PREMISE ISTORICE ALE FORMARII IDEILOR ECONOMICE

PREMISE ISTORICE ALE FORMARII IDEILOR ECONOMICE

Cuvinte cheie: bogatie, bani, schimb, pret, piata

REPERE ISTORICE

nAntichitatea

nMercantilismul

nAdam Smith

nDavid Ricardo

nSecolul XIX

nSecolul XX

ANTICHITATEA

nXenofon - Economicul - fixeaza denumirea, domeniul si regulile viitoarei stiinte dupa care se gospodarea patrimoniul particular

nAristotel - oikonomia - "arta gospodaririi"

arta inavutirii" arta gospodaririi" "arta comertului"

nBanul ca mijloc de schimb dar si mijloc de imbogatire

dobanda "dintre modurile de inavutire, acesta este in cel mai inalt grad contra naturii"

Economia - camp de reprezentari ale sensului comun

n"O persoana percepe faptul ca exista posibilitatea unei imbunatatiri a situatiei sale printr-o schimbare a pozitiei fizice sau prin vreo alta mdificare a configuratiei starii de lucruri care ar putea afecta sentimentul bunastarii sale. Recunoasterea unei astfel de sanse de a-si spori bunastarea, oricare ar fi ea, pune in miscare actiunile pe care persoana le va face pentru a-si asigura imbunatatirea situatiei" (Israel Kirzner)

Economia ca solutie

nStiinta economica a aparut pentru a raspunde necesitatilor vitale ale oamenilor

nin primele scrieri economice a predominat preocuparea practica si normativa

nEconomia politica - un ansamblu de reguli pentru a gestiona afacerile unui stat

MERCANTILISMUL

namalgam intre teorie si practica economica

nAntoine de Montchrestien - 1615 - "Trait d'conomie politique" - "economie politica": "economia politica este pentru stat ceea ce este economia intr-o familie"

nramura a artei de a guverna

n statul este intreprinzator

ADAM SMITH

n"parintele" stiintei economice

n"economia politica privita ca o ramura de cunostinte ale omului de stat sau ale legiuitorului, isi propune doua scopuri distincte: in primul rand, de a procura poporului un venit sau o subzistenta abundenta sau, mai bine zis de a o face capabila sa-si procure acest venit sau aceasta subzistenta abundenta; si in al doilea rand, de a procura statului sau colectivitatii, un venit suficient pentru serviciile publice. Ea isi propune sa imbogateasca in acelasi timp si poporul si pe suveran "

npolitica fondata pe "laisser-faire"

nmarea intentie a lui Smith - de a elabora o teorie economica integrala

nAceasta conceptie prezinta economia politica drept preambulul politicii economice, fara a exclude insa un nivel al analizei stiintifice.

DAVID RICARDO

nprimul autor care a construit un model teoretic pur, fara nici o finalitate normativa

nofera un domeniu de studiu limitat la activitatile sociale de productie si de repartitie a bunurilor economice si o metoda de cercetare specifica - deductia imbogatita.

nstiinta - definita ca un corp de propozitii verificate

narta - adica, ansamblul regulilor practice destinate sa serveasca la rezolvarea unei probleme concrete

nemanciparea stiintei economice de arta printr-o ruptura

nadevaratul fondator al stiintei economice

SECOLUL AL XIX-LEA

nperioada de "anemie" a stiintei economice

natitudine constienta a economistilor de disipare a falsei asimilari a economiei politice cu laisser - faire-ul si a pietei cu un "artefact" si nu cu un fenomen natural

nimpartialitatea politica a teoriei economice - consecinta logica a abstractizarii

nfunctia economie se limiteaza la explicarea consecintelor economice ale fiecarui sistem politic, furnizandu-i mijloacele necesare luarii deciziilor de ordin politic

nalegerea liberei concurente ca ipoteza fundamentala a analizei - distantarea de sistemul socio-politic

SECOLUL AL XIX-LEA

nLibera concurenta:

facilita analiza pentru ca era vorba despre o piata foarte simpla

permitea studiul problemelor mai complexe aparute prin cauze perturbatoare: interventia guvernamentala si actiunea sindicatelor

corespundea si unui ideal stiintific si unui model de cercetare

SECOLUL AL XIX-LEA

neconomie un sistem teoretic mai fiabil, neimplicat in certuri ideologice - emanciparea de politica

nAugust Comte a negat posibilitatea unei stiinte economice in numele acelei solidaritati foarte intime dintre diversele aspecte ale "organismului social"

ncercetarile sunt concentrate pe analiza faptului social, a compunerii si recompunerii lui

daca fenomenul economic a fost descompus in partile sale pentru a fi dupa aceea explicat, el nu poate fi sesizat in totalitatea sa decat dupa ce va fi fost recompus

nabstractia apare drept mod de cunoastere, iar deductia drept metoda de investigare

SECOLUL AL XIX-LEA

nanalogia cu mecanica continuata de expansiunea matematicii

analogia levierului - produce teorema fundamentala a schimbului

neconomistii se deplaseaza de la problemele productiei si repartitiei la cele ale alocarii eficace a bogatiei deja produse intre contractanti, traversand piata

nipotezele fondatoare sunt conjecturi avansate pentru a reda ratiunea fenomenelor observate

SECOLUL AL XIX-LEA

nIntroducerea calculului diferential a permis descoperirea utilitatii marginale si formalizarea descresterii utilitatii marginale

nDescoperirea teoremei egalitatii raporturilor utilitatilor marginale cu raportul preturilor pietei sunt rezultatul regandirii economiei.

SECOLUL AL XX-LEA

nstiinta economica emancipata de politica si de morala:

politicul centralizeaza, iar economicul descentralizeaza

economia nu se face cu sentimente, iar cunoasterea economica nu este de natura emotionala

SECOLUL AL XX-LEA

ndezvoltarea teoriilor despre bunurile publice si despre alocarile optimale ale resurselor - integrarea in piata a fenomenelor non-piata

neconomia este o piata universala, unde orice se vinde si se cumpara, pentru ca fiecare bun are un pret

nStiinta economica ofera acum un domeniu de cercetare nelimitat, un mod de gandire economic si un limbaj specializat, aflat intr-o permanenta diversificare si improspatare.

nAstazi, stiinta economica se prezinta ca stiinta a schimbului pe piata si a institutiilor pietei (catallactica).

nStiinta economica este studiata de mai multe discipline de invatamant intre care teoria economica generala joaca rolul de "nucleu dur"