PRODUCTIILE ANIMALELOR DOMESTICE - PRODUCTIA DE CARNE

PRODUCTIILE ANIMALELOR DOMESTICE

Dupa domesticire,animalele au suferit modificari importante,in sensul ca anumite activitati fiziologice s-au intensificat peste necesarul indivizilor sau perpetuarea speciei careia apartin.Astfel productia de lapte la vaci,oi sau capre domestice depaseste de 8-10 ori necesarul perpetuarii speciei,iar dezvoltarea masei musculare,a volumului depozitelor de grasime la taurine,ovine si suine,depasesc necesitatile organismelor respective.Acelasi lucru se poate spune despre imbracamintea piloasa la ovine,productia de oua la pasari,productia de energie mecanica lacabaline si alte animale de munca,toate constituind surplusuri si de fapt principalele productii economice ale animalelor domestice:laptele,carnea,lana,ouale,munca.Cu toate ca domesticirea animalelor se pierde in negura vremurilor,dezvoltarea insusirilor productive ale acestora este de data mai recenta.Formarea principaleloer rase de animale perfectionate si specializate a inceput abia la sfarsitul sefcolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea pe baza unor observatii practice,fara prelucrare su interpretare stiintifica,fapt ce a determinat parcurgerea unui drum lung si anevoios,adeseori fara rezultate socante in ameliorarea raselor de animale.A aparut apoi necesitatea studierii caracteristicilor sau insusirilor mterialului biologic pe care dau si rezultate materialului biologic pe care lucreaza si a stabilirii pe care se lucreaza si a stabiliirii metodelor de lucru optime care dau si rezultate dorite.Ameliorarea animaleleor urmareste de fapt imbunatatirea insusirilor productive ale acestora,adica intensificarea activitatii diferitelor organe si sisteme functionale care determina productiile respective.IN afara de cunoasterea temeinica a bezelor morfologice si fiziologice ale insusirilor productive,cantitatea si calitatea productiilor animalelor domestice depend de starea intregului organism,adica de insusirile de exterior,de constitutie,in stransa legatura cu conditiile de mediu,In functie de aceasta se stabileste ratia alimentara,pe baza ei se face selectia,se stabileste eficienta economica si se poate cunoaste pretul de cost al productiei obtinute.Productia animalelor domestice depinde de :potentialul genetic productiv caracterisitic fiecarui produs si care reuneste genotipul parintilor apoi de potentialul fenotipic dat de interactiunea dintre genotip si mediu care poate fi considerat sub forma unei anumite capacitate productive potentiale si in final de potentialul fenotipic format,respective din capacitatea productive a animaleleor adulte se obtine o anumita cantitate de produs in raport cu conditiile in care se gaseste animalul ce produce si care constituie productia realizata.Asa de

xemplu,doua grupe de junici ce provin din parinti valorosi si asemanatori sub aspect genotipic,vor mosteni potentialul genetic al parintilor.

Prima grupa crescuta in conditii bune in mediu va realize nivele productive bune deci capacitate productive mare,a doua grupa daca va fi crescuta in conditii necorespunzatoare va avea o capacitate productive mai mica.Ajunse la varsta adulta daca vor fi tinute in conditii foarte bune de hranire si intretinere,prima grupa isiva exteririza intreaga capacitate productive,in timp ce animalele din grupa doua vor realize productii mai mici.Aceasta concluzie poate fi generalizata pentru toate productiile animalelor.Concluzia ce se desprinde este ca pentru obtinerea productiilor mari,este necesara asigurarea conditiilor optime de hranire si intretinere pentru animale adulte,conditii corespunzatoare de crestere pentru tineret,pentru ca sa-si exteririzeze fenotipic intregul potential genetic productive si urmarirea cu atentie a selectiei si apotrivirii perechilior.notiunea de "productivitate" are o sefera mult mai larga,ea priveste productiile animalelor in stransa legatura cu necesitatile economice.Un prim aspect al problemei ar fi cel al specializarii productiei.Este cunoscut faptul ca intre speciile domestice nu exista nici una care sa furnizeze un singur produs.Ele furnizeaza de obicei mai multe,din care unul sau doua principale.

Daca viteii din rasa Jersey,specializata pentru productia de lapte,ar fi crescuti pentru carne,cresterea lor ar fi mai putin economica decat a unor vitei ai raselor de carne sau mixte,la care energia de crestere este mult mai mare.Comparand valoarea celor doua productii,rezulta clar ca este mai avantajoasa cresterea pentru carne a vietilor din rasele specializate.Aspecte similiare se intalnesc si la rasele de pasari specializate,astefel,la rasa Leghorn valoarea productiei de oua-marfa depasete cu mult pe cea de carne,pe cand rasa Plymounth-Rock valorificarea puilor pentru frigare se face ult mai avantajos decat a productiei de ou-marfa.Concluzia ce se desprinde este ca productia raselor unilateral specializate comporta mai multe riscuri,pe cand la rasele mixte,scaderea productiei inttr,o directie poate fi compnesata in alte directii.Faptul este confirmat de productie,in sensul ca rasele mixte,Simmentahal si Bruna Americana se impugn in tot mai mult in S.U.A. in detrimental raselor specializate pentru carne.Aclasi fenomen s-a petrecut si in tara noastra unde Baltata romaneasca si Bruna isi manifesta superioritatea.Pe plan mondial,ponderea raselor mixte a crescut,in timp ce rasele unilaterqal specializate sunt folosite in special in procesul ameliorative,cresterea lor inrasa curate fiind mai putin economica.Animalele domestice furnizeaza o serie de productii principale si secundare precum si numeroase subproduse.

PRODUCTIVITATEA sta la baza ierarhizarii productiilor de animale,dar intelesul ei are alte semnificatii,cand aceasta se raporteaza pentru grupe de indivizi sau cand este vorba de indivizi solitari din aceiasi rasa.Cnatitatea si calitatea productiilor obtinute depend de o serie de factori care le conditioneaza si sunt imprtiti in factori interni si externi.Factorii interni constituie de fapt,particuaritatile morfo-fiziologice ce determina direct sau indirect productia animalelor,cum ar fiinsusirile ereditare,dar materializarea lor este influentata de conitiile de mediu sau factorii externi pe care-I asiguram animalului pentru exteriorizarea mai pronuntata sau nu,a capacitatii productive.Interesul crescatorilor este obtinerea de productii tot mai amri,in limite bilologice.Productia obtinute pe cap de animal reprezintanumai exprimarea productivitatii biologice sin u a celei economice.Animalelel din rase diferite obtin aceleasi roductii cu consumuri specifice diferite.Consumul specific este reprezentat de cantitatea de furaj(exprimat in U.N.) consumat de animal pentru obtinerea unei unitati de produs(1 lapte,kg.,spor,etc.).In afara consumului specific sunt si alti indici care reprezinta interes cum sunt:productivitatea muncii,randamentul valoric,indicii productiei relative.

PRODUCTIVITATEA MUNCII: prin intermediul ei se urmareste valoarea productiei realizata de om in mod direct sau prin intermediul mijloacelor mecanice sau automate in unitatea de timp(luna,trimestru,an,etc.).Ea depinde de potentialul productive,precum si de tehnologiile aplicate.

RANDAMENTUL VALORIC: Exprima valoareaeconomica a productiei realizate sau rentabilitatea,raportata la cheltuielile d eproductie.Numai in cazul cand creste productia si productivitatea muncii in conditiile scaderii cheltuielilor de productie,este justificata economic activitatea zootehnica.

INDICII PRODUCTIEI RELATIVE: Exprima cantitatea de produs raportata la kg masa corporala.De exemplu la vaci acest indice variaza intre 1:5 si 1:10.

PRODUCTIA DE LAPTE: Laptele asigura hrana indispensabila noilor-nascuti,iar prin valoarea lui biologica reprezinta un aliment de baza pentru hrana omului.In compozitia luiintra peste 20 aminoacizi,25 vitamine si peste 45 microelemente.Compozitia lui chimica precum si continutul in substanta uscata difera dupa specie si dupa timpul scurs de la fatare.Viteza de crestere a tineretului in perioada de alaptare este foarte diferita in functie de aceasta compozitie.Astfel puii de iepure isi dubleaza masa corporala dupa 6-7 zile de la fatare,purceii la aproximativ 14 zile,iar viteii la 70 de zile.Rasele aceleiasi specii au cantitati diferite de grasime in lapte,astfel Baltata romaneasca are in medie de 3,75% iar rasa Jersey 6,62%.Laptele este un produs usor digestibil,iar ca valoare energetica un litru de lapte este echivalent cu 400g came de porc sau 7-8 oua de gaina.Peste 95% din productia mondiala de lapte se obtine de la taurine,iar restul de la bivolite,oaie,capra si iapa.Ca urmare a selectiei riguroase,productia de lapte de vaca are o dinamica mereu ascendenta,existand azi nucleee din rae ameliorate ce realizeaza 5000-8000 l lapte/an.Convertirea hranei de catre taurine in lapte este mult mai eficientadecat in carne deoarece 2,5-3 l lapte(1600-2000kcal) se obtine cu 2,5-3,5 U.N., uar 1 kg de carne cu aceiasi caloricitate se obtine cu 5-7 U.N., adicavacile valorifica cu 20%hrana mai bine pentru a produce lapte decat carne.Prin laptele furnizat in intreaga viata productive,o vaca produce 4000-5000kg substanta uscata,adica de 2-3 ori mai mare decat se obtine de la o vaca din rasele de carne cu toti produsii ei.

FACTORII care influenteaza productia de lapte; Pentru realizarea productiei de lapte vaca trebuie sa aiba o baza genetica corespunzatoare dar si asigurarea conditiilor optime de hranire si intretinere,intrucat laptele este produsul intregului organism.

FACTORII care influenteaza productia individuala de lapte: 'Capacitatea productiva' a vacii depinde de potentialul genetic pe de o parte si de conditiile create de noi pentru asigurarea dezvoltarii oprime in timul perioadei de crestere a tineretului femel,,pana cand aceasta intra in productie.Se deosebesc doua categorii de factor ice influenteaza productia individuala de lapte.Acestia sunt: factori interni sau genetici si factori externi de conditiile de mediu si exploatare.

FACTORI INTERNI SAU GENETICI: Influenteaza cantitatae dar si calitatea laptelui,ei pot fi grupati astfel;rasa,tipul fiziologic productive,individualitatea care cuprinde;varsta,dezvoltarea corporala,conformatia corporala,constitutia,tipul de system nervos si starea de sanatate.

RASA: Fiecare rasa are un potential genetic diferit,astfel ca sunt rase foarte bune producatoare de lapte(Friza,Rosie daneza etc.),bue producatoare de lapte(Simmenthal,Blatata romaneasca,Schwitz,Bruna de Maramures etc.) si rase care dau productii mici de lapte(rasele de came,sursa de stepa).Procentul de grasime,deci,si productia de grasime este variabila dupa rasa.Productia de lapte nu a ramas statica ci este in continua ameliorare,datorita priceperii omului si aunei munci de ameliorare sustinute continue.

TIPUL FIZIOLOGIC PRODUCTIV: Structura interna a organismului vacilor,care imprima o anumita intensitate functionala a diverselor organe si aparte,ne da posibilitatea incadrarii vacilor in trei tipuri morfofiziologice.

TIPUL RESPIRATOR: Se caracterizeaza prin forme corporale uscative,cu schelet si musculature mai putin evidenta,cu dezvoltare deosebita a aparatului respirator,circulator si digestive,cu metabolism catabolic.In acest tip se incadreaza vacile specilizate pentru productia de lapte.

TIPUL DIGESTIV: Este caracterizat prin forme corporale bine dezvoltate,afanate,rotunjite,cu scheletul voluminous,temperament linistit,cu metabolism anabolic.Aici se incadreaza rasele de carne

TIPUL MIXT: Considerat tip intermediary respiratoro-digestiv sau digestivo-respirator,in care se incadreaza rasele mixte pentru lapte-carne sau carne-lapte.DE OBICEI ANIMALELE INCADRATE AICI PRODUC CANTITATI MARI DE LAPTE SAU CARNE

INDIVIDUALITATEA; In cadrul fiecarei rase exista o mare variabilitate a productiilor,legata de individualitate,fapt ce explica existenta vacilor racordiste siin cadrul raselor,fermele etc>Variabilitatea productiei este cantitativa si calitativa fiind data de varsta,dezvoltarea corporala,conformatie corporate,constructie,tipul de sistem nervos si starea de sanatate.

VARSTA; Productia de lapte este mica la prima fatare,ajunge maxima la lactatia a Ш si a IV a dupa care scade treptat spre batranete.De obicei rasele precoce realizeaza productia maxima la lactatia a Ш a si a IV a, iarcele tardive la a V a si a VI a.Se prefera ca la lactatia a I a sa se obtina 70% din productia realizata la lactatia maxima.

DEZVOLTAREA CORPORALA; In limitele tipului morfoproductiv se constata un parallelism intre dezvoltarea corporala si productia de lapte.Pentru fiecare rasa exista o anumita masa corporala optima pentru productia de lapte.P entru fiecare rasa exista o anumita masa corporala optima pentru productia de lapte,asa de exemplu in cadrul rasei Baltata romaneasca,vacile cu masa corporala de 650-700kg dau productii mai mari decat celoe cu masa corporala de 500-550kg,iar cele cu750-85-kg sunt mai bune pentru productia de came.Se considera normali indici productivi de 1:8-1:10.

CONFORMATIA CORPORALA SAU EXTERIORUL: Intre aspectul exterior productia vacilor exista o legatura stransa fiecarui tip morphologic ii corespunde un anumit tip productive.Conditiile fiecarui tip morphologic ii cforspunde un anumit tip productive.Conditiile bune de intretinere imprima o conformatie armonioasa si posibilitati mari de productie.Conformatia,forma,prinderea si extinderea ugerului influenteaza productia individuala de lapte.Ugerul bine dezvoltat cu mult tesut glandular,simetric si pretabil pentru mulsul mechanic este un atribut al productiei ridicate de lapte.

CONSTITUTIA CORPORALA: Conditioneaza atat productivitatea cat si rezistenta la imbolnaviri,acomodarea la conditiile de crestere intensive,longevitatea productive,rezistenta la condistiile de mediu si de intretinere etc.Animalele cu constitutie fina spre robusta sau robusta fina sunt mult mai favorabile pentruproductia de lapte,spre deosebire de animalele cu constitutia grosolana sau debila care de obicei dau productii mici,neeconomice.

TIPUL DE SISTEM NERVOS SAU TEMPERAMENTAL:

Cercetarile de comporatment au stability rolul sistemului nervos in modul de reactie a vacilor la conditiile create.Vacile cu sitem nervos,echilibrat,cu temperament linistit si vioi dau productiile cele mai mari,comparative cu celel hipersensibile.

STAREA DE SANATATE:

Este prima conditie a productiei corespunzatoare de lapte.Afectunile ugerului,ongloanelor,afectiunile digestive sau ale aparatului genital sunt cause frecvente ale productiilor scazute de lapte.

FACTORII EXTERNI SAU MEDIA SI EXPLOATARE:

Acestia sunt cei care conditioneaza gradu; de exteriorizare a potentialului productive mostenit ereditar de vaci.Dintre acestia amintim:hrana si hranirea,mulgerea,odihna,adaparea,pregatirea vacilor gestante,varsta vacilor la prima fatare,intervalul de timp dintre fatare si monta fecunda,respectarea programului de grajd,miscarea zilnica si comportarea ingrijitorilor.

HRANA S HRANIREA VACILOR are un rol foare important,influenta ei asupra productiei de lapte este simplu de inteles.Subalimentatia,pe langa slabirea animalului duce la scaderea treptata a productiei de lapte sau daca continua,la incetarea ei.Supraalimentatia duce la ingrasarea animalelor,se produce de regula infiltrarea grasa a ovarului,urmata de dereglari ale functiei de reproductie.La fel,hranirea unilaterala,modul preparari si al pastrarii hranei,respectarea orelor de administrare,numarului tainurilorol,sunt toate aspecte ale hranirii vacilor cu repercusiuni directe asupra productiei de lapte.

MULGEREA VACILOR: Mulsul vacilor influenteaza cantitatea si mai ales calitatea laptelui.Pregatirea mulsului-spalatul,stersul si masajul ugerului,precum si intensitatea musluslui,influenteaza cantitatea si calitatea laptelui.Mulsusl energetic,rapid,complet,efectuat loa intervale de timp sunt factor ice influenteaza pozitiv cantitatea si calitatea laptelui,mulsul lent,cu nivelul vacumului prea ridicat su frecventa prea mare apulsatiilor influenteaza negative productia de lapte.

ODIHNA VACILOR: respectarea proprogramului de grajd si mai ales a celui de odihna pentru ca vacile sa-si rumege furajele,este o conditie obligatory producerii laptelui.In complexele de tip industrial zgomotele si mai ales trecerea remorcii tehnologice in afara programului de furajare,deranjeaza animalele,intrerupand rumegatul acestora.AQctiunile sanitr-veterinare obligatorii(tuberculinari,vaccinari,etc.)trebuie effectuate numai in timpul programului de furajare sau muls sin u in perioada de odihna(pentru a nu provoca perturbari productive mari)

ADAPAREA VACILOR cu apa de buna calitate,la temperature corespunzatoare(12-14C) si indestulatoare reprezinta un factor important al productiei de lapte.Laptele contine 87-88% apa,de aceea introducerea adapatorilor automate asigura consumul cantitatii necesare de apa.Se folosesc adapatori semiautomate AB-1 sau ASB-14,sau cu nivel constant.

PREAGTIREA VACILOR GESTANTE si in special intarcarea,ingrijirea,imtretinerea si repausul mamar optim influenteaza negative productia de lapte.

VARSTA VACILOR LA PRIMA FATARE influenteaza productia de laptre din lactatia urmatoare dar si productia pe intreaga viata economica a vacii.Cercetarile au stability ca fatarea prea tarzie dar si prea timpurie influenteaza negative productia de lapte.La rasa Baltata austriaca,crescuta in conditiile judetului Cluj,am constatat ca productia maxima este data de vacile ce fata la 28-29 luni.

SEZONUL FATARII influenteaza si el productia de lapte.Cele mai favorabile fatari sunt cele din perioada noiembrie-februarie,deoarece in luna mai,cand femelele sunt scoase la pasune,se stimuleaza lactogeneza tocmai cand curba lactatiei incepe sa scada.

DURATA REPAUSULUI MAMAR trebuie sa fie de 40-60 zile,in functie de productia,varsta si nivelul de intretinere a femelei.Respectarea programului de grajd,miscarea zilnica si comportarea ingrijitorilor,sunt de asemenea factor ice influenteaza productia de lapte.Programul de lucru din ferma trebuie astfel intocmit incat sa asigure conditiile optime de furajare,odihna,muls,plimbare,el nu trebuie schimbat pentru ca animalele isi formeaza reflexe,iar schimbarea tulbura aceste reflexe,menifestate prin minus de productie.

FACTORII CLIMATICI generali cat si cei de microclimat sunt elemente esentiale care influenteaza productiile animalelor.Dintre acestia amintim:temperature,umiditatea,curentii de aer si presiunea atmosferica.

Tmperaturile excessive au effect negative general,determinand scaderea productiei de lapte si un consum crescut de energie necesara termoreglarii.

PRODUCTIA DE CARNE:

Cea mai mare cantitate de carne o furnizeaza taurinele si suinele,iar dintre pasario,gainile si curcile.Cantitati inseminate se obtin si de la ovine,iepuri si cabaline.Carnea are o mare valoare biologica si nutritionala,iar compozitia ei chimica si deci valoarea ei energetica difera de la o specie la alta.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA DE CARNE:

In producerea carnii de taurine se urmaresc trei aspecte si anume;cresterea continua a acntitatii de carne,imbunatatirea calitatii si reducerea pretului de cost.Factorii care influenteaza productia de carne pot fi impartitiin:factori de natura genetica sau ereditara si factori de mediu si exploatare.Factorii de ntura ereditara sunt aceiasi ca si la productia de lapte si au fost prezentati anterior.

TIPUL FIZIOLOGIC-PRODUCTIV:Atat insusirile morfologice cat si cele productive se transmit ereditar.Cu aptitudini mai bune pentru carne sunt animalele incadrate in tipul digestive si digestive-respirator care se caracterizeaza prin largimi si adancimi mari,o dezvoltare mai accentuate a musculaturii,extremitati scurte,cu tendinta de depunere de carne si grasime,adica cu metabolism anabolic.

RASA.Exista rase specializate pentru carne care au masa corporala mare,randament bun la scarificare,dar datorita carnii foarte grase pe care o furnizeaza sunt mai putin appreciate in unele tari sunt folosite larg in ingrsarea extensive.Pentru productia de carne raman rasele mixte care furnizeaza carn de foarta buna calitate.Din rasele de carne cea mai buna este rasa CharolaiseDe asemenea, se folosesc in ultimul timp metisii de prima generatie ai raselor de lapte sau mixte,care nu fac obiectul selectiei cu rasele de carne.

VARSTA influenteaza cantitatea,dar mai ales calitatea productiei de carne.Animaleleadulte au un randament bun la scarificare,insa odata cu inaintarea in varsta scade acest randament.Animalele batrane,de fapt ca si tineretul taurin pana la 6 luni,produc cantitatile cele mai scazute de carne.Calitatea carni depinde de varsta animalului;cea mai buna carne se obtine la tineretul taurin de 1-2 ani,iar pe masura inaintarii in varsta carnea isi pierde din calitate si ii scade continutulm de apa.

PRECOCITATE influenteaza atat cantitatea cat si calitatea carnii.Animalele precoce realizeaza in timp scurt o cantitate mai mare de carne cu un consum mai redus de hrana,adica o came mai ieftina.

FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROD DE CARNE LA PASARI:

RASA: Sunt rase specializate pentru productia de carne.In cadrul lor se practica cresterea pe baza de linii zootehnice si consagvine si hibridarile intre linii,cu scopul sporirii productiei de carne.Hibrizii obtinuti intre Cornish si Rockk-ul alb sunt cei mai folositi.

INDIVIDUALITZTAEA: I ncadrul raselor sunt indivizi cu aptitudini mai pronuntate pentru productia de carne.Sunt create linii deosebit de valoroase care se caracterizeaza printr-o intensitate de crestere mare,capacitate buna de valorificare a hranei,viteza de imbracare cu penaj si randament la scarificare bune.

METODA DE CRESTERE: Formarea unui numar mare de hibrizi intre rase sau in interiorul lor constituie factorul de baza al productiei de carne la pasari

Cele mai importante incrucisari sunt cele obtinute intre rasa Cornish si rasele mixte,in special Plymounth-Rock.

PRODUCTIA DE CARNE LA OVINE:

Ca si la celelate specii si la ovine cele doua grupe de factori( genetici si de mediu) se interactioneaza si constituie suportul productiei de carne.

RASA:In functie de gradul ameliorarii si specializare,potentialul productive difera de la o rasa la alta.Pentru obtinerea unor rezultate superioare in productia de carne la ovine se practica incrucisarile trei si patru-rasiale,se exploateaza atfel fenomenul de heterozis.

VARSTA:Cantitatea de carne la tineretul ovin este corelata cu masa corporala pana la o anumita varsta.Astfel la 2 luni,carnea in carcasa reprezinta 60% iar la oile adulte abia la 39-40%.Cei mai buni indici calitativi sic ea mai mare productie de carne se obtine la tineretul ovin ingrasat pana la varsta de 1 an.Productia de carne in aviculture se obtine in special in mari combinate industriale,dotate cu posibilitati de automatizare si mecanizare a proceselor de productie.

FACTORI PENTRU PRODUCTIA DE LANA:

Invelisul pilos al aovinelor este format din mai multe categorii de fibre cum sunt:jarul sau parul de acoperire de pe extremitati si fata,fibrele de lana propriu zise care pot fi:subtiri,scurte,groase silungi.intermediare,fibre uscate si moarte.Numarul si frecventa fibrelor de lana sunt strans legate si influenteaza insusirile calitative ale lanurilor.Firul de lana incepe sa se formeze din a 11a saptamana a vietii intrauterine,in stratul dermic al lui Malpighi,stfel ca la fatare corpul mielului este acoperit in intregime.Procesul de formare afoliculilor pilosi continua 3-6 luni dupa fatarea mieilor.Lana este formata din cheratina,o substanta de natura proteica cu o compozitie complexa.Alt component cu rol protector al firului de lana este ususcul care este rezultat al amestecului sebumului,transpiratiei,celulelor epiteliale descuamate,precum si cuo serie de impuritati.Prin calitatea lui,usucul constituie un strat protector impotriva agentilor daunatori,contribuind la mentinerea calitatilor fizice ale fibrelor d elana.Calitatea ususcului se apreciaza pe baza consistentei si culorii lui.Cel mai bun are culoarea alb-galbui,cel necorespunzator are culoarea verde maronie.FIbra de lana are numeroase insusiri fizice,mecanice de mare importanta practica cum sunt:finetea,ondulatiile,lungimea,culoarea,rezistenta la tractiune si torsiune,elasticitatea,extensibilitatea,luciul,matasozitatea etc.O serie de insusiri intereseaza suvita si cojocul lanai in ansamblu,de exemplu,uniformitatea,randamentul la aspalare,desimea,higroscopicitatea si altele.

Sunt mai precise dar si mai pretentioase metodele de apreciere absoluta.Ele se folosesc pentru stabilirea potentialului productive al animalelor,in vederea selectiei si pentru stabilirea productiei totale globale,marfa,a pretului de cost,a retributiei muncitorilor,in unitatile de productie.Ele se fac prin masuratori care difera dupa specie.Productia poate fi apreciata global sau individual.In urma controlului pe baza 'instructiunilor tehnice privind aprecierea si certificarea calitatii materialului de reproductie la animale'cele controlate sunt incluse in clase dupa performante productive,li se stabilesc destinatia si pretul de vanzare.Plus-variantele vor fi incluse in Registrul genealogic de stat.Datele controlului productiei sunt centralizate de catre"Agentia Nationala de Ameliorare si Reprodctie in Zootehnie" .