, respectiv oferita

Rezolvare

La punctul de echilibru, cantitatile cerute trebuie sa fie egale cu cantitatile oferite, si sa existe un singur pret care sa satisfaca acest lucru.

Rezulta ca

120 - 40Q = 20 + 10Q, 50Q = 100, deci Q = 2

p = 120 - 40x2 = 40

Deci pretul de echilibru este 40 u.m., iar cantitatea de echilibru este de 2 bucati.

D). Cantitatile cerute si cele oferite anual din bunul A au cunoscut urmatoarea evolutie:

Sa se determine:

a) coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret, atunci cand pretul creste de la 50000 la 65000; acelasi lucru, cand pretul creste de la 65000 la 75000.

b) coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pret, atunci cand pretul creste de la 50000 la 65000; acelasi lucru, cand pretul creste de la 65000 la 75000.

c) Pretul si cantitatea de echilibru

d) Ce se intampla daca statul intervine si stabileste un pret maximal de 65000 u.m./buc.?

Rezolvare

a) CEC/P =

In aceasta situatie avem o cerere inelastica, coeficientul fiind mai mic decat 1

CEC/P=

In aceasta situatie avem cerere elastica, coeficientul fiind mai mare decat 1

b)CEO/P=

Observam ca oferta este inelastica, in aceasta situatie coeficientul de elasticitate fiind subunitar.

CEO/P=

Avem oferta inelastica, coeficientul de elasticitate fiind subunitar.

c) pretul de echilibru este de 75.000 u.m/buc, iar cantitatea de echilibru este de 20 milioane bucati.

d) Stabilirea unui pret maximal sub cel de echilibru va duce la scaderea ofertei la 18 milioane bucati, la o cerere mai mare decat oferta si la posibilitatea aparitiei pietei negre si vanzarea la suprapret. Ramane un exces de cerere de 8 milioane bucati.

Problema propusa spre rezolvare

Pe piata bunului A avem patru ofertanti. Sa se determine cantitatea oferita ce va reveni fiecarui nivel de pret, stiind ca O₁= 20+P, O₂ = 15+0,25P, O₃ = 15 +0,5P, O₄ = 10 + 0,75P:

Reprezentati grafic cele patru forme de oferta. Ce legatura exista intre ele?

Recomandari bibliografice

Aurel Negucioiu (coordonator), Gheorghe Ditu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. I, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 288-332

Alexandru Cioarna, Cristian Haiduc, Economie, Editura Servo-Sat, Arad, 1998, p. 64-85

Paul Samuelson, Wliliam Nordhaus, Economie, Editura Teora, Bucuresti, 2000, p. 63-100; 165-187

Constantin Enache, Constantin Mecu, Economie politica I, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2001, p. 45-59

Dumitru Ciucur, Ilie Gravila, Constantin Popescu, Economie, manual universitar, Editia a doua, Editura economica, 2001, p. 171-190; 239-256

V. Cornescu, Gheorghe Cretoiu, I. Bucur, Economie, Editura Actami, Bucuresti, 2001, p. 231-256