Factorul timp in masurarea eficientei economice a investitiilor

Factorul timp in masurarea eficientei economice a investitiilor

1. Timpul - caracteristica a investitiilor

1.1. Tehnica actualizarii

Procesele economice, inclusiv cele investitionale sunt dinamice, fiind supuse schimbarilor din mediul intern si extern al organizatiei. Prin urmare, acestea sunt variabile de timp, investitiile si efectele lor, precum si nivelul eficientei avand un pronontat caracter dinamic.

Atat veniturile, cat si cheltuielile unei organizatii se realizeaza in timp. Procesul investitional, asa cum am aratat in capitolele anterioare, sunt nemijlocit incluse in activitatea generala, astfel ca este influentat de timp. Investitia se realizeaza intr-o anumita perioada de timp, deci cheltuielile se fac in general, esalonat, apoi veniturile ce se obtin in urma exploatarii obiectivului de investitii, se obtin intr-o perioada de timp. Aceeasi suma de bani cheltuita sau obtinuta in perioade diferite de timp are o alta valoare economica, prin urmare este necesara asigurarea comparabilitatii intre notiunile economice la un anumit moment in timp.

Dupa punerea in functiune a unui obiectiv de investitii se asteapta rezultatele, concretizate in venituri sau profit. Deoarece orice decizie manageriala se raporteaza la eficienta economica, adica la raportul dintre efort sau cheltuielile pentru realizarea obiectivului de investitii si efect sau veniturile, respectiv profitul obtinut din exploatarea obiectivului de investitii, este necesar sa se compare cele doua concepte economice prin aceeasi unitate de masura temporala. In scopul asigurarii comparabilitatii la un anumit moment de timp se foloseste tehnica actualizarii. Tehnica actualizarii se utilizeaza in fundamentarea deciziilor manageriale in intreaga activitate economica, prin urmare si in procesul investitional.

Actualizarea poate fi privita din doua sensuri: spre viitor si dinspre viitor.

Legatura dintre timp si investitii se manifesta pe multiple planuri, cel mai important fiind acela de multiplicare a investitiilor . Adica, resursele umane si materialele atrase din circuitul economic curent si imobilizate in procesul investitional iti modifica valoarea pe masura ce timpul de imobilizare creste. O abordare corecta a proceselor investitionale necesita analiza lor dinamica, tinand seama de influenta multiplicatoare a factorului timp.

Capitalul "x" investit cu eficienta (profit ) "e" devine in timp, dupa "h" ani de rotatie a capitalului un capitat "y" (capitalul capitalizat), conform relatiei[2] :

Y= x (1+e) (1)

unde: (1+e) = z'    (2)

se numeste factor de fructificare, de multiplicare, de compunere pentru o unitate monetara capitalizata si exprima efectul asupra sumei initiale cand cresterea se face cu un ritm mediu anual "e".

In teoria si practica economica coeficientul de eficienta economica se inlocuieste cu un coeficient de actualizare "a" , care este o functie de rata inflatiei (r), rata dobanzii (r), rata de risc (r) si eficienta medie a ramurii (industriei) (r). Coeficientul a este costul capitalului.

Pentru evaluarea la un moment viitor a unor sume din prezent se utilizeaza:

Y= x (1+a) (3)

Pentru evaluarea in prezent a unor sume ce se vor obtine in viitor se utilizeaza:

Y= x ( (4)

Unde:

(1+a) se numeste factor de capitalizare

() se numeste factor de discontare sau factor de actualizare.

Prin urmare axa timpului poate fi reprezentata grafic (fig.1)

S₁ S₂ . S_h . S_D

a b

D

Fig.1 - Graficul timpului in procesele manageriale decizionale

Unde:

a = momentul present

b = momentul viitor

S_h = suma anuala, considerata la sfarsitul anului

D = perioada de timp analizata

h = anul

Tehnica de actualizare pentru pregatirea proiectelor de investitii poate fi folosita prin utilizarea urmatorilor factori[3]:

a.       Factorii de fructificare sau de compunere pentru 1: (1 + a)arata ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e (eficienta).

Deci o suma S_h devine:

S = (5)

Unde : D= perioada (numarul de ani luati in calcul)

De exemplu, vanzarile in anul curent ale unei firme sunt de 500 mii RON si cresc anual cu 10% in perioada de 6 ani viitoare. In anul 6 vanzarile actualizate (Va) vor fi:

Va = = 500*1,7715 = 886 mii RON

a.       Factorul de fructificare sau compunere pentru 1 pe an:

S = (6)

Relatia de calcul (6.6) permite calcularea valorii la care va creste pana la sfarsitul unui an h stability stabilit o suma constanta depozitata la sfarsitul fiecarui an cu rata de dobanda stabilita.

De exemplu :

In vederea achizitionarii unui echipament tehnologic performant, actionarii au decis reinvestirea unei sume de 100 mii RON din profitul realizat si depunerea sumelor castigate anual la banca, timp de 5 ani, cu o dobanda de 10% pe an. Dupa expirarea perioadei suma va fi de :

S = = 100*6,1051 = 610,5 mii RON

b.      Factorul fondului de reducere:

S = (7)

Suma obtinuta din relatia (7) exprima depozitul uniform necesar in fiecare an pentru a ajunge la 1 la un an dat si permite stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an, pentru a fi investita cu scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat.

Acesta se foloseste pentru a determina cat trebuie economisit anual in conditiile folosirii cu o anumita eficienta pentru a recupera suma investita la sfarsitul duratei de folosire, sau ce suma trebuie depusa anual cu dobana compusa pentru a avea la un moment dat o suma predeterminata

De exemplu:

Un intreprinzator intentioneaza sa modernizeze casa si sura de la sat pentru a o utiliza in agroturism, cu o eficienta de 15% pe an. Pentru aceasta el are nevoie de 200.000 RON si trebuie sa economiseasca timp de 4 ani o suma anuala de :

S == 200.000*0,2002 = 40.040 RON

c.       Factorul de actualizare sau de discontare

(8)

Suma cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h si permite determinarea valorii de astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor.

De exemplu:

Cheltuielile totale ale unei firme sunt previzionate a fi peste 5 ani de 800 mii RON, avand un ritm de crestere anual de 5%. Suma previzionata reprezinta astazi :

S = = 800 *0,7835 = 626,8 mii RON

d.      Valoarea prezenta a unui factor de anuitate (factorul de discontare cumulat):

(9)

Suma exprima ce valoare are astazi o suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta anual intr-o oarecare perioada de timp. Valoarea prezenta a unui factor de anuitate, pentru un anumit numar de ani, este suma tuturor factorilor de discontare pentru anii luati in calcul.

De exemplu:

O firma realizeaza un studiu de fezabilitate pentru obtinerea unui credit care sa finanteze achizitia unui utilaj modern care va avea durata de viata de 10 ani. Utilajul va produce un profit anual constant estimat la 80 mii RON, cu o rata de actualizare de 15%. Suma totala ce va fi obtinuta reprezinta in prezent :

= 80*5,0187= 401,5 mii RON

e.       Factorul de recuperare a capitalului

(10)

Suma exprima cat trebuie platit anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit. Cu relatia (6.10) se pot calcula ce plati constante anuale vor fi necesare pentru a achita un imprumut intr-o perioada de timp, in conditiile unei anumite rate a dobanzii (rata si dobanda).

De exemplu:

O firma solicita un imprumut bancar de 400 mii RON pentru achizitia unui echipament tehnologic. Banca este dispusa sa ofere imprumutul in conditiile: termen de 4 ani, cu dobanda anuala de 20%. Suma anuala de plata (rata si dobanda) va fi:

= 154,48 mii RON

Actualizarea tuturor fondurilor banesti se poate face in orice moment, la orice data, in orice zi calendaristica. In procesul investitional, actualizarea datelor se poate face fie inainte de adoptarea deciziei de investitii, astfel incat aceasta sa fie optima, fie dupa aceasta data, pentru a vedea daca recuperarea fondurilor investite se desfasoara sau nu conform prevederilor programului. Indiferent de momentul actualizarii, indicatorii propriu-zisi de eficienta economica (randamentul economic al investitiilor sau termenul de recuperare a investitiilor), daca se actualizeaza, au aceeasi marime; ceea ce difera insa este valoarea elementelor componente - eforturile si efectele, la diferite momente, adica, investitiile actualizate si profitul actualizat[4] .

Componentele factorului de actualizare

a) Inflatia

In conditiile unei economii stabile, cu o cota nesemnificativa a inflatiei, compararea in timp a veniturilor si cheltuielilor efectuate reflecta situatia reala[5]. Intr-o economie inflationista, nivelul ridicat al inflatiei este corelat cu incertitudinea si riscul in economie. Calculele de eficienta si rentabilitate ale activitatii economice si ale investitiilor intampina greutati in previzionare si intreaga activitate manageriala in adoptarea deciziilor este influentata negativ.

In aceste conditii, veniturile si cheltuielile trebuie sa fie actualizate ca efect al inflatiei, deoarece in timp, nivelul acestor indicatori cresc ca urmare a cresterii preturilor, dar volumul real de activitate nu creste. Analiza in dinamica a indicatorilor valorici impune recalcularea lor fata de un nivel de referinta ales, considerat baza de comparatie.

Actualizarea la inflatie a indicatorilor valorici (venituri si cheltuieli) realizate in perioade trecute si care se vor realiza intr-o perioada viitoare, cu ajutorul indicilor.

In calculele de eficienta economica a investitiilor pot fi urmate doua cai:

proiectia veniturilor, cheltuielilor si a fluxului de numerar in preturi curente, cand rata de actualizare trebuie sa tina cont de rata inflatiei si se utilizeaza o rata de actualizare nedeflatata;

proiectia veniturilor, cheltuielilor si a fluxului de numerar in preturi constante (in termeni reali), cand rata de actualizare nu mai tine cont de rata inflatiei si se utilizeaza o rata de actualizare deflatata.

Trecerea de la o rata de actualizare nedeflatata la o rata de actualizare deflatata se poate realiza cu relatia:

a _defl = a _nedefl - i (11)

unde:

a _defl = rata de actualizare deflatata

a _nedefl = rata de actualizare nedeflatata

i = rata inflatiei

Relatia se utilizeaza cand rata anuala a inflatiei este sub 10%. Cand rata inflatiei depaseste 10% se poate utiliza relatia:

(12)

unde:

= indicele puterii de cumparare a banilor   

La nivel national deflatorul se poate calcula ca raport intre PIB nominal si PIB real.

b) Dobanda

Rata dobanzii reflecta raportul dintre cererea si oferta de bani pe piata, dar si nivelul de risc pe care si-l asuma vanzatorul sau cumparatorul de bani. Intodeauna o afacere noua este mult mai riscanta si rata dobanzii este mai mare, decat o investitie sigura imobiliara, la care rata dobanzii este mai scazuta. Factorii determinanti in calculul ratei dobanzii sunt lichiditatea si elasticitatea cererii. Daca lichiditatatea depinde de activitatea organizatiei, in general elasticitatea cererii este o parghie a statului, care intervine in economie pentru diferite reglaje macro-economice.

In situatia unui imprumut bancar suma se compune din anuitate si dobanda.

Anuitatile sunt sume platibile la intervale de timp constante, destinate pentru rambursarea unui imprumut sau pentru constituirea unui capital. De regula, banii se varsa la inceputul perioadei pentru plasamente si la sfarsitul perioadei pentru rambursari[6].

Dobanda este pretul capitalului imprumutat si se calculeaza fie dobanda simpla, fie dobanda compusa la suma imprumutata sau constituita in capital. Dobanda compusa se utilizeaza atunci cand dobanda castigata la o suma depusa se fructifica.

c) Riscul

Riscul este privit ca un fenomen care provine din circumstante pentru care decidentul este in masura sa identifice evolutii sau evenimente posibile si chiar probabilitatea producerii acestora, fara a fi in masura sa precizeze cu exactitate care dintre evenimente se va produce efectiv O organizatie se confrunta cu o serie de riscuri: riscul afacerii, riscul industriei, riscul de tara.

Determinarea ratei de actualizare

Ecuatia lui Fisher

In conditiile in care se neglijeaza premium-ul de risc care reflecta faptul ca unele finantari sunt mai riscante decat altele se poate utiliza ecuatia lui Fisher

unde:

r_nd = rata nominala a dobanzii

r_rd = rata reala a dobanzii

r_ai = rata asteptata a inflatiei

Costul mediu ponderat al capitalului

Capitalul, indiferent de provenienta, este un factor de productie, si asa cum utilizarea unui factor de productie se face in schimbul unui pret platit proprietarului sau furnizorului, tilizarea capitalului genereaza un cost pentru organizatie, care trebuie platit detinatorului (banci, actionari, cumparatori de obligatiuni emise, etc.). Din punctul de vedere al detinatorilor de capitaluri acest cost este remunerearea sau pretul renuntarii la cheltuirea unei parti din venit pentru consumul curent si econmisirea acesteia in speranta unui consum viitor mai substantial[9].

In calculul eficientei economice se utilizeaza costul mediu ponderat al capitalului, in care intervin o serie de factori:

raportul dintre capitalurile proprii si cele imprumutate (datorii pe termen mediu si lung);

impozitul ve venitul imprumutat;

costul datoriei;

costul capitalului;

Costul mediu ponderat al capitalului - CMPC (vine din termenul englez Weighted average cost of capital - WACC), semnifica faptul ca investitirii asteapta ca fondurile investite sa produca in medie cel putin costul mediu ponderat al capitalului investit in scopul obtinerii unei valori adaugate (profit, bogatie).

Expresia generala a costului mediu ponderat al capitalului este:

unde:

D = Datorii totale

E = Capitalul investit (E = engl.Equity)

T = impozit pe venit (profit)

R= costul datoriei

R = costul capitalului

Costul datoriei este:

R_d = (R_f + R_m) (1-T)    (16)

Unde :

R_f = rata fara risc

R_m = prima de risc de piata a datoriei

Costul capitalului este:

R_e = R_f + (R_m - R_f)    (17)

Unde:

= _a     (18)

R_f = rata fara risc a capitalului

_Rm = riscul de piata al capitalului

a = riscul mediu al industriei

Calculul nu poate fi realizat corect inca in Romania, deoarece nu sunt disponibile informatii referitoare la toate elementele de calcul, in special privind riscul industriei, riscul de piata al capitalului, etc. Pentru societati comerciale necotate la bursa de valori, se va utiliza metoda build-up, sintetizata de urmatoarea formula

Cp = Rf + Prc + Prs + Prd + Pc (19)

in care:

Rf - rata de actualizare in conditiile unei investitii fara risc

Prc - prima de risc legata de capital (echivalenta cu prima de risc Rm - Rf

Prs - prima de risc legata de sectorul de activitate

Prd - prima de risc legata de dimensiunile intreprinderii

Pc - prima legata de detinerea pachetului de control/discount pentru actionarii minoritari

Primele de risc Prs, Prd, Pc sunt calculate prin metode statistice de catre entitati specializate: societati de investitii, firme de rating, burse de valori, fiind accesibile de regula contra cost. In situatia cand sursele enumerate generic anterior nu sunt disponibile pentru culegerea de informatii privind Prs, Prd, Pc in cazul firmelor necotate se recomanda aproximarea costului capitalului propriu cu media aritmetica a ratelor de rentabilitate financiara previzionate in primii 5 ani de exploatare a investitiei.

1.4. Momentele de referinta ale actualizarii

In procesul investitional de bunuri fixe timpul poate fi analizat din punctul de vedere a momentelor importante decizionale, care sunt:

-durata necesara pentru proiectarea si elaborarea documentatiei tehnico-economice

-durata de executie a lucrarilor de investitii

-durata atingerii parametrilor proiectati

-durata de recuperare a fondurilor financiare cheltuite

-durata achitarii fondurilor financiare imprumutate

-durata de functionare a obiectivului de investitii.

Data la care se face actualizarea se numeste moment de referinta. Principalele momente de referinta din viata economica a unui obiectiv sunt[11] (fig.2):

m = momentul adoptarii deciziei

n= momentul inceperii lucrarilor

p= momentul punerii in functiune a obiectului de investitii

u= momentul inceperii restituirii imprumuturilor

v= momentul scoaterii din functiune a obiectului de investitii

g d D

f

m n p u v timp

Fig.2 Momentele in procesul investitiona lin capital fix

Din fig.2 rezulta 5 momente si 4 perioade de timp. Perioadele sunt:

g - durata necesara pentru proiectarea si elaborarea documentatiei tehnico-economice

d- durata de executie a lucrarilor de investitii

f- perioada de gratie scursa intre momentul punerii in funmctiune si inceperea restituirii fundurilor imprumutate

D- durata de functionare eficienta a obiectivului de investitii.

2. Actualizarea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor in capital fix

Pentru determinarea in dinamica a indicatorilor de eficienta economica a investitiilor la diferite momente se parcurg urmatorii pasi, propusi de prof. Romanu (2000):

Pas 1: se calculeaza indicatorul in forma statica

Pas 2: se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea pe axa timpului si se marcheaza momentul de referinta cu zero si se noteaza momentele principale: n, p,v.

Pas 3: se inscrie indicatorul pe axa si se traseaza triunghiurile actualizarii: pentru investitie si pentru profit. Prin aceste triunghiuri se stabileste formula de calcul utilizand factorul de actualizare sau de fructificare (fig.3).

Pas 4: se compara datele actualizate cu cele initiale.