Perspective privind evolutia inflatiei

Perspective privind evolutia inflatiei

Intensificarea recenta a crizei de pe pietele financiare internationale a accentuat puternic volatilitatea manifestata pe aceste piete, creand dificultati majore de previzionare a impactului pe termen scurt si mediu al crizei asupra evolutiilor macroeconomice atat pe plan intern, cat si pe plan international. Procesul global de dezintermediere financiara, care a avut ca efect si reconfigurarea portofoliilor de active ale investitorilor in favoarea plasamentelor cu un nivel scazut al riscului, creste in runda curenta de proiectie, comparativ cu cele anterioare, relevanta factorilor de risc asociati evolutiilor de pe pietele internationale, iar balanta riscurilor de abatere a inflatiei in sus sau in jos fata de traiectoria din scenariul de baza este mult mai echilibrata. Chiar si in aceste conditii, banca centrala isi va concentra in continuare eforturile asupra directionarii ratei inflatiei catre tintele stabilite, pe fondul unor preocupari sporite pentru asigurarea, in contextul efectelor adverse ale crizei financiare internationale, a bunei functionari si a stabilitatii sistemului financiar.

Scenariul de baza al proiectiei curente, sub rezerva nivelului neobisnuit de incertitudine asociat evaluarilor cantitative, plaseaza rata anuala a inflatiei la sfarsitul anului 2008 la nivelul de 6,7 la suta, cu 0,1 puncte procentuale peste cel prognozat in Raportul asupra inflatiei din luna august. Pentru 2009, inflatia proiectata la finele anului se plaseaza la marginea superioara a intervalului tintei, in revizuire cu 0,3 puncte procentuale fata de cea prognozata anterior (4,5 la suta fata de 4,2 la suta). Ulterior, in prima parte a anului 2010, se anticipeaza convergenta relativ rapida a inflatiei proiectate catre tinta centrala a indicatorului.

Revizuirea in sens ascendent a prognozei privind inflatia la sfarsit de an in 2008 si 2009 este rezultatul influentei nefavorabile, comparativ cu coordonatele prognozei precedente, a unor evolutii recente si proiectate, inclusiv al materializarii unor riscuri semnalate in Raportul din luna august. Un prim efect nefavorabil este generat de presiuni mai ample provenite din partea inflatiei de baza CORE2, evaluare ce poate fi coroborata mentinerii la un nivel semnificativ a presiunilor inflationiste provenind din partea cererii agregate din economie, mai ales pe parcursul anului curent. Incetinirea prevazuta a dinamicii activitatii economice externe din zona euro, ale carei efecte sunt anticipate sa se manifeste cu intensitate maxima in prima parte a anului viitor, este de asteptat sa contribuie, prin traiectoria excesului de cerere, la o atenuare a presiunilor inflationiste resimtite la nivelul preturilor cosului bunurilor de consum. Un alt efect provine din repozitionarea cursului de schimb al monedei nationale, la inceputul intervalului de prognoza, la un nivel mai ridicat fata de proiectia anterioara.

Pe termen scurt, insa, este de asteptat ca ajustarea mentionata a cursului de schimb sa exercite un efect temporar de comprimare a excesului de cerere, prin cresterea costurilor exprimate in lei ale imprumuturilor si serviciului datoriilor contractate de agentii economici in valuta (efectul de avutie si bilant). Efecte de acelasi sens asupra excesului de cerere ar putea fi rezultatul unei accentuari, comparativ cu ipotezele scenariului de baza, a dezintermedierii financiare, al unei eficiente sporite a masurilor de temperare a creditarii impuse de BNR sau al unei contractii a dinamicii profiturilor reinvestite de catre agentii economici nerezidenti. La revizuirea in sens ascendent a proiectiei contribuie si un scenariu de crestere mai rapida a preturilor administrate, precum si presupunerea unei diminuari mai lente a anticipatiilor inflationiste comparativ cu prognoza anterioara. Aceste influente nefavorabile sunt atenuate de un scenariu mai favorabil, pe intregul interval de prognoza, privind inflatia combustibililor.

Este de asteptat ca majorarile anterioare ale ratei dobanzii de politica monetara, masurile prudentiale adoptate de BNR in scopul temperarii cresterii creditarii, efectul de avutie si bilant al dinamicii cursului de schimb si constrangerile generate de criza financiara internationala asupra dinamicii creditului sa exercite un efect combinat asupra cererii agregate, urmand a se manifesta cu intensitate maxima pe parcursul anului 2009. Scenariul de baza al proiectiei prevede eliminarea temporara in trimestrele II-III 2009 a excesului de cerere, cu efecte favorabile dezinflatiei, pe fondul unei comprimari anticipate a dinamicii PIB potential din acel an. Ulterior, pe baza datelor disponibile in acest moment si sub rezerva nivelului ridicat de incertitudine, ritmul activitatii economice este de asteptat sa revina la valori usor mai ridicate, pe masura anticiparii unei atenuari a constrangerilor generate de criza financiara. Politica monetara isi va mentine conduita ferma pe intreg intervalul de prognoza pentru a atenua socurile inflationiste prevazute din partea preturilor importurilor, a preturilor administrate si a politicii fiscale si de venituri. Aceasta va permite reintrarea inflatiei in intervalul din jurul tintei in trimestrul I 2010.

Inceputul anului 2009 este marcat de efectele acutizarii la sfarsitul anului anterior a crizei financiare internationale asupra activitatii economice globale. Potentarea reciproca a evolutiilor negative de pe pietele financiare si din economia reala intretine un mediu volatil, accentuand dificultatile de previzionare a magnitudinii impactului pe termen scurt si mediu al crizei globale asupra evolutiilor macroeconomice pe plan intern. Similar proiectiei anterioare, balanta riscurilor de abatere a inflatiei in sus sau in jos fata de traiectoria din scenariul de baza se prezinta drept relativ echilibrata.

Scenariul de baza al proiectiei curente, sub rezerva gradului neobisnuit de incertitudine asociat evaluarilor cantitative, plaseaza rata anuala a inflatiei la sfarsitul anului 2009 la nivelul de 4,5 la suta, similar celui prognozat in Raportul asupra inflatiei din luna noiembrie 2008. Pentru sfarsitul anului 2010 se prevede reducerea ratei inflatiei la 3,2 la suta[1]. Privind in perspectiva, ieftinirea materiilor prime si temperarea cererii confirma atenuarea presiunilor inflationiste in zona euro. In principal ca urmare a efectelor de baza determinate de evolutia anterioara a preturilor energiei, proiectiile indica reducerea in continuare a ratelor anuale ale inflatiei totale in lunile urmatoare, existand posibilitatea ca acestea sa consemneze niveluri foarte scazute la mijlocul anului. Totusi, datorita acelorasi efecte de baza, se anticipeaza o noua majorare a ratelor inflatiei in semestrul II 2009. Prin urmare, este posibil ca ratele inflatiei IAPC sa consemneze fluctuatii majore in anul 2009, volatilitatea pe termen scurt nefiind, totusi, importanta din perspectiva politicii monetare. In cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetara, se anticipeaza ca rata anuala a inflatiei IAPC va fi in concordanta cu obiectivul stabilitatii preturilor. Aceasta evaluare este confirmata de indicatorii disponibili referitori la anticipatiile inflationiste pe termen mediu. Riscurile la adresa stabilitatii preturilor pe termen mediu sunt, in general, echilibrate. Noi reduceri neprevazute ale preturilor materiilor prime sau incetinirea cresterii economice, mai pronuntata decat cea anticipata, ar putea exercita presiuni in sensul decelerarii asupra inflatiei, in timp ce unele riscuri in sensul cresterii la adresa stabilitatii preturilor s-ar putea materializa, mai ales in cazul in care scaderea recenta a preturilor materiilor prime s-ar inversa sau daca presiunile interne asupra preturilor s-ar dovedi mai puternice decat s-a anticipat. Prin urmare, este esential ca participantii la procesul de stabilire a preturilor si a salariilor sa isi asume responsabilitatile in totalitate.]

CONCLUZII

Perspectivele indica o continuare a procesului de dezinflatie, evolutie care este insa marcata de persistenta incertitudinilor majore generate de volatilitatea conditiilor macroeconomice interne si internationale.  Astfel, consolidarea dezinflatiei in conditiile inceperii ajustarii ordonate a dezechilibrului extern in concordanta cu evolutia fluxurilor de capital, precum si refacerea increderii investitorilor si asigurarea unei finantari sustenabile a economiei romanesti reclama configurarea si aplicarea unui mix echilibrat si prudent de politici macroeconomice. Se impune ca BNR sa monitorizeze atent evolutiile interne si ale mediului economic global astfel incat, prin adecvarea instrumentelor de care dispune BNR, sa asigure atingerea obiectivelor de realizare si mentinere a stabilitatii preturilor pe termen mediu si de stabilitate financiara.

Ar trebui sa se adopte o banda-tinta de inflatie (un interval), in locul unei valori unice, cum se intampla in prezent, si sa emita propriile previziuni legate de evolutia inflatiei. Politica monetara se bazeaza pe managementul anticiparii, iar o schimbare a obiectivului de inflatie atunci cand o banca centrala rateaza tinta i-ar afecta acesteia credibilitatea. Tinta de inflatie este stabilita pentru ca politicile economice si monetare sa fie ajustate in vederea atingerii obiectivului si nu viceversa].