Prezentare generala a instrumentelor de plata fara numerar

Prezentare generala a instrumentelor de plata fara numerar

Reforma sistemului bancar romanesc s-a desfasurat si la nivelul operatiunilor efectuate de bancile comerciale . Astfel , circuitul si decontarea platilor fara numerar din economie , decizia de creditare , introducerea moneticii moderne sunt doar cateva din operatiunile bancare care au suferit restructurari evidente sau au fost adoptate de catre societatile bancare romanesti . Aceste elemente au insemnatate deosebita pentru bancile romanesti . Astfel , ele , pe de o parte , presupun o consolidare a veniturilor bancilor , iar pe de alta parte , sunt cauze ce influenteaza dezvoltarea economiei romanesti . Reforma sistemului bancar romanesc a cuprins incepand cu anul 1995 si sistemul de plati . Restructurarea sistemului de plati a avut loc atat la nivelul instrumentelor de plata , cat si a modalitatilor de transfer interbancar .

In prezent , in Romania functioneaza un sistem de plati interbancar unic , proprietate a Bancii Nationale a Romaniei si administrat de catre aceasta si la care pot participa cu drepturi egale toate societatile bancare .

Platile din economie , pentru stingerea diverselor creante ale agentilor economici fata de creditorii lor se pot face fie utilizand numerarul , fie prin utilizarea monedei de cont . Atunci cand se alege a doua cale pentru efectuarea platilor ( moneda de cont ) bancile la care isi are disponibilul din care se provizioneaza plata initiatorul operatiunii ( platitorul sau beneficiarul sumei ) trebuie instiintate pentru efectuarea operatiunii prin diverse mesaje de plata . Aceste mesaje de plata se materializeaza in instrumentele de plata completate de initiatorul operatiunii si depuse de acesta la ghiseele bancii . Aceste instrumente de plata pot fi emise pe suporturi de hartie , pe suporturi magnetice sau pe suporturi electronice .

Instructiunile de transfer de fonduri sunt de doua tipuri¹:

■ Ordin de transfer de credit sau instructiuni giro ( ordinul de plata Principala caracteristica a acestora consta in aceea ca platitorul da instructiuni bancii sa transfere fonduri beneficiarului .

■ Ordinul de transfer de credit ( cecul , cambia , biletul la ordin ) . Principala caracteristica a acestora consta in aceea ca instructiunile de transfer de fonduri sunt date de catre beneficiar . In functie de tehnologia folosita , transferurile de fonduri se clasifica astfel :

T Dupa modul in care sunt prezentate instructiunile de plata

▪ pe suport de hartie ( cele mai multe ordine de transfer credit , cecuri , anumite plati prin carduri etc . ) ;

▪ pe suport de non - hartie ( cateva ordine de transfer credit , debite directe , majoritatea platilor prin carduri etc . ) ;

T Dupa canalele de transmisie ale instructiunilor . Instructiunile de plata pot fi transmise la banci sau intre banci : manual , telefonic , telex , electronic , etc . Nu se poate face o distinctie clara intre tipurile de instrumente de plata pe suport de hartie sau alte suporturi , deoarece anumite instrumente de plata ( carti de credit ) pot sa fie atat pe suport de hartie , cat si electronic .

In Romania se folosesc ca instrumente de plata cecurile , cambiile , biletele la ordin , ordinele de plata , cardurile etc . Instrumentul de plata cel mai utilizat este ordinul de plata . La mare distanta de ordinul de plata , care detin cea mai ridicata pondere , se situeaza cecurile . Acestea desi ocupa pozitia a doua ca frecventa de utilizare, sunt totusi putin folosite , din cauza riscurilor si a slabei mediatizari . Desi clientii bancilor au la dispozitie si instrumente de plata precum cambia si biletul la ordin , gradul de utilizare a acestora are un nivel

extrem de redus . Biletul la ordin a inceput sa fie folosit mai des , in schimb

cambiile sunt folosite in numar redus si mai mult la bancile mari . In institutiile bancare de dimensiuni reduse , tranzactiile pe baza de cambii practic , nu exista . Bancherii considera ca frecventa redusa a solicitarilor clientilor pentru derularea de tranzactii cu ajutorul cambiilor si a biletelor la ordin este cauzata de insuficienta familiarizare a acestora cu instrumentele de plata respective , dar , mai ales , cu avantajele pe care le ofera utilizarea lor . O alta cauza in folosirea scazuta a acestor instrumente de plata este si monitorizarea permanenta a tuturor platilor efectuate in sistemul bancar de catre Centrala Incidentelor de Plati .

In ceea ce priveste suportul mesajului ( al instrumentului de plata ) , in Romania aproape toate platile se gasesc inregistrate pe hartie , desi in ultimii ani bancile au facut eforturi pentru dotarea cu infrastructura necesara ( calculatoare electronice ) pentru ca instrumentele de plata sa poata sa fie emise si pe suporturi electronice .

Instrumentele informatice de plati au evoluat odata cu extinderea activitatilor economice , cu sporirea numarului de firme , cu angajarea in sistemul bancar a unor resurse financiare considerabile pe care le reprezinta veniturile si economiile populatiei . Cel mai lichid mijloc de plata este numerarul , deoarece el are lichiditate perfecta si acceptabilitate generala .

Economia de piata concurentiala moderna a impus instrumentele de plata fara numerar . Aceste plati utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie , magnetic sau electronic .

Caracteristicile platilor fara numerar sunt :

natura lor dubla , determinata de un flux de inregistrari in conturi , de un flux de mesaje intre parti continand instructiuni de plata ;

diferenta in timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii ;

existenta unuia sau mai multor intermediari ( bancile ) in procesarea acestui tip de plati .

Principalele instrumente de plata fara numerar sunt : cecul ; cambia ; biletul la ordin ; ordinul de plata . Asemenea instrumente se folosesc pentru prelucrare in cadrul sistemului informatic cu ajutorul unor programe corespunzatoare .

Actual , ordinul de plata este instrumentul de plata cel mai utilizat , transferurile credit putand fi efectuate fie pe suport de hartie , fie electronic . Potrivit statisticilor BNR , in Romania sunt emise lunar circa 650.000 de ordine de plata , utilizatorii lor fiind agentii economici . Pentru relatiile agentilor economici cu bugetele statului sau fondurile extrabugetare se utilizeaza : ' ordinul de plata pe suport de hartie pentru Trezorerie ' .

Platile cu cecuri sunt reglementate de o lege interbelica ( 59 / 1934 ) , care a fost pusa din nou in aplicare , incepand cu 1994 , cu unele mici modificari. In prezent , in Romania exista o mare varietate de cecuri emise de bancile comerciale - cecuri barate , cecuri simple , varianta pentru numerar , cecuri de calatorie , cecuri de plata a alocatiei de stat pentru copiii scolari , cecuri circulare . Trebuie mentionat ca durata de decontare a unui cec , este mai mare decat in cazul ordinului de plata . Aceasta pentru ca cecurile sunt inca considerate de banci ca avand un risc inalt , aspect ce implica proceduri speciale, pentru a se evita fraudele : operatiuni de verificare a existentei disponibilitatilor sumelor in contul tragatorului si de verificare a autenticitatii instrumentului .

Aspectele relative la decontarea greoaie si cele generate de riscurile pe care le presupune instrumentul , explica de ce acesta ocupa un loc redus in totalul instrumentelor emise de agentii economici in Romania . Statisticile apreciaza ca sub 20 % din valoarea platilor din economie se realizeaza cu ajutorul cecului .

Cambia si biletul la ordin , ca si cecul , au fost repuse in aplicare in 1994 folosindu-se ca suport legal pentru ele , legislatia interbelica la care au fost aduse modificari minore . Aceste titluri de credit care la scadenta devin instrumente de plata , au o utilizare foarte redusa la agentii econimici din Romania ca urmare pe de o parte , a culturii economice reduse a unei bune parti a intreprinzatorilor nostrii , iar pe de alta parte , ' datorita absentei unei infrastructuri financiare eficiente care sa asigure increderea publicului in ele ' .